duminică, 14 septembrie 2008

Sisteme politice II - sisteme suprastatale

Imperiul

Imperiile istorice au fost compuse din grupuri sociale diferenţiate prin cultură şi etnie. În general aceste grupuri au fost ţinute împreună prin forţă. Puterea politică era centralizată şi o parte din aceste grupuri nu erau reprezentate în sistemul de guvernământ. De-a lungul istoriei au existat imperii care au reuşit pe perioade lungi de timp să-şi menţină coeziunea şi pacea internă, ex. Imperiul Roman. Acestea se bazau pe forţă militară, credinţe religioase şi birocraţie.

Dacă ne uităm la Rusia şi China de azi observăm că respectă toate caracteristicile unui imperiu, religia este înlocuită cu naţionalismul sau ideologia comunistă.

O altă formă de imperiu este imperiul colonial. Marile puterile europene, mai puţin Germania, au ocupat largi părţi ale lumii încercând să copieze structura de guvernământ din metropolă la nivelul coloniilor. Viaţa acestor imperii e fost scurtă încetând să mai existe după WWII.

Se poate spune, sau nu, că exportul de democraţie practicat de US este o încercare de colonialism, diferenţa majoră fiind că, după trecerea la democraţie, ţările în care s-a importat democraţia rămân independente, fără intruziuni directe ale US în guvernarea locală. Mă refer la Coreea de Sud, ţările foste sateliţi URSS, etc.

Liga

Liga este formată dintr-un grup de state care-şi unesc forţele pentru a rezista economic sau militar unei ameninţări externe. Au apărut în Grecia antică şi au existat în Germania medievală, Liga Hanseatică. Liga Naţiunilor, organizată după WWI, predecesorul ONU, a fost prima mare încercare de organizare suprastatală la nivel mondial. A eşuat lamentabil în încercarea de evitare a tendinţelor de expansiune ale unor ţări ca Japonia, Italia, etc. Avem în acest moment Liga Arabă.

Confederaţia

Confederaţia este uniunea voluntară a unor state independente, care-şi limitează libertatea de acţiune şi crează un mod de consultare internă şi un mod de luare a deciziilor în comun. Limitarea independenţei poate consta doar în anunţarea membrilor asupra unei decizii interne sau adoptarea poziţiei majorităţii, după negocieri, chiar dacă aceasta este contrară hotărârilor interne. Deciziile se iau cu majoritate sau unanimitate. Nu există un sistem centralizat, prea dezvoltat, de guvernământ şi statele componente păstrează multe prerogative ale unui stat total independent.

Exemplul cel mai bun este Elveţia. Germania în sec XIX şi USA până la Constituţia din 1789 au fost confederaţii. The Commonwealth, statele din fostul Imperiu Britanic, sunt o confederaţie.

Federaţia

Diferenţa faţă de Confederaţie este constituirea unui sistem centralizat de implementare a unor politici în rândul tuturor statelor care o alcătuiesc. Independenţa statelor constituente este mai mică, există domenii în care legile Federaţiei sunt prevalente legilor interne şi le înlocuiesc pe acestea. Uniunea Europeană este o federaţie. Membrii NATO formează o federaţie bazată pe o politică militară comună, centralizată.

ONU nu se prea potriveşte unei definiţii. Înfluenţa acesteia în lumea actuală este din ce în ce mai mică şi urmează calea Ligii Naţiunilor. Este mai degrabă un forum de dezbatere şi negociere.

9 comentarii:

aleks spunea...

dom'ne, misto ... ma asteptam la niste chestii mai alambicate si nu le vedeam rostul. Asa insa, e numai bine.

Apropo de ONU acum. Nu as vrea sa par complet incompetent, dar ONU pare a fi o forma institutionalizata de administrare a conceptului de "drepturi ale omului". ONU dincolo de a fi un forum este un ideal al modernitatii clasice, intrupeaza o valoare universala. Multa lume vorbeste despre necesitatea de a redefini drepturile omului, multa lume vorbeste de apusul modernitatii clasice. Dar rolul ONU de a lupta pentru respectarea unor drepturi minimale (la viata de ex.) il plaseaza destul de precis pe scena internationala.

Dan Selaru spunea...

Corect spus, ineficienta ONU e catastrofica, unde a reusit ONU sa opreasca incalcarea drepturilor omului. Trupele ONU nu fac decat sa tina taberele separate nu sa schimbe opiniile combatantilor.

machiavellian spunea...

Cu Hansa nu sunt de acord. Pe de o parte fiindca era o uniune economica, pe de alta implicatiile politice fiind minime. E drept ca primul conducator al Ligii a fost primarul din Luebeck, dar totusi..

Dan Selaru spunea...

Asa zic si eu, economic sau militar, nu zic nimic de politica.

machiavellian spunea...

Am facut Mentiunea fiindca alte ligi implicau si (sau numai) domeniul politic.

PS: Nu stiu daca Hansa a avut cooperare militara. Poate impotriva piratilor, dar nici aici nu stiu daca nu cumva erau privatii cei care angajau soldati.

Anonim spunea...

Problema e ca ONU devine o organizatie inutila, de vreme ce tot mai multe state incep sa incalce tratate si principii care erau LEGE in dreptul intenational.
Prevad un haos si inmultirea razboaielor locale in viitorul destul de apropiat.

Dan Selaru spunea...

Cam asa vad si eu lucrurile.

Anonim spunea...

Nici poveste ca Liga e o inventie de dupa Revolutie casa aiba Mitica Dragomir pe unde sa se manifeste.

Dan Selaru spunea...

Hahaahahah