Definiţie şi motivaţii
Să ne întrebăm ce-i ăla. Păi definiţia uzuală zice că este considerat act terorist "un act destinat producerii terorii, cu scop ideologic şi care atacă civili". Se mai poate broda pe marginea definiţiei dar nu merită. Cuvântul e strict legat ca origine de Revoluţia Franceză. Când au luat-o razna în 11 luni au ghilotinat vreo 40000 de cetăţeni, vremurile s-au chemat epoca terorii.
Motivele ideologice care au dus la acte teroriste sunt de toate culorile şi nuanţele. Au fost politice, de la extrema stângă la cea dreaptă, naţionaliste, de la evrei la arabi trecând prin americani şi ruşi, religioase, toate credinţele, nu-mi e clar dacă pot găsi exemple budiste.
Dacă vă întâlniţi cu un terorist vă garantez că o să vă spună că este luptător pentru libertate. Asta face ca orice act terorist să fie judecat moral, situaţie în care subiectivismul e suveran. Cine este pentru mine terorist pentru tine poate fi erou. Cea mai simpatică, cu ghilimelele de rigoare, este transformarea mujahedinilor afgani din luptători pentru libertate în terorişti, asta de la Ronald Regan la George W. Bush.
Istoric (cam prea lung)
Fenomenul începe cu o parte din zeloţii evrei. Aceştia încercau eliberarea de sub Imperiul Roman, printre victime şi marele preot, ăsta pentru colaboraţionism. N-au reuşit şi au terminat-o prost aruncându-se în cap din fortăreaţa Masada în 73 AD. Pentru evrei eroi, pentru romani terorişti.
Teroarea s-a mutat în lumea musulmană. Or mai fi fost cazuri între timp dar nu foarte dezbătute. Gruparea şiită Al-Assasin a fugărit liderii suniţi până au fost liniştiţi de invazia mongolă pe la 1240. La 500 de ani de la invazia arabă, pe la anul 1000, în Persia, din motive politico-religioase, băieţii ăştia s-au supărat şi au trecut la arme prin atacuri la persoană. Există o teorie, falsă, care spune că numele lor vine de la drogurile pe care le foloseau înainte de atac.
Ne mutăm în Europa, în 1605, când pentru reinstaurarea religiei catolice în Anglia un grup condus de Guy Fawkes vrea să arunce Parlamentul, cu tot cu conţinut plus regele James I, în aer. Prins în timpul procesului, după câteva reprize de tortură ca la carte, acesta dă pe goarnă toată gaşca, mai ales pe cei morţi, şi toată tevatura se termină în spiritul epocii plin de imaginaţie cu spânzurări şi alte procedee specifice.
Din epocă mai putem preciza "Fiii Libertăţii" din Coloniile Britanice, viitoarele State Unite, băieţii se ocupau cu incendierea vaselor britanice. După revoluţia americană o parte din ei au ajuns mahări politici.
Ne mutăm în Rusia în secolul XIX. Aici, frenetic, anarhiştii şi-au făcut de cap. Voiau să desfiinţeze statul, era unul Mikhail Bakunin care a fost capul ideologic al mişcării. Erau simultan protocomunişti şi protofascişti, cu iz de naţionalism şi tot felul de alte chestii în cap. Sunt dovada, acum moartă dar nu de tot, că extremele se atrag. Merită un post, altul decât ăsta. Au reuşit să-l ucidă pe ţarul Alexandru II.
Terorismul naţionalist a fost lansat în perioada modernă de irlandezi. De la ei provine expresia "pentru unul terorist pentru celălalt luptător pentru libertate". Au mai fost terorişti pentru abolirea sclaviei ca John Brown ca şi opusul lor Ku Klux Klan-ul.
Secolul XX aduce îmbunătăţiri în domeniu. Merită precizată intrarea organizaţiilor de femei în domeniu, au mai fost dame în rândul anarhiştilor ruşi, Sufragetele, luptau pentru votul femeilor, au fript, la propriu, un membru al parlamentului englez.
Următorul pas mare în istoria terorismului este uciderea arhiducelui Franz Ferdinand, pentru tineri, nu e întemeietorul formaţiei cu acelaşi nume. Gavrilo Princip, un puşti sârb din Bosnia, mânat de serviciile secrete sârbe, ca prin minune, reuşeşte să-l asasineze pe moştenitorul tronului Imperiului Austro-Ungar. A fost declanşatorul primului război mondial, nu motivul, doar chibritul care a dat foc lumii.
Evreii se întorc în scenă, între 1931 şi 1948 atacă, în principiu, englezii care aveau mandat acolo şi arabi. Vârful de formă l-au atins când au aruncat în aer hotelul Regele David.
După ultimul război mondial tot felul de grupuri naţionaliste se transformă în grupuri teroriste ca în Vietnam, Kenya sau Malaezia. Rămân active IRA în Irlanda de Nord şi ETA în Ţara Bascilor, Spania.
Mai funcţiona în Africa de Sud Umkhonto we Sizwe care acţiona împotriva apartheidului şi lăsăm în urmă Brigăzile Roşii, italiene şi comuniste, care l-au ucis pe Aldo Moro sau tot felul de terorişti japonezi ca secta Aum.
Terorismul islamic are ca început, mediatic măcar, uciderea la Munchen a sportivilor israelieni la Olimpiadă de către organizaţia Septembrie Negru. Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei este de bază pentru dezvoltarea terorismului islamic actual. Libienii dau de pământ un avion peste comuna Lockerbie din Scoţia.
Se naşte din rămăşiţele luptătorilor pentru libertate afgani Al-Qaeda care este de sorginte Islamică sunită. Ia startul împotriva americanilor după primul război împotriva Irak-ului când, după acesta, trupele americane rămân în Arabia Saudită. Se preumblă prin Sudan şi se mută în Afganistan. Cariera începe în Aden, Yemen. După aia încearcă să arunce WTC în aer în 1993, nu reuşesc prea bine. Dărâmă cu succes în 1998 ambasadele US în Tanzania şi Kenya.
Secolul XXI
Comemorarea de azi se referă la cel mai mare atac terorist din istorie, acum 7 ani. Povestea acestuia e prea lungă şi complicată ca să fie descrisă aici. Este vârful unui mod de a încerca rezolvarea unor situaţii reale sau doar aparente.
Motivaţiile islamice sunt diverse. Există un sentiment de frustrare în rândul comunităţii Islamice în faţa destructurării unui mod de viaţă care există de un mileniu şi jumătate. Revoluţia Franceză de la care pleacă numele terorismului a adus statul laic şi drepturile omului. Cele două noţiuni sunt inexistente în Islam, această religie impune reguli pentru fiecare fapt de viaţă, regulile sunt învechite şi nu se adaptează la noile realităţi ale globalizării.
Femeile sunt o cantitate neglijabilă economic, drepturile lor sunt aproape nule, sunt încă ucise cu pietre pentru adulter, legal. Şi asta e suficient. Şomajul este o plagă, şcolile sunt inadecvate, demografic există o creştere a populaţiei nesustenabilă economic, de aici milioanele de musulmani care invadează Europa. Miile de miliarde din petrol n-au adus bunăstare. Nu vă uitaţi la şmecheriile din Emiratele Unite Arabe, numărul celor de acolo e infim în lumea islamică. În lumea arabă, de exemplu, în ultima mie de ani s-au tradus tot atâtea cărţi cât în Spania într-un an, ştiinţa e aproape inexistentă, totul e cumpărat pe banii din petrol de la Occident. Motivele terorismului islamic sunt subiect de cărţi nu de blog.
Ce se petrece azi este o luptă care nu poate fi câştigată de una din părţi. Fără dialog vom pierde toţi.
joi, 11 septembrie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
6 comentarii:
"Fără dialog vom pierde toţi."
Fara dialog si mai ales fara sa cunoastem cultura si modul de viata al celui de langa noi. E tocmai ce globalizarea nu face, ea uniformizeaza
Are dreptate Parlamentolitic. Mult din ce stim despre islamici se bazeaza pe propaganda media. Si sa stii ca drepturile femeii nu sunt chiar nule. Doar ca sunt privite in alt mod.
Intrebari:
1) Sufragetele au fost chiar atat de violente?
2) De ce n-ai dat exemple si de terorism de stat?
Sufragetele au facut si ele prostii. Terorismul de stat e o chestie care pune intrebari asupra legitimitatii unui regim. Este Pol Pot legitim? Mai curand cred ca este vorba despre dictatura decat de terorism de stat.
Aa, nu ma refeream la ce au facut in propriul stat, ci ce au facut in statele altora. :)
Uciderea evreilor din alte state in WWII de catre nemti a foat terorism? Are toate calitatile din definitie. A avut calitatea ca a fost politica de stat. Practic orice tara care intr-un razboi comite genocid este stat terorist.
Cum ramane cu teoria ca 11 septembrie a fost regizata de guvernul american? Eu parca n-as crede ca 11 septembrie e opera unor barbosi ascunsi prin pesterile din Afganistan. Sunt prea multe semne de intrebare...
Oricum, in istoria asta a terorismului, ar trebui spus mai mult si despre terorismul organizat la nivel statal. Stiu, de obicei poarta alt nume: razboi, persecutii, represalii, lagare de concentrare - dar a facut si face mult mai multe victime decat terorismul celor mici.
Trimiteți un comentariu