marți, 24 martie 2009

Predicţie şi explicaţie

Nu orice teorie care face predicţii măsurabile corecte este corectă şi nu orice explicaţie corectă face predicţii măsurabile.

Ca să nu ziceţi că n-am exemple, Ptolemeu prevedea eclipsele perfect dar teoria Pământului în centrul Universului e greşită.

Ştim că mişcarea plăcilor tectonice duce la cutremure, avem explicaţia. Habar n-avem să prezicem apariţia cutremurelor.

Complexitatea realităţii ne face să simplificăm, să facem modele cu care să facem predicţii, între anumite limite valabile. Newton nu e bun decât la viteze mici.

Iluzia pe care mulţi şi-o întreţin este că "ei ştiu". Se poate spune doar că au nimerit-o, până acum. Se poate schimba viteza, starea de agregare a sistemului, factori de care cei care "ştiu" habar n-au că există. Există o întregă teorie a complexităţii.

"Să nu pretindem că lucrurile se vor schimba dacă facem acelaşi lucru. O criză reală poate fi o adevărată binecuvântare pentru orice persoană, pentru orice naţiune. Pentru că o criză aduce progres.

În perioadele de criză, se nasc invenţiile, descoperirile şi marile strategii. Creativitatea se naşte din necesitate, precum ziua din noapte… Cine atribuie crizei eşecul respectă mai mult problemele decât soluţiile… Adevărata criză este cea a incompetenţei. Problema persoanelor şi a ţărilor este lenea şi indiferenţa pentru a găsi soluţii şi ieşiri din astfel de situaţii
."

Pasajul îl are ca autor pe Albert Einstein, tradus de Nora Damian şi de mine, cu un dubiu asupra autorului, că n-am găsit pasajul, e scris pe sute de bloguri şi nu-şi pierde din adevăr dacă e scris de altcineva. De Albert Einstein, în mod sigur.

"Problema este că nu putem rezolva o problemă la acelaşi nivel de gândire pe care-l aveam atunci când am creat-o."

Luată una peste alta, trebuie să fim mai deştepţi, mai inventivi, să utilizăm resursele mai bine, să ne schimbăm obiceiurile, să căutăm soluţii, să fim solidari.

Şi soluţia nu stă în Stat, nici al nostru, nici altul, trebuie să ne descurcăm fiecare dintre noi. Unii o să spargă bănci, alţii o să inventeze cărămizi cu izolaţia înăuntru, nu e o glumă, sau acvarii pentru meduze. Că Statul e incapabil putem să vedem din miile de miliarde băgate prin tot felul de firme în US, care n-au adus nimic. Ce vreau eu de la Stat? Ce spune într-un mod absolut genial Cătălin Tolontan.

"Cînd un arbitru se răzgîndeşte în teren e ca şi cum şi-ar cere scuze. Iar scuzele sînt, după un recent eseu din Time, “felul rar de a-ţi restaura tăria prin capitulare”. Într-o lume care pică şi nimeni nu spune “Am greşit!...""

Predicţia, indiferent de teorie, este că o să fie greu şi nu cred că sunt prea mulţi împotrivă. Explicaţia ieşirii din criză e că trebuie, fiecare dintre noi, să facem altceva decât rutina de până acum, să fim mai deştepţi.

Nimeni nu ştie ce o să se petreacă, modelele noastre au fost ptolemeice, e doar o iluzie că putem prezice. Nimeni nu ştie cum sau când o să ieşim din ce-am intrat, a avut loc un cutremur. Să nu ne amăgim.

8 comentarii:

gabhry_el spunea...

O soluţie ar fi ieşirea din viitor şi asumarea prezentului.
Mai ales a sărăciei prezentului, care a fost nu demult un viitor secat de resursele aduse în prezentul de ieri.

Trebuie să ne asumăm ceea ce "am scris" (dar poate n-am "citit"): moarte pe credit.

:)))

gabhry_el spunea...

Dan
Nu cred, totuşi, într-o nouă teorie economică, sau într-o a treia cale la alternativa capitalism vs. socialism (comunism).


P.S. Să fiu mai explicit. (Şi ca să nu spun cu alte cuvinte acelaşi lucru, reiau ce am scris pe blogul lui TRU)

Problema financiară a crizei economice:

dacă nu sunt bani/lichidităţi pe piaţă unde au dispărut/unde s-au retras?

Dacă nu se poate răspunde la această întrebare înseamnă că nu sunt bani/lichidităţi pe piaţă pentru că aceştia nu există.

Atunci, criza nu este decît efectul unei politici speculative globale, dar în special americane.

Această politică proclamă obţinerea profitului în orice condiţii.

Factorul declanşator al imploziei a fost asumarea unei condiţii impredictibile, dar mai ales virtuale - viitorul.
Or, viitorul poate aduce cîştig, dar şi pierdere.
(Aşa cum aduce maturitate, dar şi moarte).

S-a produs o pervertire de adîncime a spiritului capitalist: profitul, care vine după (după muncă), a fost retroiectat în prezent.

Politica speculativă asociată cu politica creditului a dust la faliment.
Ambele au mizat pe viitor.

Din păcate, răspunsul la acest faliment e dat cu instrumente ne-capitaliste.
În loc să fie asumat, falimentul este sponsorizat şi asistat.
De fapt, el nu este decît amînat.

Trebuie să mizăm pe prezent.

Pe scurt:
E criză - nu sunt bani ACUM (şi nici nu vor fi curînd) - pentru că viitorul a fost amanetat şi vlăguit de munca, venitul şi profitul de care profităm ACUM.

Theo-Phyl spunea...

@dan salut,
Frumoasa postare si adevarata.

Citatul din Einstein este corect si a fost publicat in "Out of My Later Years (1950)"

Nora Damian spunea...

Dan,
salut reluarea ideilor lui Einstein in postarea ta, intr-o analiza reala si utila.
Ideea,o reiau, este ca predictia, ca produs al gandirii speculative,economice,mai ales, fiind ceva nesigur,poate deveni productiva, utila, doar cand e insotita de retinere,onesta si complet lipsita de aroganta. De asta sunt capabili oamenii de buna credinta,proactivi. Pentru ei cuvintele lui Einstein sunt firesti si motivatoare.
Mai multi,din pacate,sunt aceia care o folosesc...tot in maniera speculativa( Asta fiind dominanta felul lor de a gandi. Ceva legat de caracter!)
Iar pentru ce se construieste pe speculatie, pe ceva nesigur,de catre speculanti,in logica predictiei şi nu numai,rezultatul ar fi,daca nu un dezastru,cel putin alta criza...

Constantin Gheorghe spunea...

Dane, complexitatea cere, pentru a putea cunoaşte realitatea, modele. Condiţia obligatorie este aceea ca modelul să fie unul deschis, care să permită adaptarea lui la schimbarea realităţii.
Criza asta este una a încremenirii în model, a absolutizării lui. Aşa a murit "comunismul", aşa moare capitalismul.
De ce am putut schimba permanent modelul atomic, când el nu mai putea explica realitatea, când o contrazicea, şi nu putem schimba un model economic, atunci când nu mai are legătură cu realitatea?

Poate că o criză poate fi un acceleratot al creativităţii. Poate că nu. Depinde. Unii vor face acest lucru. Dacă vom considera războiul un factor favorizant, da, este un acceleratot al creativităţii. Dar şi preţul este pe măsură.

Dan Selaru spunea...

@gabi am amanetat viitorul. Trebuie sa lasam sa moara ce trebuie sa moara ca sa avem un viitor restul

@theo merci, ma bucur ca n-am gresit dar sunt matematician, acopar toate cazurile

@nora trebuie sa spunem la cat mai multi

@constantin nu stiu daca moare capitalismul dar reformat iese si nu cred ca prin interventia statului ci prin reformarea societatii, pretul oricum e mare indiferent de ce o sa vina.

gabhry_el spunea...

Dane,
nu capitalismul trebuie reformat,
ci mentalitatea socialistă care s-a cuibărit, politically correct, în spiritul său

Tio spunea...

Dan, am mai pomenit de netroots/grassroots aici la tine. Eu inca cred ca ofera anumite possibilitati.
Subiectul merita o popularizare mai ampla pentru o evaluare mai justa. Nu poti tu sa scri ceva (mai neutral) despre subiect?
Eu am incercat dar cu rezultate modeste ;-(