Liniştea de dinaintea furtunii

După o sticlă de vin, acum vreo lună, m-a enervat unul la televizor, nu-mi aduc aminte personajul şi nu contează. Mi-am dat seama că n-am cum să mă revolt, n-am cum să mă exprim. Mi-am făcut blog, blogul meu personal cum râd de el zilnic, nu mă aşteptam să mă citească cineva. La început am vrut să dau cifre că sunt matematician, să arăt că nu e bine dar nici că e răul care aduce tiraj. N-a mers.

Apoi, pas cu pas am ajuns la concluzia simplă, spune ce te doare, nu scriu decât când un nou dobitoc apare pe firmament, politician, reclamă, reporter.

Par exemplu pentru Irealitatea: se spune podeţe nu podeţuri, vezi coteţe nu coteţuri. Mai trebuie să-i comunic Irealităţii că Guvernul n-are 100 de miliarde de lei pentru inundaţii, are doar 100 de miliarde de lei vechi adică vreo 3 bulioane de euroi.

Că am ajuns pe Hotnews, asta mă lasă cu gura căscată. Nu cunosc pe nimeni şi n-am pile. De ce dracu mă justific? De prost.

UPDATE: Nu sunt savuros că nu-s savarină, sunt cinic.