De ceva vreme încerc să înţeleg ce se întâmplă în lume. Am un creion mecanic de 30 de ani, creion mecanic făcut în vechea Cehoslovacie, metalic, negru cu partea de jos albă. În afara faptului că i-am pierdut agăţătoarea şi că s-a mai dus vopseaua e la fel de bun, funcţionează perfect.
Jucându-mi rolul de Moş Crăciun am găsit, anul ăsta, creioane mecanice făcute de aceeaşi firmă, exact la fel, acelaşi design, simple, solide. Am cumpărat şi am împărţit. Nimeni nu mai scrie de mână, tuturor le-a plăcut.
M-am întrebat, de ce oare? Pentru că, spre deosebire de creioanele comune, lăsând la o parte nostalgia, la copii nu există, par, şi sunt, creioane care nu se strică, pe care te poţi baza.
Ce au creioanele mecanice, neschimbate de 30 de ani, cu lumea în care trăim? Au. Păi ce creştere economică în domeniul creioanelor mecanice ar exista dacă toată lumea ar folosi un creion 30 de ani? Doar creşterea naturală, dată de creşterea populaţiei care le foloseşte şi scăderea naturală dată de folosirea noilor tehnologii.
Cine mai scrie de mână? Doar copiii de vârstă şcolară. Lupta e acerbă, cum să stai pe piaţă în faţa valului de chestii colorate, cu desene la modă, prinţese şi roboţi? Presupun că prin calitate. Copiii ştiu instinctual că unele lucruri nu contează şi că altele sunt "adevărate".
Cred că asta se întâmplă în lume, ne întoarcem la lucrurile de calitate, mai puţine dar mai bune.
PS Nu-i reclamă, dar aş face :-), merită.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
16 comentarii:
Koh-i-noor ? :-)
Aha, 16 lei, 2 mm. 9 lei 12 mine. :-)
Eu sunt foarte de acord cu consumerismul in linii tragice, deoarece imi aduce aminte ca si viata este ieftina.
Bun, un european traieste in medie 75 de ani, dar un cetatean din Mozambique are maxim 40 de ani de viata, conform statisticilor oficiale (si conform asteptarilor, si mai putin). Ce sens economic are sa-i dai unui mozambican un creion care scrie 30 de ani, cand el traieste doar 40? Asta ar insemna ca putem da aproape doi mozambicani unui european, iar asta deja este sclavagism!
Astfel, cumpararea unui creion care tine 3 luni sau a unuia care rezista 30 de ani sunt amandoua metode de sclavie consumerista tragica. Daca tot vorbim in termeni deterministi, putem sa primim, in functie de o serie de punctaje ale parintilor +20, 30%, o suma de credit la nastere pe care sa o cheltuim fara sa mai trebuiasca sa platim ceva la magazin cu cash si care sa se plateasca pana pe la 50-60 de ani (ca oricum tot cam pe acolo suntem). Sa vezi atunci cat de valoros va fi un creion care tine 30 de ani.
(Dar sa stim si noi, asta era concluzia)
:-)
Dacă toată lumea ar folosi un creion 30 de ani, ar fi o creştere economică sănătoasă. Una mai previzibilă, care însă lasă mai puţin loc pentru speculă. Adică pentru bani făcuţi din vârful pixului, fără muncă adevărată, fără valoare adăugată. Atunci dacă vrei mai mult, trebuie să vii cu ceva în plus. Sistemul însăşi te forţează să-ţi pui mintea la contribuţie să inventezi ceva nou, ceva mai bun. Într-o lume în care lucrurile te ţin chiar şi o viaţă, vei avea şi timpul necesar pentru a te gândi la ceva bun.
Şi mie îmi plac lucrurile care ţin. Îmi place ca eu să fiu cel care decide când, cum şi de ce renunţ la un lucru, nu producătorul să mă oblige să o fac cât mai repede. Producătorul acela nu vrea să ştie că eu de la el nu mai cumpăr niciodată. Sau ştie dar nu-i pasă, sunt destui care să cumpere. Problema apare când toţi producătorii sunt la fel şi de fapt alegerea pe care o faci este un falsă, aparentă. Iar lucrurile făcute să se strice ştim cu toţii că au obiceiul să cedeze exact când avem mai mare nevoie de ele. De asta când pot prefer să plătesc mai mult pentru un obiect de calitate, chiar dacă nu-l voi folosi prea des. Pentru că atunci când chiar am nevoie de el, aia vreau să-mi fie ultima grijă că ar putea ceda.
Vă recomand călduros filmul documentar „Pyramids of Waste AKA The Light Bulb Conspiracy”. Îl găsiţi în locurile ştiute, inclusiv subtitrare în limba română.
@mihnea
"Astfel, cumpararea unui creion care tine 3 luni sau a unuia care rezista 30 de ani sunt amandoua metode de sclavie consumerista tragica."
Inseamna ca totul este sclavie consumerista tragica. Ori autorul articolului spune ca nu e asa.
Din pacate ideea de crestere naturala s-a distrus in ultimii 250 de ani, dupa inceperea folosirii masive a motorului cu abur. Populatia a inceput sa creasca cu un spor tot mai mare. Daca in aprox 100.000 de ani a ajuns la 850 milioane, in acesti 250 de ani s-a ajuns deja la 7 miliarde, iar termenul de crestere naturala pare prea incet pentru ritmul de dezvoltare al acestor ani.
Pentru felul in care a decurs o istorie atat de lunga a umanitatii, chiar si aceasta crestere naturala de creioane mecanice pare mare...
Sa nu devenim pashunishti :-)
˝Cine mai scrie de mână? Doar copiii de vârstă şcolară˝
Inseamna ca producerea unui creion care sa dureze mai mult decat anii de scoala este risipa de resurse.De ce sa faci un creion care sa dureze 30 de ani cand el nu este folosit efectiv decat cativa ani?
Producerea unui creion care sa dureze 30 de ani in conditiile in care se scrie cu el efectiv -sa zicem- 10 ani se justifica atunci cand el va fi folosit de mai multe generatii, recte atunci cand primii cumparatori vor lasa mostenire creionul lor urmatoarelor 2 generatii, acelasi creion urmand a fi folosit de copii si de nepoti.
Cumpararea unui creion mecanic de catre copii -in conditiile in care tatal lor are deja un creion functional neutilizat- inseamna sclavie consumista tragica.Risipa curata, sa cumperi copiilor creioane noi cand tu ai unele inca functionale.
Cam aici duce logica productiei sustenabile de creioane mecanice.
Nu mai zic de alte consumerisme tragice, cum ar fi de pilda sa cumperi copilului haine noi cand tu inca mai ai foarte bine pastrate in cufarul din pod vechiul fular si paltonul ala din stofa de lana adevarata, tesuta in bradutz, asa cum inca se mai lucrau cand tu erai elev.Paltonul ala care ar mai putea fi purtat inca 20 de ani, mai ales daca mostenitorul l-ar purta asa cum l-ai purtat si tu, cu grija, numai la sarbatori si numai atunci cand nu ploua sau nu ninge afara.:)
Hai, La Multi Ani si la creioane cat mai lungi si paltoane cat mai calduroase!
Ca altfel sunt destui romani ˝sustenabili˝, ca sa zic asa, care chiar si astazi traiesc vremuri in care paltoanele, incaltarile (alea cu talpa de talpa batuta in caiele de lemn) ca si creioanele, lingurile de lemn, vasele de lut se lasa mostenire de la o generatie la alta.
Nu stiu cum se face dar astia care se gandesc sa salveze planeta nu prea se inghesuie sa-si imbrace copiii cu paltoanele lor din tinerete si nici sa faca schimb de viata cu aia ˝sustenabilii˝.
Vezi ca am zis ceva de noile tehnologii, mai vezi ca acel "creion mecanic" e o metafora si mai vezi ca nu ma cunosti.
Si, peste toate, concluzia era ca ne indreptam spre lucrurile de buna calitate, daca tie iti plac cele de proasta calitate e problema ta.
La multi ani!
Am vazut mai multe comentarii sofiste decat comentarii utile. Hai sa nu ne pierdem in detalii si sa vedem ca de fapt ce a spus un adevarat capitalist(Henry Ford) inca functioneaza. Daca nu e stricat, de ce sa-l repar(inlocuiesc)?
In 1984 filmul sau cartea... o lama de barbierit eral mare cautare. Se poate si mai rau decat e acum dar sentimentele copilariei noastre(aia de pana in '80) nu se compara cu nimic chiar daca nu aveam ifone si ps3. Aia sunt oameni de astazi care fac diferenta. Bag mana in foc ca si cel care are blogul asta e unul din generatia asta.
Ai dreptate :-)
Rotring, Staedler ...
Hardmuth koh i noor
Daca i-ar creste pretul pe motiv ca rezista 30 de ani ar exista si crestere economica ne-naturala, care nu e bazata doar pe cresterea populatiei :) Totul sta in marketing :)
La multi ani!
Trimiteți un comentariu