Defectul matematicienilor este perfecţionismul. De altfel fără acest defect nu poţi să faci matematică. Partea proastă e că încearcă să aplice aceeaşi strategie în lumea reală. Caută oameni perfecţi, instituţii perfecte, legi perfecte, judecăţi fără cusur.
Spiritul analitic blochează simţul realităţii. Se atârnă de concepte şi uită realitatea. Fondează edificii logice dar uită fundaţia realităţii. Toate judecâţile sunt nule atâta vreme cât axiomele de la care pleacă sunt greşite. Conceptele astfel create sunt nişte minunate edificii inutile.
Oamenii obişnuiţi nu înţeleg un şir mai lung de 3, 4 paşi logici. Trec mai departe şi concluzionează că omul bate câmpii sau se leagă de chichiţe şi nu vede pădurea din cauza copacilor. Câteodată oamenii au dreptate, câteodată nu.
A încerca să analizezi realitatea prin prisma logicii este o greşeală chiar de logică. Oamenii reali nu se comportă logic şi nu au încredere în logică, pentru că în momentul când nu mai pot urmări şirul logic au impresia că sunt păcăliţi. De multe ori şi sunt.
Ca om care foloseşte logica şi încearcă să spună ce înţelege din realitate mi-e foarte greu să scriu fondând logic fiecare pas cu exemple, cazuri particulare, cazuri limită şi aşa mai departe ca în cazul unei teoreme. De altfel e imposibil, şi plecând de la legi tot se ajunge la contradicţii pentru că legile nu sunt un sistem axiomatic. Şi nu ajung până la teorema de incompletitudine a lui Gödel.
Şi atunci intervine bunul simţ. Ce simte, un om lipsit de interese în situaţia dată, în privinţa chestiunii în cauză.
Cum majoritatea populaţiei nu are suficiente cunoştinţe politice, juridice sau economice, omul de rând trebuie să considere că deciziile pe care responsbilii din domeniu le iau sunt corecte. Doar bazându-se pe încredere. Arta politicii este arta de a lua decizii, raţionale sau nu, şi a le justifica astel încât populaţia să aibă încredere în acele decizii. Dacă deciziile nu contravin bunului simţ politicienii, în general, reuşesc să justifice orice. Chiar decizii ilogice care se plătesc mai târziu. Dar ce se întâmplă când deciziile sfidează bunul simţ?
Avem două cazuri. Deciziile sunt logice, complicate şi corecte dar sfidează bunul simţ. Şi greu de explicat. Sunt cazurile în care presa poate să dărâme o hotărâre corectă. Omul politic are nevoie de talent ca să-şi impună punctul de vedere în faţa opiniei publice. Şi trebuie să-şi pună la bătaie credibilitatea. Câteodată reuşeşte să convingă presa să fie de partea lui şi reuşeşte, în ciuda bunului simţ, să devină credibil.
Deciziile contrazic şi logica şi bunul simţ. Nu-l poate salva decât credibilitatea sa. Dar, de obicei, toţi clachează. Rămân alături de el doar fanaticii. O cantitate minoră şi, de obicei, penibilă. Sunt cei care pentru a susţine o poziţie aberantă încalcă şi mai mult logica şi bunul simţ şi se acoperă de ridicol.
De ce am scris toată povestea asta? Pentru că prea mulţi politicieni se folosesc de bun simţ ca să încalce logica sau încalcă bunul simţ folosind ca argument, doar ca argument, logica, târând toată discuţia într-o abracadabrandă pseudologică bazată pe un sistem aberant de norme creat tot de ei.
Dacă un om îşi schimbă opiniile pe parcursul evenimentelor nu înseamnă totdeauna că nu are convingeri, de multe ori înseamnă că nu e încremenit în proiect. Şi nu tot ce este legal este şi corect. Şi, ca exerciţiu de imaginaţie, dacă azi DNA dă un NUP doamnei Ridzi ce sentimente vă încearcă?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
10 comentarii:
"Spiritul analitic blocheaza simtul realitatii. Se atarna de concepte si uita realitatea. Fondeaza edificii logice dar uita fundatia realitatii."
Din cate stiu eu gandirea e de patru tipuri principale : instinctuala, analitica, logica si matematica. Dintre astea numai gandirea matematica blocheaza simtul realitatii. Din contra, oamenii cu spirit analitic au un foarte ridicat simt al realitatii.Cu tot respectul pentru intentie nu stiti despre ce vorbiti.
Frustrare,furie si'n ras sardonic...:)
1. Daca spui tu.
Intre deciziile politice si omul obisnuit locul politicianului "care explica" a fost luat de PRESA.
PRESA a devenit un mediator intre politicieni si omul obisnuit, insa e un mediator care "reprezinta" un SINGUR grup politic - PSD.PNL.
In felul asta PRESA asigura acestui grup POLITIC maximul de securitate posibil - si minimul de insecuritate posibil omului obisnuit si celuilalt grup politic, PDL.
Cat timp cel care face regulile e tocmai cel cel care detine controlul, nu se poate vorbi in termeni obiectivi – pentru ca lipseste ARBITRUL.
Onestitate, credibilitate, aceeasi masura aplicata tuturor – sunt termeni la care trebuie renuntat in orice subiect adus in discutie de PRESA.
"...De la hatul stiintzei concrete se incepe politica si arta , adica lumea celor cu lingura … " - un adevar insuportabil prin claritatea lui . Spus de Vsevolod Platon -fizican ,anul 1963, Universitatea de stat RSSM.
Andra, fiecare avem un judecator in proprie minte. Tu-i consideri pe toti imbecili pentru ca sunt, in viziunea ta manipulati. De ce s-ar aplica teoria ta altora si tie nu. Ca o contramanipulare. Totul e relativ.
vtor, genial.
Articolul este subtirel si fara sens si este in ton cu prostia occidentala ca nu mai trebuie nici o stiinta si nici o cercetare fundamentala.
Dar, prostia cea mare din articol se refera la cazuri ideale care nu au fost si nu vor fi niciodata intr-o societate condusa fara principii morale si in nici un caz umane.
Si atunci ce legatura este intre un matematician si gloata imberba si imorala care conduce, in acest moment lumea occidentala?
Nici una!
Dragul meu, nu te cunosc, nu stiu cine esti, dar, dupa parerea mea de ... matematician ai o logica straba si ... bine vectorizata, adica reprezinti foarte bine ceea ce este mai rau in partea publica, presa "platita si aservita" unor interese in 99% imorale!
Mai puneti mana pe carte si vedeti cu ce merge lumea ininte in nici un caz cu ... prostii politicianiste!
Vom trai in putini ani o cadere totala a politicului in fata zarboiului de care tot se vorbeste.
Dupa razboi se vor vede, cu ochiul liber realizarile marete ale capitalismului, daca cumva a existat asa ceva si daca nu a fost numai o fatada in fata mizeriilor de tot felul facute de "cine trebuie".
Sa fiti iubiti!
Cine a auzit de Muhammad Yunus?
Va spun eu!
Este o persoana luminata, care in 1976 a inceput sa dea in Bangladesh imprumuturi femeilor sarace de .... 22 de centi de fiecare.
In 1998, Banca Grameen a acordat 2,3 miliarde de dolari credite pentru milioane de familii sarace, fara nici o garantie si in principiu credite foarte mici, de obicei de catva dolari.
Ce inseamna asta?
O rasturnare totala de situatie, punctuala, de care presa, cum spunea cel de mai sus nici nu pomeneste ...ca nu are voie.
Are voie sa vorbeasca si sa comenteze, NUMAI ceea ce nu stie!?
Ce are cu prefectura? Si cu Yunus? Care morala? Ce e moral si ce nu e moral? Si cand? Sunt morale costumele de baie? Si da si nu, in Brazilia si Pakistan. Esti exact genul de matematician din exemplu, construieste niste axiome si trage concluzii aberante pentru ca realitatea nu are legatura cu axiomele lui.
Complicat balansul realitatii intre logica si politica, mai ales ca nici logica nu-i politica, nici politica n-are logica! in fine...mai bine 'cercam niste raspunsuri! daca vine sau nu NUP'ul peste ridzi, ma incearca acelasi sentiment de zadarnicie care deriva din:
-raspunderea ministeriala care se raporteaza doar la D-zeu, prin juramant, si la parlament, prin lege. in rest, hai pa, sa faca procurorii ce pot si ce ii taie capu'. ministeru' plateste.
-guvernarea cu televizoru', metoda care inca mai farmeca masele, naste monstri de argumentatie si combate educatia pentru democratie pe termen lung.
-desi paguba e materiala si dovedita, foloasele sunt de imagine si sunt comune. ne reintoarcel la punctul de mai sus.
Trimiteți un comentariu