joi, 1 octombrie 2009

The insider

Când, acum 1 an şi 3 luni, am început să scriu habar n-aveam unde o să ajung. Atunci am fost absolut naiv să cred că situaţia din România n-o să mă corupă.

Azi am avut de ales, subiecte pe care le aveam în puşculiţă, despre un tip care ar putea face marea unificare a forţelor din fizică, cea mai mare descoperire ştiinţifică de la Einstein încoace. Nu e sigur dar sună bine. Dileme existenţiale.

Sau despre o teorie a valorii bazată pe energie. Un sistem în care moneda este caloria, erg-ul sau watt-ul. Teoria a apărut prima oară în timpul marii depresiuni din 29-33. Nu dau link-uri că e prea interesant.

Sau despre circul intern. Cel mai simplu subiect, cel mai uşor de abordat. Cu asta o să se umple toate ziarele. Nu mai am chef.

Pot să scriu, deşi am făcut-o foarte rar, despre ce fac în realitatea de dincolo de această pagină de Internet, am pus o poză în dreapta, e trendul apariţiilor în presa online a candidaţilor la postul suprem în Stat. Cineva, în Norvegia parcă, am pierdut un hard-disk, a ajuns la concluzia că acest grafic prevede mai bine rezultatele alegerilor decât sondajele. Poate e aşa, poate nu, o să vedem.

M-am gândit să scriu despre necesitatea unui manual de istorie a ştiinţei şi despre predarea acestei materii în şcoală.

Ce să aleg? Ce interesează? Habar n-am. Ştiu subiectele de tabloid care fac trafic, evoluţionism vs. creaţionism, Gigi Becali, Traian Băsescu, comunism vs. capitalism, alte şi alte lucruri, prima casă de pildă sau starletele media sau politice, Codrin Ştefănescu sau Ion Iliescu.

Acum 1 an şi 3 luni mă consideram liber să scriu ce-mi trece prin cap, acum nu mai simt aşa. Trebuie să aleg, cum trebuie fiecare s-o facă în faţa realităţii, e ridicol să ocupi postul orchestrei de pe Titanic.

Ultimul an m-a adus în poziţia de insider în domeniul presei, nu am de a face cu moguli sau alte lucruri care au legătură cu banii, din acest punct de vedere nu am nimic să vă spun.

Dar pot să spun la ce presiuni sunt supus, presiuni care apar numai din partea publicului, oricare altă presiune am eliminat-o prin neimplicare.

Există un anumit grup de oameni care transformă totul în război, opinia devine subiect de răfuială, nu de discuţie sau critică ci de răfuială. Oamenii aceştia sunt nocivi pentru societate, sunt oameni de partid. Trist, sau benefic, este că sunt de la un singur partid. Agresivi, lipsiţi de logică, de morală, gata oricând să folosească orice pentru a discredita. Cei de la celelalte partide sunt nişte amatori. Nici nu prea există. Plus nebuni, obsedaţi, multe alte specimene.

Palavrele pe care le spun, e un semn de sănătate mintală să nu te iei prea în serios, generează reacţii, pozitive sau nu, cele negative sunt cele mai interesante, am învăţat o grămadă de lucruri de la cei care mă critică.

Mi-am făcut prieteni, cu unii chiar m-am întâlnit. Cu unii chiar am făcut lucruri pe care eu le văd importante, am ajutat copii. Cred că e cel mai important lucru pe care l-a adus faptul că scriu. Oamenii din România nu sunt atât de răi cât par, a fi normal nu e atât de greu şi majoritatea suntem normali.

Umorul ne ţine în viaţă, dacă ar trebui să iau în serios totul aş ajunge la balamuc. Ce vă spun este că indiferent cât de urâtă e ţara asta trebuie să păstrăm democraţia, aşa strâmbă cum e ea azi.

Să nu credeţi că democraţia nu e ameninţată, este, de fapt ce trăim azi este lupta între, sau pentru, democraţie şi/sau autocraţie.

via Turambar.

PS Regulile comentariilor sunt aici, încălcarea lor se pedepseşte cu ştergerea fără avertisment.

24 de comentarii:

camilstoenescu spunea...

eu zic sa continui să scrii ca până acum, despre subiectele ce ți-au atras atenția, de la matematică și fizică până la politica de doi bani care se face la noi, dacă simți nevoia. presiunea publicului e bună până la un punct, cât nu afectează înclinațiile naturale. penultimul paragraf sintetizează cel mai bine situația actuală. multă baftă în continuare!

Anonim spunea...

Scrie doar despre ceea ce vrei cu adevarat. Eu unul tocmai asta si vreau, o evadare din subiectele tabloide tipice, si cred ca nu sunt singurul.

In poza din dreapta scrie ca se refera la aparitii in media online, nu in toata media.

B spunea...

Da, continua sa scrii ce iti trece prin minte... tocmai de asta te si citeste lumea...

Vasile D spunea...

nu se va schimba nimic in tara asta daca luam atitudini mioritice...

Dan Selaru spunea...

Daca sfarsitul e mioritic atunci ai dreptate.

Mihvoi spunea...

Avem nevoie de oameni ca tine, care sa scrie cum le dicteaza constiinta.

Societatea asta romaneasca trebuie reformata, si reformarea se face incet, picatura cu picatura, prin leaderi de opinie.

Oricine este influentat de societate, important este ca influenta negativa a societatii sa fie mai mica decat influenta pozitiva pe care o ai.

Eu urmaresc blog-ul si imi place stilul nonconformist, cu referiri stiintifice.

Theo-Phyl spunea...

salut Dan,
Postarile cele mai bune "ies" cand nu ai nici o inspiratie.

Intr-o tara "comedia del arte" scrie improvizatii, aceasta este realitatea noastra cea de toate zilele.

Turambar spunea...

Ai reusit? Continua.
Nu ai reusit? Continua.

We either live as a team, or else we die as individuals.

:friends:

bilbophile spunea...

E bine ca scrii, ca scrii ce gindesti si ca gindesti ce scrii. Asa mai am si eu ce citi despre politica romana. Ce imi doresc eu sa fac parte dintr-o "poveste de succes", una din care sa fac si eu parte. Tu scrii si cita vreme continui sa scrii esti o astfel de poveste de succes care ma face sa cred ca pot persevera, ca merita sa incerc sa mai apuc un tol. Conteaza mult sa stii ca nu esti singurul care nu cauta doar circ in politica, doar piine in munca si pile in prietenii.

Si da, esti presa, esti propriul tau mogul si, spune sincer, nu e uneori bine sa te simti mogul? Evident, atunci cind poti sa faci ca mogulii cei mari si sa uiti de raspunderea pe care o ai ca formator de opinie...

Acum, scrii pe un blog, de capul tau, fara sa supui la vot tema articolelor, fara sa tii seama de ponderea optiunilor comentatorilor? Ce democratie aperi aici?! Nu cumva este vorba de libertate, de libertatea de a dispune de proprietatea ta, fie si sub forma unor biti pe un server, de timpul tau, de placerea ta fara sa vina Basescu, partidul, ori majoritatea de bine sa iti spuna cum sa iti traiesti viata ca sa fie frumoasa?

Democratia si justitia sin indispensabile libertatii, dar uite ca (inca?) avem justitie fara dreptate si democratie fara controlul guvernantilor.

Viorica spunea...

Vrei sa-ti spun eu ce intereseaza azi cititorul roman (bine, cred ca intrebarea era retorica, totusi...)?
De ceva vreme ma uit cu gura cascata la cat mi-a crescut traficul de cand, printre altele, m-am hotarat sa scriu despre un serial difuzat de TVR1, un serial altfel decat celelalte, istoric dar cu nuante contemporane: coruptie, jocuri politice de culise, etc. E vorba de serialul sud coreean Giuvaerul Palatului.
Sunt sigura ca atunci cand se va termina difuzarea o sa-mi scada si traficul, dar deocamdata asta e micul meu moment de glorie.
Am totusi si cititori de articole cu eticheta politice.

Vali spunea...

Pun si eu niste presiune :)

E a doua oara cand inchei cu amenintarea democratiei. Mai detaliaza acest subiect - cum, de ce se intampla si in ce directie ne indreptam.

Pongo spunea...

Extraordinara ipoteza din link! Asta nu inseamna ca ar trebui sa schimbi cumva forma si formatul acestui blog.

Just my amator opinion!

Tudor spunea...

De curiozitate din ce partid fac parte profesionistii rafuielilor? Daca nu se poate un raspuns public, as dori un email scurt :) .

Cristi de la Rating Politic spunea...

salut,
sunt curios pe ce date faci masurarea numarului de stiri, daca e ceva sistematic si de asemenea daca e implicata o metodologie mai mult decat numararea de stiri?

am lucrat cu asa ceva si am si facut research exact in directia "norvegiana" cum i-ai spus tu :)
am si ajuns la un set de date si niste concluzii f. interesante pentru alegerile din 2004, precum si pentru niste spete ulterioare, dupa 2005.

Dan Selaru spunea...

Multumesc tuturor, mai ales lui Turambar, care a gasit clipul care e genial.

Unde mergem am sa spun.

Sunt cele mai importante 60 de surse online ca trafic. E sistematic si profesionist.

Sa schimb blogul, who cares?

Cine preseaza? Stie toata lumea.

Improvizatia cere talent. Nu-l am.

Am raspuns haotic si incomplet, scuze.

Dan Mihu spunea...

Eu vreau sa fiu in echipa ta. Daca pot sa te ajut cu ceva, nu-ti va fi greu sa ma gasesti.

Vaca verde spunea...

Adeziunea se face fata de idei nu de persoane.

Dan Mihu spunea...

Doamna verde, că vacă nu pot să vă spun, noi vorbeam de echipă. Echipele sunt alcătuite din oameni, nu din idei. Cât priveşte adeziunile, acestea se semnează la partid. Desuet şi neinteresant.

Dan Selaru spunea...

Ca sa facem ce? Multumesc pentru incredere.

Dan Mihu spunea...

Ca să facem orice (în limitele legii şi ale moralei). Ca să continuăm...

Deceneu spunea...

Sustin tot ce ai scris, despre agresivitata unor indivizi care vor sa ne impuna puterea lor, si in special despre pericolul pierderii democratiei.

Ieri am postat pe un alt blog o afirmatie a lui Havel Vaclav Havel: In Europa de Est, există tendinţa unor noi forme de guvernare autoritara din care citez:
"Oficial, totul decurge democratic; există un parlament, alegeri şi partide politice. Dar, in acelaşi timp, există reţele in care se regăsesc serviciile de informaţii, oligarhii şi poliţia", adaugă Havel

Suntem datori pentru generatia de dupa noi sa tinem steagul democratiei sus.

Dan Selaru spunea...

Iar clipul ne spune cum.

Turambar spunea...

Yup. The six inches in front of your face.

Dureaza, dar produce efecte de profunzime, dincolo de spuma murdara a zilelor politice.

Flavian spunea...

Spor la scris Dane. Indiferent despre ce. La tine chiar si articolele despre politica sunt uneori interesante... ;)