marți, 10 noiembrie 2009

La colţul străzii

La colţul străzii este un blog colectiv. Sunt oameni cu păreri politice diferite dar care poartă un dialog civilizat despre România. Ca dovadă că se poate. Un text care merită citit.

"Poate ca in loc sa despicam in patru gafele candidatilor sau sa ne cautam singuri pretexte pentru a ne mentine opiniile din vremea in care stiam mai putin despre ei, ar fi mai intelept sa incercam sa distingem viziunea despre societate a fiecaruia dintre ei.

Desigur, nu pe baza declaratiilor populiste din campanie ce de altfel sunt fie complet contradictorii (cazul PDL si PNL) sau pur si simplu un lung sir de promisiuni de pomeni ce nu se vor adeveri niciodata (cazul PSD). Avem un reper mult mai bun, si anume faptul ca in ultimul deceniu toate cele trei partide au avut ocazia de a guverna singure.

Anul de guvernare al PDL-ului, cu sau fara PSD, ar trebui sa fie suficient de relevant pentru ca cei ce aveau iluzia ca acesta poate deveni multvisatul “mare partid de dreapta” sa se lamureasca definitiv.

Atat prin fapte cat si prin declaratii, Traian Basescu si partidul din spatele lor ne propun un model de societate centrat pe stat, in care elementul de autoritate si de directionare este activistul de partid. Acesta primeste in functie de conjunctura diverse “misiuni”, pornind de la cea de prim-ministru pana la cea de sef de gradinita. Deciziile de conducere vin pe linie de partid, pozitia administrativa avand mai curand acelasi rol pe care il are in armata in comparatie cu gradul militar.

Traian Basescu a readus in actualitate, intr-o forma modernizata, vechile lozinci de succes ale inceputului anilor 90: “Sarac si cinstit”, “Nu ne vindem tara”, etc.

Conceptul idealizat al societatii PDL-ist este unul in care administratia publica este condusa de lideri austeri, virtuosi si puternici. Selectia lor este asigurata de partid, a carui moralitate si competenta este garantata de calitatile personale ale liderului. Statul este puternic si asigura membrilor societatii un trai daca nu prosper, atunci macar corect.

Mediul privat este tolerat la nivel discursiv, pentru ca “asa am vazut ca fac vesticii”, dar este privit cu continua suspiciune si vigilenta. Bancile, companiile ce activeaza in Romania, marii capitalisti locali dar si micile firme predispuse la evaziune si spalare de bani sunt privite toate ca un rau tolerat ce insa trebuie supravegheat si strunit de stat. Programul “Prima Casa” ne ofera un mostra excelenta a conceptiei PDL in legatura cu mediul privat: profitul este admis, dar mai mult ca o forma de retributie (leafa), al carei nivel maximal este unul modest si stabilit de stat.

Privatizarile sunt conspiratia mogulilor ce doresc sa jefuiasca statul. Acest lucru trebuie impiedicat, iar proprietatile respective trebuie sa ramana in gestiunea activistilor de partid pana intr-un viitor nedeterminat, cand vor putea fi gasiti niste cumparatori cinstiti si corecti.

Conceptele din doctrinele vestice sunt acceptate selectiv si adaptate la contextul general: neoconservatorismul inseamna ca democratia si libertatea trebuiesc aparate cu arma in mana, Crestin-Democratia inseamna ca Biserica trebuie sa aiba un rol central in societate, si asa mai departe.

La fel ca si privatii, politicenii din alte partide si presa nealiniata sunt tot un rau tolerat. Trebuie sa existe pentru ca “eu respect libertatea presei si democratiei.” Daca nu ar fi acestea, noi pentru ce am mai lupta? Desigur, cei ce sunt impotriva partidului sunt inamici ai statului, deoarece cele doua se confunda. Asociatiile civice sunt si ele tolerate, atat timp cat nu ataca partidul sau liderul, moment in care devin si ele inamice ale statului puse in slujba nenumaratior dusmani, nominalizati sau nu.

Insa Traian Basescu nu promoveaza violenta directa, in forma sa bolsevica sau iliesciana. Respectivii sunt doar supusi oprobiului public, pedeapsa efectiva urmand sa vina daca este cazul tot prin mecanismele statului de drept.

PSD-ul lui Geoana ne propune evident revenirea la modelul promovat de Adrian Nastase in guvernarea sa. Desi conceptual este acelasi cu cel al PDL, exista cateva diferente:

PSD-ul lui Nastase nu a incercat conservarea proprietatii de stat, precum Vacaroiu inainte si Basescu dupa, ci transformarea sa controlata in proprietate privata. Statul PSD-ist se restrange treptat. Insa directia in care se indreapta fluxul de valoare este controlata total de stat, prin privatizari si diverse facilitati date exclusiv cu dedicatie. Nu exista legi generale, ci doar personalizate. PSD-ul nu isi construieste viitorul pe o armata de activisti remunerati din fonduri publice, ci pe afaceristi privati dependenti complet de sustinerea statului controlat de ei. PSD nu impaneaza administratia cu activisti, ci obliga functionarii sa se supuna sau sa se inscrie in partid.

Ca si in celalalt caz, privatii, presa, partidele, politicienii, ONG-urile sunt tolerate atat timp cat nu stau in calea Partidului. De fapt in sistemul nasescian asa ceva este imposibil, nu are precedent in practica. PSD-ul nu urla impotriva dusmanilor, ii elimina inainte de a deveni amenintatori. Cand sistemul da rateuri, liderii pur si simplu se balbaie (Nastase 2004, Iliescu 2005, Geoana de multe ori). Nu pot supravietui intr-un mediu necontrolat. Se retrag ca sa refaca firele destramate.

Valorile morale de orice fel sunt pur si simplu neglijate (nu declamate ritos precum in cazul PDL). Daca e nevoie pupam si icoane, vorbim si despre coruptie, etc. Dar nu ne preocupa cu adevarat.

Intr-0 varianta extrema, dintre cele doua oferte as prefera-o pe a doua pentru ca macar nu incearca sa conserve sistemul de stat nenorocit. Intre a vinde Posta lui Vantu si a nu o vinde deloc, prefer varianta 1. Macar se termina, dispar treptat-treptat atractiile din patrimoniul statului si instrumentele pentru recompensat activisti, turnatori, neamuri si lingusitori.

In ceea ce priveste PNL-ul este mai dificil de a ne face o parere pe baza experientei guvernarii. Pentru ca pe de-o parte Tariceanu a avut la dispozitie bani gramada, ceea ce i-a permis sa acorde simultan si reduceri de taxe, si mariri de salarii si pensii si sa faca si investitii atat cat poate procesa administratia publica, iar pe de alta a avut prea putin sprijin politic pentru a promova proiecte majore, indiferent ca ar fi fost vorba de reforme sau de recompensarea clientelei.

Trebuie sa mentionez si ca in cazul lor este un exercitiu pur teoretic, deoarece nu vad nici o posibilitate practica pentru ca in viitorul previzibil sa isi poata pune in practica viziunea.

Totusi, speculez ca modelul de societate pe care l-ar crea PNL-ul daca ar avea oportunitatea, ar fi aproximativ cel al PSD, cu cateva diferente:

Cred ca liberalii ar permite mediului privat nealiniat sa se dezvolte daca poate, fara a il ajuta in vreun fel dar si fara a ii da in cap daca nu raspunde la comanda de partid. Cu siguranta si ei ar folosi puterea pentru a transfera in mod controlat proprietatea publica spre propria clientela, dar cred ca acest fenomen nu ar fi insotit si de agresarea celorlati prezenti in piata, sau de acordarea sistematica de facilitati creatoare de monopol.

De asemenea cred ca atitudinea PNL fata de valorile morale ar fi mai apropiata de cea a PDL, fara incrancenarea acestora. Desigur, toate aceste “atitudini”, in toate cele trei cazuri, raman exclusiv la nivel discursiv, pentru ca practic morala societatii romanesti ramane cantonata pe termen nelimitat in “ai nostri sunt buni si cinstiti, ai lor sunt rai si hoti”.

Liberalii iubesc declarativ presa, asociatiile civice, politicienii chiar si de alte orientari, etc, si se intristeaza cand acestia ii ataca. Se simt tradati, neiubiti. :P La ei problema nu este de agresivitate ci de prea mare toleranta. Voiculescu, Iliescu, Basescu, Videanu, Stolojan, etc, toti au fost baieti buni pana la un punct sau de la el incolo.


Cam asa percep eu oferta reala a partidelor si implicit a candidatilor prezidentiali. Probabil ca mai si gresesc, mai fac si aproximari, si confuzii, mai am si subiectivisme, dar in principiu cred ca este un exercitiu mai util in vederea fundamentarii unui vot decat incercarea de a distinge prin scandalageala din fiecare zi.

As fi curios sa aflu cum vad si altii oferta politica REALA a zilelor noastre.

P.S.: O realitate paradoxala ce se profileaza la sfarsitul acestor alegeri, este faptul ca victoria din ce in ce mai probabila a “rosiilor” (PSD) va fi totodata o demonstratie concludenta a superioritatii sistemului privat, fie el si imoral, mogulizat si cu un frontman slab pana la penibil, in fata sistemului de stat, fie el si virtuos, cu suportul intelectualitatii si cu un frontman de mare talent si combativitate. Geoana se bazeaza pe finantare si suport din mediul privat, Basescu pe aparatul de stat si o parte a societatii civile.
"

PS Regulile comentariilor sunt aici, încălcarea lor se pedepseşte cu ştergerea fără avertisment. Nu sunt ziarist, n-am legătură cu mogulii sau partidele.

15 comentarii:

Anonim spunea...

cam speculativ, doar tocmai aceasta este și ideea. înclin să fiu de acord cu mare parte din afirmații, cu toate că modus operandi al partidelor românești este greu de cuantificat

Anonim spunea...

cind va vom vedea si la tv ca ne am saturat de politruci mincinosi

Claudiu MINEA spunea...

O radiografie exacta. Nu cred ca as mai putea adauga decat un singur lucru: exista viata politica si dincolo de PDL-PSD-PNL. Dar nu e un subiect actual in perioada asta...

Anonim spunea...

Si eu cred asa cum ai zis ca "Traian Basescu a readus in actualitate, intr-o forma modernizata, vechile lozinci de succes ale inceputului anilor 90: “Sarac si cinstit”, “Nu ne vindem tara”, etc. "
Mai mult, am vazut ca el si lacheii sai au readus in atentie cu sens peiorativ si notiunea de "mosier" pe care o credeam ingropata in negrii ani 50'.
Lupta sa cu oligarhii de nivel inalt a fost tradusa de lacheii locali in o lupta cu oricine are o mica firma si traieste din asta.
La introducerea impozitului forfetar am reusit sa o aud si pe asta: primarul localitatii mele (portocaliu convins) argumenta intr-o publicatie judeteana ca "e foarte bine ca s-a introdus ca oricum toti patronii fura de la stat". El a retras dupa aia afirmatia insa sunt sigur ca citind articolul in mintea unora mai slabi la mansarda au rasarit mii de idei specifice anilor 50 si nu unei Romanii de secol 21. Asta e....
Da, e paradoxal ca un partid pretins de dreapta e mai socialist decat partidul principal din stanga...

Stefan A. spunea...

Cine doreste sa inteleaga mai bine politica romaneasca actuala, indiferent de simpatiile politice , studiati cazul italian numit : mani pulite.
Lasind la o parte concluzile privind independenta justitiei , veti intelege mai bine interesele in joc , necesitatea aleantelor politice si rolul opozitiei cind se trateaza de interesul politic comun . In romaneste se numeste ciolan !

Anonim spunea...

dacă nu mă înșel, mani pulite s-a terminat cu prăbușirea primei republici italiene, partidocratice și socialiste, și cu o reformă - mai mult sau mai puțin de fond - a clasei politice. mă îndoiesc însă că vom asista la așa ceva și în românia, vreodată

Anonim spunea...

psd partidul preferat ?
no comment ;)

Dan Selaru spunea...

N-am scris eu textul. E doar consider ca este una din cele mai lucide analize.

SG spunea...

Hmm .. cateva chestii care zgaraie ochii:
- ignorarea totala a faptului ca pe perioada "studiata" un singur partid a miscat ceva cat de cat vizibil pe partea cu reforma si pe partea justitiei
- ignorarea totala a faptului ca celelalte partide au dat _fiecare_ [absolut fiecare] vot cu fiecare ocazie impotriva oricarui progres in justitie
- incoerenta logica [sau manipulare prea brutala ?]: "Insa Traian Basescu nu promoveaza violenta directa, in forma sa bolsevica sau iliesciana. Respectivii sunt doar supusi oprobiului public, pedeapsa efectiva urmand sa vina daca este cazul tot prin mecanismele statului de drept." Nu avem nici un ziarist arestat pentru ce ar fi scris despre presedentie sau respectivul partid, nu avem nici un ziar "taiat de la publicitate de stat" pentru ce ar fi scris, nu avem nici un motiv logic sa vorbim despre violenta directa sau indirecta insa ne place sa vorbim
- " Intre a vinde Posta lui Vantu si a nu o vinde deloc, prefer varianta 1." Mda, poi atunci si mai simplu dam direct niste OUG de atribuire bucata asta lui Vantu, asta lu' fii-miu, aia lui nepotu' lu' Vasile, etc .. bineinteles OUG cu parti secrete gen Stearling
- "atitudinea PNL fata de valorile morale ar fi" really ? e posibil ca cineva realist in Romania sa spuna despre vreun partid [oricare dintre ele] "valorile morale ar fi" ? Serios ? Unde-i partidul ala care are anumite valori normale care nu depind de liderul curent ? [Bine, ar fi niste chestii de numitor comun in cadrul PSD insa e un numitor comun marcat de lipsa de valori morale]. Revenind, putem vorbi despre valorile morale ale unei persoane sau ale alteia [sau lipsa de valori morale] insa in Romania inca nu vad un partid care are anumite valori normale indiferent de liderii sai .. ceva constant care sa poti spune si peste 5 ani partidul X va urma linia asta .. Bine, nu au ele nici doctrina insa asta e alta discutie.

Stefan A. spunea...

Pentru cine este curios.
Ancheta manii pulite a inceput in 1992 si mecanismul venit la suprafata este exact acelasi din Romania 2009 ! Fiecare contract public , indiferent de sector ,avea o taxa "oculta " de 10 % destinata finantarii ilegale a partidelor politice sau a politicienilor.
Diferenta ca la noi nimeni nu poate face lumina si toti ne consumam nervii si rabdarea analizind o politica nationala bazata pe : pro Base, anti Base, dictatura , liberism , socialism , etc .
In realitate asistam la o rupere a mecanismelor de impartire a ciolanului. Unii vor mai mult , altii pierd mai mult .
Ideologia partidelor romanesti este doar masca care ascunde aceleasi probleme iesite la iveala cu 18 ani in urma in Italia !Ciolanul !
Deci , vom consuma tone de hirtie , fluvii de bit dar nu vedem adevaratul gunoi sub pres . Adica nomenclatura si oligarhia , privilegile si "afacerile " pe banii oamenilor de rind . Tot reciclat , cosmetizat dar inamovibil ! Istoria invata , deschide gindirea dar si ochii !

Stefan A. spunea...

Pentru camilstoenescu .
A cazut in Italia prima republica doar in mod teoretic , de fatada . Constitutia actuala este aceiasi !
Au disparut doar politicii de prim plan ( tip Craxi , Forlani).
In rest , toti au fost reciclati !
Masa mai mare in partidul celui mai bogat italian , actual prim ministru , caz unic in Europa.
PS. Cineva propunea si la noi ca cel mai bogat roman sa devina prim ministru. Democratii originale sau spirit latin comun?

Anonim spunea...

@ Stefan
da, de aceea am si precizat "mai mult sau mai putin de fond". e destul sa ne uitam la berlusconi pentru a ne da seama ca nu s-au schimbat prea multe nici in italia

Claudiu Tufis spunea...

Discutam acum doua saptamani cu o profesoara de sociologie din Italia. Inevitabil, discutia a ajuns la politica si la asemanarile / deosebirile dintre Romania si Italia.

Vorbind despre mani pulite, mi-a spus ca faimosul procuror (era din Napoli, din Milano? nu mai tin minte) a folosit capitalul de imagine castigat in timpul anchetei pentru a intra in politica, transformandu-se intr-un demagog populist sadea.

Imi spunea, de asemena, ca dezgustul fata de politica si votul negativ sunt la fel de raspandite in Italia ca si pe la noi. Saraca femeie era satula de cat de multe ori fusese nevoita sa voteze cu raul cel mai mic.

Ne-am despartit la aeroport, eu gandindu-ma la toxicitatea lui Basescu pentru sistemul politic de la noi, ea gandindu-se la toxicitatea lui Berlusconi pentru sistemul politic de la ei.

Nu mai stiu cum este in Italia in prezent, insa acum 20-40 de ani stiu ca si ei aveau probleme cu politizarea excesiva a posturilor nu doar in administratie ci chiar si in firme private (ceea ce explica, partial, numarul foarte mare de membri de partid).

Mde... de-ale democratiilor disfunctionale.

Viorica spunea...

Pastrand proportia,tocmai am scris si eu un articol(inainte de a-l citi pe asta), dedicat de fapt serialului Furtuna la palat, un serial sud coreean care are ca personaj principal pe cel mai reformator rege din istoria lor, in care constat ca ma aflu cam la acelasi colt de strada, chiar si prin sloganurile pe care le reamintesc.

br3b spunea...

Acum vad ca nu a aparut un comentariu-reverenta pentru aprecierile din acest articol. Am tot felul de probleme cu internetul recent si desi am dat Send probabil ca pe undeva pe autostrada bitilor, mesajul meu s-a pierdut.

Te asigur ca reverenta e reciproca, eu unul gasesc aici un loc unde revin cu placere si mai ales cu curiozitate.

Toate bune,
breb