Vântul a bătut mai tare de data asta

Să zicem că în US şi în restul lumii nu exista criza financiară, transformată acum în economică. Că lumea, în afara noastră, mergea ca pînă acum.

Să mai presupunem că Guvernul Tăriceanu nu dădea, în mod iresponsabil, tuturor clienţilor politici ai PNL şi PSD ce mai era prin vistierie şi ceva în plus, vreo 3 procente din PIB. Şi rămânea la cele 10-13 procente cinstite în opţiunile electoratului, restul fiind cumpărate cu deficitul bugetar în cauză. Eu nu uit că PNL a stat la guvernare doi ani cu ajutorul PSD. Şi PSD a cumpărat voturi cu deficitul bugetar în cauză.

Exista sau nu o criză economică în România? Aveam creştere economică anul ăsta? Aveam nevoie de împrumuturi? Creştea şomajul? Creştea inflaţia?

Eu cred că da, aveam criză. Noi aveam propria noastră bulă imobiliară. Nu aveam nevoie de bula americană.

De asemenea împrumuturile, mai ales cele cu buletinul, erau mult prea uşor de obţinut. Consumerismul implementat ne ducea pe calea pierzaniei. Lipsa de educaţie economică a populaţiei, "facilităţile" în obţinerea creditelor au condus milioane de români la îndatorarea iresponsabilă. Cetăţeni care acum nu sunt în stare să plătească. Băncile sunt responsabile de acordarea creditelor în mod iresponsabil în măsura în care profiturile depăşeau visele oricărui manager din lumea civilizată. Şi populaţia care n-a priceput că-şi vinde viitorul pe zeci de ani.

Un alt factor pe care-l consider responsabil de o criză pur românească este productivitatea scăzută. Suntem de câteva ori mai puţin productivi decât lumea occidentală. Motivele sunt multe, de la lipsa tehnologiei la, mai ales, lipsa managementului eficient.

Lipsa de investiţii majore făcute de Statul român în ultimii 20 de ani blochează dezvoltarea, de la lipsa infrastructurii la lipsa investiţiilor în agricultură, să zicem irigaţii.

Un factor devastator pentru economia României, pe tot parcursul celor 20 de ani, este iresponsabilitatea politică, de care este vinovată întreaga clasă politică, minciunile şi măsurile iresponsabile luate sub presiunea rezultatelor electorale au făcut ca măsuri necesare să nu fie adoptate iar măsuri pur populiste să aibă succes. Şi nu există om politic care să nu fie vinovat de această meteahnă.

"Dezvoltarea" firmelor strâns legate de Stat, prin legături nu tocmai ortodoxe, ca să nu spun ilicite, a dat o falsă impresie de soliditate a lumii economice româneşti. Cazul e tipic, vezi criza economică a Asiei de Sud-Est din 1997. Aceeaşi situaţie cu rezultate dezastruoase pentru ţările în cauză. Şi căderi de PIB mult mai mari decât cele preconizate pentru noi. Asta uitând privatizările absolut "neinteresate" de care avem parte de 20 de ani.

Să fim serioşi, creşterea noastră economică a fost o creştere bazată pe consum, pe credit. Ca orice credit acesta trebuie plătit. Şi a venit vremea scadenţei. Care venea indiferent de criza mondială. E doar o scuză şi un factor agravant criza mondială. Realitatea ne aparţine.

Şi la edificarea crizei actuale au lucrat şi Guvernul Tăriceanu care, în vremuri de creştere economică n-a crescut taxele, şi Guvernul Boc care, în vremuri de contracţie economică, n-a relaxat fiscalitatea.

Ca de obicei am fost poziţionaţi împotriva vântului. Iar produsul de pe pantaloni e propria noastră operă, vântul a bătut mai tare de data asta din cauze externe nouă.

Bătea oricum împotriva noastră. Şi nu se opreşte acum. E doar o falsă impresie.