Mi-am dat seama ca e un paradox, am stat si m-am gandit vreo 10 minute dupa care nu am mai inteles nimic, pierdusem firul rationamentului. Asa ca am postat "Nu ne ramane decat sa te credem" in sensul ca EU te cred pe tine cand faci afirmatia respectiva. Nu analizez propozitia in sine ci afirmatia ta. Puteam la fel de bine sa nu te cred, dar asta ar fi insemnat sa cred ca propozitia e adevarata. ori tu ai spus ca e falsa, asa ca te cred. Asta imi amintete de paradoxurile lui Zenon:
"b) Dar si mai celebru este asa-zisul argument al lui Achile. Achile cel iute de picior nu poate sa prinda o broasca testoasa. Asa este formulat acest argument. Din ce pricina n-o poate prinde ?
Zenon pretinde ca aceasta se intimpla din pricina ca urmaritorul Achile trebuie sa ajunga mereu mai intii la punctul de unde a plecat broasca, asadar in timp ce Achile a ajuns la jumatatea distantei dintre el si broasca, aceasta din urma s-a distantat iarasi. Achile trebuie sa ajunga iarasi la jumatatea distantei dintre el si broasca si asa mai departe pina in nemarginit. Achile nu poate prinde broasca, caci aceasta are mereu un avans fata de urmaritor. Eroarea acestui sofism este aceea ca Achile se face ca uita ca, din pricina vitezelor diferite, distanta dintre urmaritor si broasca se micsoreaza pina ce devine egala cu zero. Zenon e stapinit aici de imaginea grafica a argumentului. Totusi trebuie sa recunoastem ca argumentul este construit ingenios, cu scopul de a face dovada ca miscarea este imposibila sau, mai corect, o iluzie.
Acela care are meritul de a fi aratat unde este eroarea pe care o face Zenon a fost Bergson. In "Introduction â la Metaphysique" acesta a aratat ca eroarea lui Zenon este aceea ca el constituie miscarea din puncte nemiscate. "Insa cu pozitii, chiar daca acestea sint date intr-un numar nemarginit, nu vei putea niciodata sa constitui miscarea. Acestea nu sint parti ale miscarii... Ele sint, s-ar putea spune, posibilitati de stari nemiscate", zice Bergson."
@parlamentolitic Nu cred ca Bergson a fost primul care a dezlegat paradoxul. Explicatiile sunt pur matematice si ar putea fi pricepute chiar si de un elev istet de clasa a XI-a(no offence): serii convergente(daca aduni o infinitate de numere pozitive nu obtii neaparat infinit), teoria multimilor(segmentul nu este o multime numarabila).
Postări
9 comentarii:
Nu ne ramanem decat sa te credem :D
N-ai ce sa crezi, e un paradox.
Deci e adevarata.
Q.E.D. :))
Ntz. Daca o consideri adevarata e falsa. Daca o consideri falsa e adevarata.
Ahaaa, un fel de rationament "Matrioska".
Sau perpetuum mobile ? :)
E un paradox.
Mi-am dat seama ca e un paradox, am stat si m-am gandit vreo 10 minute dupa care nu am mai inteles nimic, pierdusem firul rationamentului. Asa ca am postat "Nu ne ramane decat sa te credem" in sensul ca EU te cred pe tine cand faci afirmatia respectiva. Nu analizez propozitia in sine ci afirmatia ta. Puteam la fel de bine sa nu te cred, dar asta ar fi insemnat sa cred ca propozitia e adevarata. ori tu ai spus ca e falsa, asa ca te cred. Asta imi amintete de paradoxurile lui Zenon:
"b) Dar si mai celebru este asa-zisul argument al lui Achile. Achile cel iute de picior nu poate sa prinda o broasca testoasa. Asa este formulat acest argument. Din ce pricina n-o poate prinde ?
Zenon pretinde ca aceasta se intimpla din pricina ca urmaritorul Achile trebuie sa ajunga mereu mai intii la punctul de unde a plecat broasca, asadar in timp ce Achile a ajuns la jumatatea distantei dintre el si broasca, aceasta din urma s-a distantat iarasi. Achile trebuie sa ajunga iarasi la jumatatea distantei dintre el si broasca si asa mai departe pina in nemarginit. Achile nu poate prinde broasca, caci aceasta are mereu un avans fata de urmaritor. Eroarea acestui sofism este aceea ca Achile se face ca uita ca, din pricina vitezelor diferite, distanta dintre urmaritor si broasca se micsoreaza pina ce devine egala cu zero. Zenon e stapinit aici de imaginea grafica a argumentului. Totusi trebuie sa recunoastem ca argumentul este construit ingenios, cu scopul de a face dovada ca miscarea este imposibila sau, mai corect, o iluzie.
Acela care are meritul de a fi aratat unde este eroarea pe care o face Zenon a fost Bergson. In "Introduction â la Metaphysique" acesta a aratat ca eroarea lui Zenon este aceea ca el constituie miscarea din puncte nemiscate. "Insa cu pozitii, chiar daca acestea sint date intr-un numar nemarginit, nu vei putea niciodata sa constitui miscarea. Acestea nu sint parti ale miscarii... Ele sint, s-ar putea spune, posibilitati de stari nemiscate", zice Bergson."
@parlamentolitic
Nu cred ca Bergson a fost primul care a dezlegat paradoxul.
Explicatiile sunt pur matematice si ar putea fi pricepute chiar si de un elev istet de clasa a XI-a(no offence): serii convergente(daca aduni o infinitate de numere pozitive nu obtii neaparat infinit), teoria multimilor(segmentul nu este o multime numarabila).
Romanii mint intotdeauna ;). Sau mai bine: Toti romanii sunt mincinosi. (evident eu fiind roman)
Trimiteți un comentariu