Starea politică a României

Avem o Putere care în Parlament are 70 de procente. Aparent de o soliditate fără crăpături. În fapt războiul din interiorul ridicolei "Coaliţii pentru România", sau cum se cheamă, este atroce. Replicile zilnice între Geoană şi Băsescu, Boc şi alţii nu fac decât să inducă o stare de nesiguranţă în rândul tuturor şi sunt doar suprafaţa. Restul e în teritoriu, central sau local.

Ideea că PDL doreşte să dea afară PSD de la Guvernare e absurdă, pleacă ţapul ispăşitor al aberaţiilor PDL-iste la Guvernare, responsabilitatea trebuie împărţită pentru ca rezultatul alegerilor prezidenţiale să-i aducă lui Băsescu cel de-al doilea mandat.

Miniştrii PSD, responsabili cu situaţia socială, sunt capcana în care PSD-ul a căzut. Pe ei o să cadă măgăreaţa Guvernării, au crezut că au de dat pomeni şi acum au de comunicat toate tăierile de salarii. Geoană a căzut, conform onorantei porecle pe care o poartă, în capcana intrării la Guvernare. Capcană în care PNL n-a căzut. Ştiau ce rahat au lăsat în urmă. Poziţia lui Tăriceanu era legitimă, intra la Guvernare pe post de ţap ispăşitor. Că, de fapt, are o mare parte din vină nu contează azi, e deja istorie, numai Guvernul aduce vorba.

Păstrarea lui Geoană pe post de contracandidat este cea mai bună opţiune pentru Băsescu. N-avea cum să găsească un contracandidat mai prost. Cristian Diaconescu, un om cu mult mai multă credibilitate, a fost atacat preventiv ca nu cumva mahării din PSD să încerce să-l elimine pe Geoană.

PNL-ul nu există, Crin Antonescu este inexistent şi la propriu şi la figurat. Şi el trebuie păstrat. Băieţii ăştia se îndreaptă încet, încet spre istorie. Impotenţa politică a lui Crin Antonescu s-a transferat partidului. Nu avem opoziţie. UDMR-ul aşteaptă liniştit revenirea la putere ca asociat al PDL.

Apariţiile pitoreşti ca Radu de România Duda sunt egale cu zero, nici măcar nu contează. Ne pierdem vremea cu asemenea personaje.

Preşedintele Traian Băsescu şi-a asigurat deja cel de-al doilea mandat. Acum testează piaţa să vadă până unde poate merge. Arestările spectaculoase din ultima vreme au toate în comun un singur fapt, nu au legătură cu clasa politică sau presa. Sunt doar preambulul. Se testează piaţa. S-a dat drumul la Justiţie. Pe domenii. Suntem la monden şi sport. Adică la circ. Gigi este o Gina Pistol a economiei. Intră la monden.

Adrian Năstase simte că funia lui se apropie de par şi încearcă, ridicol, să se autovictimizeze, mult peste orice limită a credibilităţii, şi-a dat seama că nimeni nu o să-i ia apărarea. Soarta sa e pecetluită. Partidul în derută, la Putere, nu are cum să-l mai apere. De data asta cred că ouăle lui Năstase o să fie numărate.

Mogulii sunt ultima redută pe care Traian Băsescu n-a cucerit-o. Să nu ne închipuim că interesele lor sunt cinstite. Prin mijloacele lor specifice, şi de multe ori penibile, trag cu toate gurile de foc. Şi, între noi fie vorba, familia Băsescu este o ţintă care se expune. Apărarea lui Popoviciu, candidatura riscantă dar semnificativă a Elenei Băsescu, casele neclarificate ale Ioanei Băsescu, terenurile şi comportamentul lui Mircea Băsescu fac din Traian Băsescu o ţintă.

Ţintă pe care în loc s-o facă să dispară, onest, o ascunde prin contra-atacuri, nu totdeauna susţinute de fapte.

Niciunul din actorii scenei noastre politice n-a luat în considerare adevărata gravitate a crizei economice. Care s-ar putea să facă să se prăbuşească toate planurile făcute. Inclusiv pentru Traian Băsescu dacă apare un personaj credibil. Puţin probabil.

Guvernul pierde din credibilitate zilnic. Economia se năruie. Măsurile nu sunt numai impopulare ci absurde. Toată lumea o duce din ce în ce mai prost. Dacă Prostănacul ar avea curajul să iasă de la guvernare s-ar dezlănţui haosul şi nimeni nu ştie ce s-ar întâmpla. Aşa o să se dezlănţuie după alegerea lui Traian Băsescu. Cu aceleaşi consecinţe. Dar cu costuri mult mai mari. Financiare. Infrastructura aşteaptă, banii se vor duce în salarii, reforma oricărui domeniu e nulă şi pot continua, dar e inutil.

Ne îndreptăm spre haos. Incompetenţa catastrofală a Guvernului, lupta politică, lipsa unei opoziţii active, lipsa de obiectivitate a presei, păcatele moştenite de la sistemul comunist şi lipsa de alternativă viabilă ne trimit într-un viitor sumbru. Sper să greşesc.

Compromisul guvernării PDL-PSD o să-l plătim toţi. Ce zici Doc? În rest cam asta e...