Aproape 500 de ani de istorie

În 1562 John Hawkins, finanţat de oamenii de afaceri din Londra, începe prima expediţie spre Guineea pentru începutul unei noi afaceri, traficul de sclavi spre Americi. Prin mijloace specifice, de la mită la omor şi trădare, vinde 300 de sclavi negri în insula Hispaniola şi se întoarce cu perle, zahăr şi ghimbir în Anglia. Poporul este şocat şi regina Elizabeta I declară "...if any of the Africans were carried away without their own consent, it would be detestable, and call down the vengeance of Heaven upon the undertakers.".

Declaraţia are efect zero şi traficul continuă sub pretextul răspândirii civilizaţiei şi Creştinismului.

Acum să nu ne închipuim că spaniolii nu făceau chiar ei trafic, ca şi portughezii şi genovezii. Englezii intrau în afacere cumva sub presiunea concurenţei. După 10 ani palavrele Elizabetei erau uitate, se vindeau sclavi în Anglia.

Afacerea se generalizează şi după revoluţia lui Cromwell traficul e la liber iar după 1713, timp de 30 de ani, companiile engleze alimentează toată piaţa Americilor aflate sub dominaţia Spaniei. A fost o înţelegere la nivel de state iar Anglia s-a angajat să livreze aproape 150000 de sclavi spaniolilor.

În coloniile englezeşti din America primul transport de sclavi a fost adus de olandezi care nici ei nu rataseră afacerea. Coloniştii aveau pe la mijlocul anilor 1600 păreri împărţite asupra sclaviei. În Georgia sclavia e interzisă. Legile prosclavie şi care interziceau, sub diferite pedepse, mariajele mixte devin regulă. Se creează o legislaţie privind sclavii şi sclavia. Pe la 1760 în Virginia încep să se schimbe opiniile dar metropola interzice schimbarea legilor locale. Georgia se uită la celelalte colonii şi ajunge la concluzia că trebuie permisă sclavia. Deja sub o formă mascată aceasta începuse şi aici. După puţin scandal e introdusă şi aici. Merită remarcat că nemţii, grup masiv de colonişti, s-au opus, au fost persecutaţi şi s-a legalizat sclavia şi în Georgia.

Ca să nu mai existe nicio problemă Parlamentul londonez permite comerţul cu sclavi din orice parte a Africii şi umple coloniile cu sclavi. Scopul era de a ţine coloniştii ocupaţi cu sclavii, oricând gata de revoltă, să nu le treacă prin cap idei ca independenţa.

James Somerset, un sclav negru din Anglia, refuză să se mai supună. Ajunge în faţa Judecătorului Suprem Mansfield şi în 1771 acesta hotărăşte că sclavia e ilegală în Anglia, toţi sclavii din Anglia, 14000, sunt eliberaţi. Sclavia e interzisă în Anglia.

În colonii începe revoluţia. Băieţii, în dubiu asupra subiectului în cauză, bagă o clauză în Constituţie, (art. I, sec. 9, clauza 1), în care permit până în 1808 traficul de sclavi, contra taxe bineînţeles. Deja erau acum state, foste colonii, care aveau legi împotriva traficului de sclavi. Traficul în coloniile din Nord era, în principiu, interzis. Oricum în 1782 când s-a încheiat pacea cu Anglia în tratat era stipulată existenţa şi traficul de sclavi în US. Legislaţia se schimbă de la stat la stat în general în defavoarea comerţului cu sclavi şi a sclaviei.

La începutul secolului XIX, US ocupă un teritoriu imens care cere o cantitate imensă de mână de lucru pe plantaţiile de bumbac. Sclavia se înviorează în zonă. În general traficul este intern. În 1824 US şi Imperiul Britanic trec la patrularea coastelor Africii, US, şi teritoriilor spaniole pentru a preveni traficul de sclavi. Nu vă închipuiţi că spaniolii sau portughezii aveau vreun interes să oprească traficul, afacerea era foarte bănoasă.

Până în 1860 statele se împart, în general, în nordice unde sclavia e abolită şi sudice unde sclavia e permisă. Şi e ales Abraham Lincoln preşedinte din partea Partidului Republican. Propovăduia abolirea sclaviei. Câştigă alegerile şi ca răspuns şapte state sudice formează Confederaţia şi se rup de US. Ăia din Nord declară că e rebeliune şi începe războiul care durează până în 1865 când Nordul câştigă. Mor 620000 de soldaţi plus pagube colaterale. O adevărată hecatombă.

În 1865 practic sclavia dispare din istoria US.

Până în 1876 se reconstruieşte ţara. Oricum foştii sclavi devin cetăţeni ai US. Cu drepturi de vot ciuntite, cu drepturi civile ciuntite şi segregare rasială plus exploatare cruntă şi violenţe, vezi KKK. Ca să scurtăm povestea până prin 1950 nu se prea schimbă nimic semnificativ. Are loc o migraţie de milioane de persoane de culoare din statele din Sud spre Nord.

În 1954 se încheie segregarea din şcoli. Acesta este începutul Mişcării pentru Drepturi Civile ale Afro-Americanilor. Durează din 1955 până în 1968. Mişcarea este de nesupunere civilă. Se boicotează mersul în transportul public bazat pe segregare în 1955 iniţiat de o tanti, Rosa Parks, care n-a vrut să dea locul unui alb. Au loc marşuri şi între 1964 şi 1968 legal nu mai există discriminare. Chipul care se desprinde este Martin Luther King, ucis în condiţii neclare în 1968 în Memphis şi Malcolm X ucis în 1965, acesta din urmă introduce în sânul comunităţii ideea trecerii la Islam.

Black Power este următoare mişcare între 1968 şi 1975. Se dorea autodeterminarea afro-americanilor. Ba mai mult segregarea, superioritatea rasială şi independenţa economică. Se ajunge la acţiuni violente. Apar idei socialiste precum şi mişcări artistice specifice. Chiar în sânul comunităţii existau mari diferenţe de opinie.

Restul sunt zilele noastre până ieri. Prea corecte politic.