1. Dezvoltarea economică este sintetizată de replica "creşti sau mori". Şi nu de acum ci de la momentul în care din culegători am devenit agricultori.
Când agricultorii, cei de acum câteva mii de ani, au început să aibă un surplus de produse au înţeles că e nevoie să fie mai mulţi ca grup, să aibă o rată de creştere a populaţiei mai mare, pe care aveau cu ce s-o hrănească, pentru a-şi asigura securitatea în faţa celorlalte grupuri care acţionau la fel şi pentru a creşte producţia care să asigure o creştere şi mai rapidă.
Acest proces a generat o ierarhie socială. Cel care producea cel mai mult, avea mai multă forţă militară şi deci asigura securitate, a devenit important şi a creat dependenţă. S-a creat o structură socială ierarhizată.
2. Pe parcursul dezvoltării omenirii s-a observat că specializarea este mai eficientă, un grup creşte mai repede dacă se structurează în domenii care schimbă bunuri şi servicii prin mecanismele de piaţă. Acest proces a condus la dependenţa tuturor de piaţă. Nu mai există autosuficienţă fără o prăbuşire a nivelului de trai.
Numai că nu este posibilă separarea de societate pentru că restul societăţii o să elimine asemenea încercări, mai ales prin intermediul Statului care vede un grup mai mare de oameni care trăiesc pe teritoriul lui dar nu interacţionează economic cu restul societăţii ca pe un duşman. Un asemenea grup nu se poate apăra împotriva Statului. Trebuie să existe o înţelegere la nivelul Statului a unei situaţii de fapt, creşterea actuală nu mai este sustenabilă.
3. Pentru a menţine atât un nivel de trai rezonabil cât şi a elimina creşterea nesustenabilă, din cauza consumului de energie cât şi a creşterii populaţiei este necesară autosuficienţa minimală pentru fiecare familie sau comunitate. Hrană, adăpost, energie, asistenţă sanitară, educaţie. S-ar crea astfel o societate de tip "lume mică", multe conexiuni locale strânse şi câteva legături mai slabe la mare distanţă.
În aceste zile războiul din Afghanistan este dovada că există posibilitatea ca o reţea de comunităţi să se apere împotriva unei armate organizate, e adevărat că o armată veritabilă poate distruge dar nu poate cuceri. Costurile celor două moduri de a duce război sunt infinit mai mari pentru o armată organizată şi mult mai sustenabile pentru grupurile de guerilla.
Este necesară înţelegerea în cadrul acestor grupuri că revenirea la creşterea actuală nu este sustenabilă. Nu întreaga societate se poate organiza în acest fel dar aceast model poate sta la baza organizării locale.
Să nu uităm că mânăstirile au fost organizate într-un mod asemănător de la căderea Imperiului Roman până la ieşirea din Evul Mediu. Şi au fost singura instituţie care a menţinut ceva din vechea civilizaţie în Evul Întunecat.
Puteţi s-o luaţi ca pe o glumă sau să priviţi criza ca începutul sfârşitului civilizaţiei aşa cum o ştim.
sâmbătă, 10 octombrie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
6 comentarii:
nu cred că putem vorbi de începutul sfârșitului sau de sfârșitul vreunui început. crizele vin și pleacă, războaiele de guerilla sunt de când lumea, iar civizlizația nu este niciodată fixă și imuabilă - așa cum o știm - ci se modifică mereu, odată cu schimbarea fiecăruia dintre noi. e un proces normal, pe mereu alte coordonate. mânăstirile erau autarhice, dar în niciun caz rupte de contextul social al vremurilor (mai puțin întunecate decât se crede, de altfel). Fernand Braudel tratează foarte bine tema respectivă în mai multe lucrări. analogiile sunt foarte periculoase în istorie.
Avem bogatii imense dar nu stim sa profitam de ele:o delta unica in
Europa,aur,sare,argint,uraniu,paduri,ape,campi manoase etc.Fara o rela
nsare economica la standarde intern
ationale nu vom putea iesii din aceasta criza.Agricultura este cea mai nesigura ramura economica fara irigatii,soiuri rentabile etc.Explo
atarea aurului,argintului,cuprului,
uraniului sa fie prioritatea nr.1
in economia noastra.Cu banii castig
ati din aceste bogatii a se investi
in agricultura, turismetc.
Cred ca nivelul de centralizare/integrare si cel de autonomie locala functioneaza la parametrii maximi daca este optimal, si daca este prea centralizat sau prea descentralizat functionarea are randament scazut.
Optimul este dinamic, la unele societati integrarea optima e mai puternica ala altele mai slaba in raport de nivelul de dezvoltare al societatii, dar si de nivelul de coruptie.
Organizarea din Afganistan este la nivelul de dependenta al societatii respective, iar cel din Europa este la un nivel de dependenta mai mare.
Conducatorii au tendinta sa concentreze atributile mai mult decat optimul, iar cei condusi tind sa pastreze o autonomie mai mare decat ar fi normala.
Socialismul cu centralismul lui si Uniunea Europeana sunt proiecte politice de crestere a integrarii, care posibil sa impuna o dependenta mai mare decat optimul reclamat de nivelul de dezvoltare.
Cand nu functioneaza integrarea ?
Cand cei de la varf produc frustrari prin modul cum gestioneaza interesele diverselor subsisteme.
Cunosc un caz real din anii '90.
Intr-o comuna 18 familii si-au luat terenul sa-l cultive separat de ceilalti, care au ramas in asociatie sa fie condusi de fostul presdinte al CAP-ului.
Cele 18 familii au format o asociere ad-hoc, adica stabileau ce vor sa faca, fiecare avea suprafata lui, contribuia cu sume functie de suprafata pe care o avea la cultura respectiva si functie de costurile lucrarilor la ha.
La final fiecare si-a luat recolta de pe suprafata proprie si toti au fost multumiti de rezultate.
Cei din asociatie nu aveau controlul asupra conducerii si respectivii si-au luat "partea leului", iar ceilalti au ramas cu cantitati mult mai mici.
Dupa 2-3 ani asociatia s-a dezmembrat si fiecare si-a adminstrat terenul pecont propriu.
In alta comuna o asociere similara functioneaa si astazi, dar acolo administratorii sunt mai putin hoti, pentru ca sunt maghiari.
Concluzia centeralizara si integrarea functioneaza daca nu produce frustrare, daca adminstratorii/politicienii sunt onesti.
Acelasi lucru o sa fie cu UE.
Daca unele tari vor face presiuni sa fie avantajate UE nu va avea viitor.
In Romania conducerea centrala produce frustrari pentruca resursele sunt alocate clientelar, asa ca ne putem astepta la o presiune pentru descentralizare.
In Afganistan avem o organizare a asa numitului stat in forme tribale !
In Europa , trecerea de la triburi la state nationale a fost facuta prin razboaie unde cel mai tare a cucerit si anexat pe cel mai slab !
Ca o armata super tehnologica poate fi tinuta in sah de "analfabeti" inarmati rudimentar este o caracteristica a Ahganistanului.
Acest paradox relativ , in istoria europeana se cheama razboi de partizani . Nazismul a invatat pe propria piele acest adevar in URSS dar si mai crud in Yugoslavia unde partizanii lui Tito au tinut mereu ocupate 11 divizii germane si italiane !
Inclusiv americanii in Vietnamul de Sud au pierdut peste 50.000 de oameni incercind sa pastreze controlul teritoriului .
Nu este greu sa cuceresti o tara , este mai greu sa o controlezi. Cind nu ai solutii care sa creasca increderea ocupatilor in ocupanti si nu reusesti sa asiguri un nivel de viata superior celui precedent , fiecare armata va pierde controlul teritoriului si in final se va retrage .
In Europa , aleatii au avut sprijinul popoarelor , aduceau ceva nou ,superior mizeriei fasciste sau naziste .
Istoria invata multe lucruri . Pacat ca multi nu o studiaza!
O decadere a USA , nu inseamna sfirsitul lumii. Asa cum disparitia imperiului roman , a imperiului otoman sau a imperiului austro ungar nu a dus la sinucideri de masa . Fiinta umana, inclusiv umanitatea in general se adapteaza conditilor . Dizolvarea URSS nu a dus la razboi mondial si astia chiar ca aveau cu ce sa rada omenirea de pe fata pamintului. Asisteam la o mutare a centrelor de putere , spre Asia si noi locomotive economice apar tot acolo . Vor inlocui treptat marea USA sa cum aceasta a inlocuit Anglia in influenta mondiala .
Problema este daca aceasta schimbare va avea efecte pozitive pentru noi sau negative ?
Nu cred ca ne indreptam spre o societate autosuficienta. Mai degraba asta ar fi o rezolvare decat o problema.
Sa ne imaginam ce simplu ar fi de rezolvat clench-ul cetelor din Afganistan daca ar fi toti marcati pentru o usoara identificare si toate sursele de apa si mancare ar fi acccesibile pe baza ID-ului. Realizabil cu un banal microcip.
In felul asta s-ar putea rezolva o droaie de probleme, chiar si economice.
Sa speram ca nu se va intampla in timpul vietii noastre.Desi semnele sunt nasoale.
Relativ la criza asta am siu eu o intrebare: cum mama masii va imaginati ca este posibil sa pastrezi un nivel de trai daca cumperi marfa produsa prin explatarea inapoierii umane?
Nu e clar ca lumina zilei ca daca concurenta ta, care te doboara in acest moment, traieste intre gunoaie o sa ajungi si tu ca cumparator si producator de ceva la randul tau, sa traiesti ca ei???
De acord cu ideed ca o continuare a cresterii actuale e nesustenabila, deci iluzorie. Nu sint convins ca micile comunitati sint solutia, probabil ca pot fi o parte a solutiei. Oricum, gasesc ca e important sa intelegem in primul rind ce anume ni se intimpla si de ce, si apoi vom avea poate si premizele de a decide viitoarele actiuni. In privinta asta, am fost impresionat de un material realizat cu mijloace nepretentioase, dar care merge la obiect. Se numeste Crash Course si il puteti gasi aici. A aparut de ceva vreme, poate unii dintre voi il cunoasteti, dar pentru cei care nu au avut ocazia poate fi o experienta interesanta.
Trimiteți un comentariu