O ţară întreagă dezbate acţiunile lui Traian Băsescu. Pe de o parte sunt duşmanii declaraţi ai acestuia, pe de alta aliaţii necondiţionaţi. La mijloc societatea, pierdută într-o criză economică reală şi o criză morală moştenită din vremea comunismului.
Presa, scăldată de interese, neglijează realitatea în favoarea subiectului "Băsescu". Acesta nu mai este preşedintele ţării, un reprezentant al Statului, acesta a devenit un subiect de presă, a fost adus în stadiul de Sexy Brăileancă politică. La acest derapaj a contribuit şi personajul în cauză din plin.
Prin propriile ieşiri iresponsabile, şi nu mă refer la palavrele cu salată şi Herodot, ci la atacurile împotriva Guvernatorului BNR, şi prin susţinerea pe care o acordă unor personaje cel puţin incompetente dar care se disting prin lipsă de personalitate, vezi cazul Boc sau Anastase plus o listă lungă, Traian Băsescu se expune nemulţumirii populare.
Traian Băsescu este indiscutabil vinovat de câteva fapte care nu-i aduc onoare, îndepărtarea majorităţii susţinătorilor cu care a început în 2004, cei neînregimentaţi politic, vezi Pleşu, folosirea mijloacelor PSD pentru obţinerea voturilor, vezi drumul de la "n-o să ne afecteze criza" la "suntem în re-ce-siu-ne" sau excursiile electorale mascate, folosirea poziţiei în Stat pentru atacuri personale sau apărarea intereselor personale, vezi cazul Hurezeanu sau Puiu Popoviciu.
Traian Băsescu şi-a demonizat duşmanii, mulţi dintre ei doar critici, exact în acelaşi mod în care aceştia l-au demonizat pe Traian Băsescu.
În cealaltă parte a baricadei, repetarea interminabilă a sintagmei "Băsescu e vinovat!" pentru orice tară a societăţii a condus la epuizarea subiectului, la aducerea în derizoriu. Dacă, să zicem Dan Şelaru, spune că Traian Băsescu a greşit atacându-l pe Guvernatorul BNR, toată lumea o să spună că e plătit de moguli. Prin această interminabilă demonizare, subiectele serioase au devenit neserioase şi puerile. E mai importantă candidatura Elenei Băsescu decât faptul că Pogea ne spune că o să cadă PIB-ul cu 6,5 procente. Gravitatea ultimului subiect este infinit mai mare. Se discută despre păpădie nu despre Coduri.
În interminabila luptă mediatică s-a pierdut esenţialul, societatea, oamenii nu se mai recunosc în niciuna din tabere, ca dovadă fiind participarea la vot. Orice încercare de normalitate este rapid pusă la punct de una din tabere, dacă spui că Băsescu a greşit eşti considerat vândut mogulilor, dacă iei apărarea lui Băsescu eşti pupincurist băsescian. Se judecă emoţional nu raţional.
Un sceptic nu acceptă idei prefabricate, are dubii asupra binelui absolut sau răului absolut, foloseşte mintea nu sufletul. Cele 70 de procente care nu participă la viaţa politică au priceput lecţia. Fapte măsurabile nu vorbe mari. Nu condamnarea comunismului ci eliminarea din viaţa publică a comuniştilor. Nu plan anticriză ci măsuri anticriză concrete. Faptele persoanei nu persoana. Nu răul cel mai mic ci binele cel mai mare.
Daţi-mi voie să rămân un sceptic.
Postări
Referendumul local, lege promulgată de președinte
Acum 49 de minute
16 comentarii:
mdah! nu uitati sa revelati si "meritele" celorlalti doi presedinti, a celor 6-8 guverne si a celor 4 parlamente ce s-au perindat pe la conducerea tarii... stiti cum e: daca ne uitam istoria, chiar ca ne ducem dracului
Trecutul nu mai e accesibil, viitorul poate.
Pentru a fi sceptic iti trebuie mai intii un sitem de valori propriu si apoi dorinta de a-l perfectiona prin raportare la realitate.
Dincolo de interese mogulistice sau de aviditatea de putere, este probabil mai simplu sa sustii/urasti visceral persoane decit sa iti construiesti un punct de vedere argumentat.
Asa cum are dreptate Liiceanu vis a vis de definitia intelectualului nu are vis a vis de importanta mediatica a condamnarii comunismului. Un simbol e un simbol daca are consecinte, altfel e o utopie. Frumoasa.
Ai dracului Traian Băsescu şi PDL, cu practicile astea de unică folosinţa! Printre ele ai reproşat “folosirea mijloacelor PSD pentru obţinerea voturilor”.
Recunoşti astfel de mijloace ale PSD-iştilor şi nu afirmi nicicum că ele te deranjează, căt timp le admiţi folosite în tabara lor şi nu le vezi influenţa asupra întregului spiritism democratic. În schimb, dacă nu cumva chiar aici ai găsit unul din motivele scepticismului tău, mă laşi să înţeleg una din cauzele deranjării optimismului: faptul că PSD nu are exclusivitate.
Bănuiesc că, folosindu-ţi dreptul la scepticism, nu lupţi pentru dreptul de proprietate intelectuală a PSD şi, implicit, de folosinţă exclusivă a mijloacelor lor pentru obţinerea voturilor şi a binelui cel mai mare.
Te implor, ai grijă şi de cititorii ca mine, mai bolânzi la cap, creduli, nejudecaţi... duşi cu duhul, idioţi, repetenţi la lecţia neînvaţată, optimişti adolatori sau nevăzători ai ideilor prefabricate! Fie-ţi milă de ei şi de mine, nu mă mai fierbe în suc propriu şi spune-mi care e binele cel mai mare!
Dacă îmi spui acestă soluţie antagonică sintagmei „răul mai mic” - folosită, de regulă, cu referire la alegeri - poate mă ajuţi să scap de următorul meu motiv de optimism: atât timp cât astfel de mijloace PSD-iste păstrează calea de exprimare liberă-zburdalnică, a lor şi a plagiatorilor PDL-işti, PNL-işti sau care-o fi- noi alegem în acest mod - de fapt şi de fiecare dată - răul cel mai mare... cu dreptul de a ne preface că alegem.
Eu nu tânjesc după dreptul de a mă întreba: în asemenea condiţii, de ce mai alegem? Prin prevenirea reală a mijloacelor permisive PSD-iste şi nu numai, îmi doresc să avem sentimentul că votul nostru contează, inclusiv fiindcă ne prezintăm la vot cu încrederea că putem să aleagem cu adevărat- ce crede fiecare de cuviinţă- nu să fim serviţi pe tava colorată şi frumos aranjată... nici măcar cu binele cel mai mare.
Cu asemenea măsuri concrete (bune de discutat pe fond, în loc de gargara interminabilă) pentru o lege de diminuare drastică a practicilor amintite, multe din tensiunile şi anomaliile actuale din politica romanească nu si-ar mai găsi raţiunea şi locul.(A se căuta, până se vede, tocmai ce lipseşte din acestă pledoarie în favoarea-amplificării(!)-scepticismului, taman influenţa actuală a atitudinii exacerbate... spre turbare, a PSD-iştilor asupra vieţii politico-social-economice, datorită intereselor lor direct legate de... “folosirea mijloacelor PSD pentru obţinerea voturilor”).
condamnarea comunismului tot reprezinta mai mult decit nimic. milica s-a fofilat cu pntcd cu tot. pnl nici vorba. eliminarea celor care au vini e o cestiune pe care nu o sa o prind, sunt sigur. se putea face de mult. dupa asasinarea lui ceausescu vinovatii s-au linistit pentru ca setea de singe urmarea cuplul, iar nu cozile de topor. dupa asta au revenit. iliescu, fantoma lui nicu in jurnalul national, voiculescu, vadim, paunescu etc. asa ca pentru a demara un adevarat proces al comunismului trebuie sa vrea si boborul. ori boborului i se cam rupe. de ce? pentru ca habar nu are de unde i se trage.
important e a judeca lucrurile pe rind si nu la gramada. oricum pentru moment basescu e pe locul intii. restul de la cinspe-n jos.
Si eu "m-am scepticit" de tot in ultima vreme. Cred ca asimilarea lui Basescu unui "Salvator" la momentul Adrian Nastase a fost paguboasa. Din nefericire n-am scapat de ideea ca trebe gasit un Salvator, cand de fapt puterea sta in mainile noastre. Si scepticizarea asta se transforma intr-o metastaza cu consecinte greu de prevazut...
Daca ne uitam bine la ultimele a;egeri se vede ca mijloace egale aduc rezultate egale. Am ajuns sa admir diversitatea de opinii in PSD si sa fim atenti ca vocile cele mai "inteligente" din PDL au fost surghiunite la Bruxelles. Punerea pe lista a Monicai Macovei este o pierdere nu un castig.
Cine trebuie sa blocheze asemenea mijloace? Cine nu le foloseste logic. In loc sa le blocheze le adopta.
Da, condamnarea comunismului e mai mult decat nimic. Mai mult era daca-l dadea afara pe Silvian Ionescu din partid.
Nu e metastaza, e normalizare. Ne invata sa gandim.
mdah... "sa-i eliminam pe fostii comunisti" desi curtea de la Haga spune altceva...
lasa draga ca se vede c'ai inceput sa'i admiri pe pesedisti...
ce sa'i faci ?
nimeni nu ie perfect !
"Am ajuns sa admir diversitatea de opinii in PSD"
Da nikule, aia se mai injura intre ei, nu sunt tot timpul de acord. La voi e ca la comunisti, un singur glas.
"dacă spui că Băsescu a greşit eşti considerat vândut mogulilor, dacă iei apărarea lui Băsescu eşti pupincurist băsescian.". De asta o sa iasa Basescu in toamna. O spun cu regret. Daca un om politic beneficiaza de publicitate pozitiva 50% si reclama negativa 50%, va fi votat de 50% .
Daca beneficiaza doar de jumatatea parerilor favorabile va lua 25%. Empiric. Important este doar sa se discute.
bre, care la noi ?
ma confunzi, te asigur !
La PDL.
Uite vezi, de-aia a fost important pt FSN sa nu se adopte punctul 8 din Proclamatia de la Timisoara (pt ca tot s-a vorbit si de istorie)Nu sunt sigura ca ar fi fost fezabila aceasta adoptare si mai ales aplicare, dar macar n-am mai fi devenit sceptici.
Trimiteți un comentariu