Ignorarea realităţii

Am început prin a modifica Constituţia, dă-i şi luptă, că averile sunt obţinute licit, ba nu! Hop şi Ambasada Statelor Unite. Şi Curtea Constituţională zice că nu, ba da, zice Preşedintele. Circul o să mai ţină ceva vreme. Toţi cei care şi-au dat cu părerea au uitat că în Parlament e nevoie de două treimi. Şi apoi de un referendum. În concluzie, nu modificăm Constituţia.

Apoi începe regionalizarea României. Că nu putem lua bani de la UE, că avem corupţie locală. Huooo Dragnea! Şi dă-i cu harta în sus şi în jos. Ultima variantă, scuzaţi, 2 ţâţe ungureşti pe trupul regionalizat al României. Nici ungurii nu sunt tâmpiţi să accepte o asemenea elucubraţie. Aşa că se amână şi asta. Indefinit.

O să urmeze alte şi alte reforme. Din astea două, ambele necesare, a rămas doar că Regele e trădător şi Antonescu (Ion) o victimă a istoriei. Dar povestea asta o ştim de la Vadim de 20 de ani. Nici măcar asta nu e originală.

Cred că ar trebui să revenim la faptul că nu am intrat în Schengen, că UE ne-a tăiat fondurile, că reintrarea în recesiune e prin preajmă, că....

“You can ignore reality, but you can’t ignore the consequences of ignoring reality.” -Ayn Rand

Ce judeţ mic şi frumos

Primul rezultat la alegerile locale

Oprescu tocmai a câştigat alegerile pentru Primăria Bucureştiului. Din primul tur.

Să regionalizăm împreună

Regionalizare să fie dar să participăm şi noi. Să găsim soluţii pentru binele patriei. Concurs interactiv fără câştiguri. Aştept e-mail cu soluţiile voastre.

PS Harta de mai sus e soluţia mea. O singură regiune, economie maximă, fără popor.

Doar o întrebare

Viaţa bate filmul, actorii sunt, din păcate, necunoscuţi.