Asta e introducerea la o carte a unor autori ruşi care, indiferent de opiniile contrare, au de partea lor realitatea, cifrele. Creşterea populaţiei, a PIB-ului mondial per capita, a ratei de alfabetizare, toate se supun legilor descoperite de ei. Ceea ce e surprinzător este că teoriile lor se finalizează cu o singularitate, o situaţie în care nu ştim care e direcţia de urmat, un punct de cotitură, revoluţie, război, apă de ploaie. Chiar acum. Trăim vremuri interesante. E doar jumătate în serios.
Modelul lor se opreşte pe 13 noiembrie 2026 (e o greşeală de tipar pe prima pagină).
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
2 comentarii:
Chiar crezi ca un titlu de senzatie va face mai usoara intelegerea aparatului matematic?
Dupa o lectura pe sarite, am inteles ca atunci cind incearca sa explice dinamica hiperbolica o populatiei, autorii sugereaza ca acest nivel al populatiei ar fi determinat de dinamica nivelulului tehnologic, nivel care stabileste citi oameni poate suporta Pamintul la un moment dat, populatia aliniindu-se practic instantaneu la acest plafon.
Altfel spus, acea singularitate ar insemna din 2026 inventivitatea umana ar faca in fine posibil ca planeta noastra (universul?) sa asigure traiul unui numar nelimitat de persoane. Practic, conform acestei curbe, in data de 13 noiembrie 2026 am intra in comunism.
Totusi autorii nu sustin ca va exista efectiv un punct de singularitate in 2026, nu de alta, dar hiperbolele lor (populatie si PIB) nu mai pica pe masuratorile recente (PIB mondial ar fi trebuit deja sa fie infinit).
Autorii constata o incetinire, din motive pe care le considera a fi in esenta interne (scaderea natalitatii ca urmare a securitatii sociale, saturarea alfabetizarii, etc.), incetinire care insa nu include si dezvoltarea tehnologica si deci nivelul de trai.
Este practic o forma mai putin inghesuita de comunism: nevoile materiale ale oamenilor au fost deja asigurate satisfacator din punct de vedere cantitativ, cresterea nivelului calitatii in satisfacerea lor insa nu va putea fi surprinsa economic, asa cum deja este cazul cu computerele, tot mai puernice dar si mai ieftine si deci cu un impact negativ (la consum egal, la saturatie).
Ceea ce este interesant este ca, cel putin in introducere, constringerile legate de epuizarea resurselor neregenerabile nu joaca niciun rol, cu exceptia unei reorientari a optiunilor in rindul populatiei catre economisirea resurselor. Autorii par increzatori ca progresul tehnologic, care variaza cu patratul populatiei, va continua sa indeparteze aceste constringerile externe asupra cresterii demografice.
Oricum, prezentarea pare sa sustina mai curind o schimbare fundamentala a dinamicii demografice si economice globale decit vreun punct de singularitate ori orice fel de catastrofa rapida.
exercitiu interesant, insa in domeniul socio-economic predictiile sunt hazardate.
Trimiteți un comentariu