Aici se sintetizează drama presei, puterii politice şi poporului român. E descrierea efectelor lui Adrian Sârbu prin intrarea sa în presa mare în 1995. El este autorul moral, copiat şi depăşit de actuala realitate, al degradării presei până la limitele OTV.
Este descrisă starea în care presa tratează normalitatea unui om, cu bunele şi relele lui, singurătatea unui om care încearcă să facă ceva. Traian Băsescu şi respectul pentru valoare, sportivă de data asta. Prin omisiune.
E descrisă emoţia de neaflat a unui "minoritar" care trăieşte în România, câştigă pentru România şi e neştiut de România.
Şi răzbate tristeţea şi răzvrătirea jurnalistului care vorbeşte despre adevăr şi valoare fără ca glasul lui să se alăture vreodată "valorilor" mânjite din presă.
Trei personaje tragice şi o mână de comentatori care fac, parcă, o întâlnire de taină pentru a sărbătorii o veste de nespus pentru România. Că mai are valori.
Jos pălăria pentru cei trei.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
2 comentarii:
Si citi eroi anonimi mai sint...
De unii nu vom afla poate niciodata.
Pina cind nu vom "repara" scara valorilor in societate, putem sa schimbam sau sa importam cite ideologii si partide vrem, nu vom schimba nimic esential.
Presa ar fi putut grabi sau ajuta acest proces. Din pacate, nu a fost sa fie.
Asa e.
Trimiteți un comentariu