marți, 11 august 2009

Georgia in my mind

Bogdan Glăvan prezintă un studiu al reformelor economice georgiene.

"Deşi puţină lume ştie, Georgia oferă unul din cele mai reuşite exemple de reformă economică liberală, atât din punctul de vedere al amplitudinii şi profunzimii măsurilor politice luate, cât mai ales din cel al efectelor pozitive rezultate. Povestea de succes a liberalismului în Georgia începe în 2004, la un an după schimbarea politică majoră din 2003. Înainte de acest moment, Georgia era doar una din ţările fost comuniste desprinse din fosta URSS, o ţară marcată de deficienţele ingerinţei statului în economie: sărăcie, impozitare ridicată, absenţa investiţiilor, corupţie cronică etc. Dar, din 2004, odată cu numirea lui Kakha Bendukidze la Ministerul Economiei, lucrurile au început să se schimbe. Devenit faimos pentru afirmaţia că Georgia “ar trebui să renunţe la tot ce poate fi vândut, cu excepţia propriei conştiinţe”, Bendukidze a lansat o reformă comprehensivă a statului, printr-o terapie de şoc. În anii care au urmat, reforma a continuat neabătut, fiind susţinută de primul ministru Lado Gurgenideze şi de preşedintele Mikheil Saakashvili.

Principalele elemente ale reformei liberale din Georgia

1. Reforma fiscală

Moştenind sistemul comunist, Georgia avea înainte de 2004 un regim fiscal complicat, cu o multitudine de taxe (şi, bineinţeles, scutiri de taxe), având ca pilon central principiul impozitării progresive a venitului. În urma reformei fiscale, progresivitatea a fost abadonată în favoarea instituirii cotei unice, iar numărul impozitelor principale a scăzut la patru:
• Impozit pe profit de 15%;
• Impozit pe venit de 20%, urmând ca această cotă să ajungă la 15% până în 2012, conform legislaţiei în vigoare;
• Impozit pe proprietate de până la 1%;
• TVA – redus de 18%, respectiv 0% pentru sectorul financiar şi de sănătate.

Georgia nu are:
• Contribuţii sociale
• Impozit pe dividendele oferite de companiile listate la bursă
• Impozit pe dobânda aferentă depozitelor bancare şi obligaţiunilor

Ca urmare a reformei fiscale, impactul asupra bugetului de stat a fost uriaş, însă nu în sensul golirii acestuia de resurse, aşa cum poate s-ar aştepta unii, ci în sensul creşterii puternice a veniturilor colectate. Acestea din urmă au sărit, ca pondere în PIB, de la 15% în 2003 la 30% în 2008. Dacă înainte de reducerea fiscalităţii statul nu avea bani să plătească salariile funcţionarilor publici, deficitul s-a redus treptat în anii care au urmat, pentru ca în 2008 guvernul să aibă excedent bugetar. Păşind consecvent pe linia liberală a reformelor întreprinse, autoritatea politică a aprobat o lege care limitează cheltuielile publice la 25% din PIB, ceea ce lasă spaţiu pentru reducerea în continuare a impozitelor.

2. Liberul schimb

Georgia a abolit aproape în totalitate şi unilateral taxele vamale şi barierele non-tarifare la import. Circa 95% din mărfurile importate intră în ţară fără nicio taxă vamală, iar pentru restul există taxe de maxim 12%, ceea ce face ca taxa vamală medie să nu depăşească 0,6%. În plus, legea privind „zonele industriale libere” dă dreptul oricui deţine mai mult de 10 hectare de teren să beneficieze de alte avantaje fiscale.

3. Debirocratizare şi dereglementare

S-a întreprins o amplă reformă a administraţiei publice, concretizată în reducerea cu 50% a numărului funcţionarilor publici, ceea ce a permis creşterea consistentă a salariilor celor rămaşi în sistem. Zeci de reglementări au fost simplificate radical sau abrogate complet, avându-se în vedere următoarele trei principii:
• Birocraţia naţională nu posedă capacitatea de a reglementa sau certifica produsele şi activitatea economică mai bine decât o fac birocraţiile din statele dezvoltate; în consecinţă, furnizarea oricărui produs sau serviciu care este deja reglementată într-un stat membru al OECD este permisă automat, fără alte condiţii, în Georgia (vizate au fost, de exemplu, instituţii şi servicii financiare, bunuri de consum, inclusiv farmaceutice);
• Introducerea ghişeului unic în acele domenii unde statul şi-a păstrat atribuţii de certificare (cum ar fi sectorul construcţiilor);
• Introducerea principiului consimţământului implicit, care impune funcţionarilor publici termene precise pentru soluţionarea cererilor înaintate, dincolo de care se consideră că acestea au fost avizate favorabil.

4. Privatizare

A ajuns de notorietate faptul că, dacă vrei să investeşti în Georgia, atunci poţi să cumperi aproape orice, de la porturi, aeroporturi şi terminale petroliere până la studiouri de film şi spitale. În prezent, singurele active rămase în proprietatea statului sunt: calea ferată, poşta, distribuţia energiei electrice, drumurile şi serviciile de apă şi canalizare în zonele rurale.

Poate cel mai important de menţionat este faptul că privatizarea a cuprins domenii considerate în alte ţări drept intangibile, precum educaţia şi sănătatea. Finanţarea şcolilor publice se face cu ajutorul sistemului de vouchere, prin care fiecare familie primeşte cupoane pe care le poate folosi pentru a-şi trimite copii la orice instituţie de învăţământ, publică sau privată. În domeniul sanitar, reforma ţinteşte dispariţia spitalelor de stat şi înlocuirea lor cu clinici private. Privatizarea constă în vânzarea facilităţilor învechite existente (împreună cu terenul aferent) unor companii private, în schimbul angajamentului ferm de a construi facilităţi spitaliceşti noi, cu respectarea unor condiţii specifice (numărul de paturi, destinaţia acestora etc.). Finanţarea sănătăţii pentru persoanele cu venituri reduse - circa 1 milion de persoane – se face tot prin emisiunea de vouchere, prin care aceşti oameni pot cumpăra o poliţă de asigurare medicală de bază de la numeroasele companii de asigurare de pe piaţă.
5. Liberalizarea pieţei muncii şi protecţia socială

• S-a simplificat considerabil legislaţia muncii;
• Nu există salariu minim;
• Accesul străinilor pe piaţa muncii este liber, nu există permise de muncă sau alte restricţii; încheierea unui contract de muncă este singura condiţie pentru obţinerea statutului de rezident;
• Sistemul complicat de ajutoare sociale a fost înlocuit cu un program naţional de protecţie socială, prin care familiilor cu venituri reduse li se acordă lunar o anumită sumă.

Efectele economice ale reformei liberale

Reforma implementată a dus la creşterea spectaculoasă a gradului de libertate economică. Potrivit cunoscutului studiu Index of Economic Freedom efectuat de Heritage Foundation, Georgia a avansat de pe locul 99 în lume pe care îl ocupa în 2005 pe poziţia 32 în anul 2008.
Locul ocupat de Georgia în clasamentele libertăţii economice şi permisivităţii mediului de afaceri

Locul ocupat de Georgia în clasamentele libertăţii economice şi permisivităţii mediului de afaceri




Principalele efecte în plan economic ale reformelor întreprinse:
• Stimularea spiritului antreprenorial. Cel mai relevant indicator în acest sens, pentru o ţară mică precum Georgia, nu este numărul de frme nou-înregistrate în fiecare an (el însuşi impresionant), ci numărul de companii înfiinţate raportat la numărul de locuitori. Cu 15 firme deschise la 100 de locuitori, Georgia depăşeşte nu doar statele din Europa de Est, ci şi ţări recunoscute pentru tratamentul avantajos acordat mediului de afaceri, precum Singapore.
• Atragerea masivă de investiţii străine. Investiţiile străine directe au ajuns în ultimii ani să reprezinte 15% - 17% din PIB; Deficitul de cont curent este finanţat într-o măsură covârşitoare prin investiţiile străine directe, nu prin împrumuturi pe termen scurt.
• Creştere economică accelerată. Din 2004, PIB real al Georgiei a crescut cu peste 8% în fiecare an. PIB nominal a crescut de peste 3 ori, de la 4 miliarde dolari în 2004 la aproape 13 miliarde în 2008;
În comparaţie cu alte state ale lumii, Georgia a progresat din coada clasamentelor în fruntea acestora, după cum atestă raportul Doing Business 2009 al Băncii Mondiale. Studiul – care ia în calcul numeroase considerente pentru a ierarhiza ţările în funcţie de uşurinţa derulării afacerilor (ease of doing busineness) – plasează Georgia pe un onorant loc 15 din 181 de state, depăşind SUA la capitole precum uşurinţa lansării unei afaceri, obţinerea autorizaţiilor de construcţie şi înregistrarea proprietăţii.

Usurinta derularii afacerilor

Uşurinţa înregistrării proprităţii este un alt criteriu folosit pentru a evalua piedicile care afectează mediul de afaceri. Cu cât înregistrarea proprietăţii se face mai greu, cu atât transferul şi protejarea sunt mai dificile. Georgia este în fruntea clasamentului (alături de ţări precum Arabia Saudită), în vreme ce România în coada acestuia.



Inregistrarea proprietatii

Uşurinţa cu care se pot încheia şi desface contractele de muncă este un indicator esenţial pentru evaluarea flexibilităţii pieţei muncii, influenţând decisiv funcţionarea afacerilor şi creşterea economică. Din acest punct de vedere, Georgia este în primele ţări din lume, iar România, spre comparaţie, în coada clasamentului.



Angajarea fortei de munca

Din prisma unui criteriu extrem de elocvent pentru aprecierea piedicilor birocratice existente în economie, anume dificultatea obţinerii aprobărilor pentru construcţii, Banca Mondială plasează Georgia pe locul 10 în lume, la mică distanţă de cele mai permisive state (Singapore, Noua Zeelendă, unele ţări-paradis fiscal).



Obtinerea aprobarii pt constructii.



Evaluarea povarii fiscale (locul ocupat din 181 de ţări)

Potrivit unui alt raport al Băncii Mondiale, Paying Taxes 2009, se poate observa că Georgia, fără să întrunească trăsăturile unui paradis fiscal, se situează la distanţă înaintea României la aproape toate criteriile luate în calcul:



Concluzii

Reflectând la reformele întreprinse în Georgia, merită reţinute câteva lucruri:

• O reformă liberală profundă şi comprehensivă este posibilă şi dezirabilă, în toate ţările în care mecanismul economic este viciat de ingerinţele autorităţii politice, în ciuda opiniilor conform cărora „nu se pot lua măsuri atât de dure!” Singura condiţie pentru adoptarea acesteia este o doză minimă de înţelepciune şi de altruism politic.

• Efectele absolut spectaculoase ale liberalizării economice aruncă în derizoriu argumentele aşa-zis “pragmatice”, de genul: „nu putem reduce impozitele, că nu vom mai avea bani de pensii”. Scăderea dramatică a fiscalităţii din Georgia a dus la dublarea veniturilor la bugetul de stat, ca pondere în PIB. Am mai putea adăuga că în paradisuri fiscale europene, de genul Luxemburg sau Cipru, statul colectează mai mulţi bani la buget decât o face guvernul României. Dar, fideli crezului liberal, georgienii au mers mai departe, adoptând o lege care limitează cheltuielile bugetului la 25% din PIB (de ce să aloce statul resursele, mai bine piaţa!)

• Consecvenţa politicii liberale este premiată de piaţă. Privatizarea şi dereglementarea cvasi-totală generează un entuziasm atât de mare în mediul de afaceri, încât consecinţele pot fi cu greu exprimate în cifre seci. Georgia a continuat să atragă investiţii străine directe enorme (circa 20% din PIB), în condiţiile purtării războiului cu Rusia! În Georgia se preconizează pentru anul în curs (în acest moment – iunie 2009) o scădere economică superficială (-1%), într-un moment în care pieţele emergente se prăbuşesc!

• Dereglementarea şi debirocratizarea se pot realiza practic peste noapte, prin abolirea sau modificarea tuturor legilor care instituie cerinţe şi impun certificări, respectarea unor norme etc.

• Georgia a urcat în partea superioară a clasamentelor performanţei şi libertăţii economice în lume. Ceea ce dovedeşte cu prisosinţă aserţiunea că nicio naţiune nu a decăzut vreodată din cauza impozitelor prea mici, respectiv că nicio economie nu a progresat prin taxe şi legi „la pachet”."

8 comentarii:

Anonim spunea...

Mda, e foarte bine ca ai copiat, sper sa citeasca cat mai multi si sa mai si inteleaga ceva.
Ar trebui facute chiar scrisori si trimise la guvern, poate sensibilizeaza pe cineva. Georgia a mai trecut si printr-un razboi si tot stau bine cu reformele. La noi un razboi ca al lor ar fi fost doar un pretext sa mai infiintam niste firme capusa care sa livreze ceva armatei....eventual niste marmura sa nu se murdareasca tancurile pe senile.

Dan Selaru spunea...

Am vorbit cu autorul si am cerut permisiunea. N-am copiat.

Marketosaurus spunea...

f interesant articolul! Uite dom'le ca altii pot! Chiar n-as fi crezut ca o tara din spatiul ex sovietic a luat masurile astea.

Anonim spunea...

vrem, nu vrem, politica economica a romaniei e subordonata acum celei europene, nu prea avem cum face miscari prea radicale, nu uitati ca si impozitul de 16% era privit ca o masura cam anticoncurentiala

oricum cred ca trebuie vazut la fata locului cum e acolo, indicatorii nu spun mare lucru

asa pe hartie, si in anii 90 impozitul pe profit era nul pentru primii 3 ani ai unei firme, era campion al liberalismului nea Ilici?

Alex spunea...

Asta e apropo de Romania...sau de R Moldova?

Theo-Phyl spunea...

Dan salut,

Aici o avem o problema intre teorie si practica. Cunosc (personal) 3 investitori, 2 americani si unul roman care au investit in Georgia in ultimii 3 ani. Au pierdut milioane de dolari.

Cel mai desantat protectionism, si din cate au cunoscut ei.

Americanii mi-au povestit ca Romania este Eden fata de Georgia, si ei au investit in Ro, pe timpurile lui Nastase.

Teoriile nu sunt intodeauna puse in practica si nici legile!

Macchiavelli spunea...

Daca e adevarat ca georgia are atat succes in economie, atunci inteleg mai bine de ce Putin e hotarat sa o distruga. E una sa tolerezi o mica tarisoara isterica la periferia Rusiei si cu totul alta sa risti ca rusii sa vada economia de piata zbarnaind la granita Rusiei dar impotenta in Rusia. Daca dupa aceea vor vrea si ei????

B spunea...

Impresionant....