Libertatea de exprimare

Eu nu citesc presa scrisă şi nu cumpăr decât cărţi şi filme la care e ataşat şi un ziar pe care-l arunc. Eu caut subiectelele care mă interesează pe internet. Că dacă vreau să aflu ce s-a scris despre Băsescu nu mă uit prin toate ziarele online că n-am timp. Buuun. Şi merge, cum, vă spun altă dată.

Azi am căutat "libertatea de exprimare". Şi ce-mi văd ochii: cu sută la sută relevanţă un articol scris de cetăţeanului Marius Tucă. Am vrut să văd ce scrie presa "serioasă" despre subiectul cu dama şi necunoscutul şi ce zice presa "serioasă" despre "moralitatea" autorului dezvăluirii pe care acum n-o prea mai recunoaşte. Mai bine n-o făceam.

Ce zice omul aici, într-o singură frază de 16 rânduri (unde stătea Balzacu, Proustu sau Joyceu ziaristicii româneşti). Că "După o carieră cinstită de onanişti, bloggeri autohtoni s-au dedat la ceva mai dulce..., domnule eşti discriminatoriu, damele nu sunt onaniste, asta ţine doar la bărbaţi. Deci dintr-o dată se observă un anumit misoginism al fostului jurnalist de televiziune Marius Tucă. Şi continuă "sătui de-atâta dezbatere deontologică, principială şi sterilă, şi-au dat blogul pe faţă..." omul aici continuă să ne incrimineze pe toţi, o clară dovadă că ne judecă pe toţi ca fiind la fel, dovadă a modului comunist în care "judecă", o etichetă asociată unei întregi categorii datorită greşelii unuia singur, chiaburilor. Şi finalul "în văzul întregii lumi în numele libertăţii de exprimare, onanişti din toate blogurile, masturbaţi-vă...", aici descopăr o anumită apetenţă a domnului în cauză pentru auto-satisfacere, menţionată de şase ori în text plus violuri şi alte chestii destul de pitoreşti.

Domnule Tucă, pe blogul despre care vorbiţi şi care este al unui ziarist de la Antena 1 şi 3 scrie

"ATENTIEEEE!
Comentariile publicate pe
blogul meu nu implică
instituţia la care lucrez."

Comentariile sunt cele făcute de cititori, nu de posesorul blogului, chestiile alea scrise de autor se cheamă post-uri. Deci, dacă ştim ce vorbim, posturile colegului Dvs. implică instituţia în care lucraţi şi nu pe mine sau pe oricare altul.

Iar libertatea de exprimare care vă oferă dreptul să vă comportaţi misogin şi comunistoid, bădărănia e din lipsa celor 7 ani de acasă şi nu sunteţi vinovat de ea, mie-mi spune că implicaţi chiar mai mult instituţia din care faceţi parte decât autorul iniţial al murdăriei.

Şi peştele de la cap se-mpute.