Fâşia Gaza e o bucată de pământ care are 45 de km lungime şi între 6 şi 12 km lăţime. Are o suprafaţă de 360 km pătraţi şi este locuită de 1,5 milioane de palestinieni. Majoritatea acestora sunt refugiaţi sau descendenţi ai acestora.
Până la sfârşitul Primului Război Mondial a fost parte a Imperiului Otoman după care a fost Protectorat Britanic. Un punct interesant al istoriei este în 1929 când britanicii au evacuat toţi evreii din zonă în urma revoltelor evreieşti şi arabe, britanicii au interzis evreilor să locuiască în Gaza. În 1948 Gaza a intrat sub dominaţia Egiptului. Acesta a stăpânit Gaza pănâ la războiul din 1967. Regiunea nu a fost anexată, locuitorii nu au avut paşaport egiptean. În urma Războiului de 6 zile Israelul a ocupat Gaza până în 1994. În această perioadă au fost înfiinţate mai multe zone, 20 de procente din teritoriu, care au fost populate cu colonişti evrei. În 1979 Egiptul a renunţat la orice drept asupra regiunii. În urma Acordului de la Oslo, din 1994, Autoritatea Palestiniană a început să preia treptat controlul. În 2005, unilateral, Israelul a desfiinţat toate coloniile israeliene şi bazele militare din Gaza. A păstrat însă controlul asupra graniţelor, emigraţiei şi imigraţiei, importurilor. De asemenea Israelul blochează accesul maritim în Gaza. Din punct de vedere legal Gaza are un statut neclar, nu este un teritoriu anexat dar nu este nici stat suveran.
Merită pomenită situaţia politică din Gaza după 1994, anul când Autoritatea Palestiniană a preluat controlul. Sub conducerea lui Yasser Arafat, Gaza City, cel mai mare oraş din Fâşie, a fost ales ca sediu al Consiliului Naţional Palestinian, organ ales cu 88 de locuri iniţial. Până la moartea lui Yasser Arafat administraţia palestiniană a fost acuzată de corupţie, deturnare de fonduri, lipsă de competenţă. În 2006 au fost organizate alegeri pentru Parlamentul Palestinian. Cele două organizaţii concurente au fost Fatah şi Hamas. Fatah, partid de orientare naţionalistă, de stânga, a fost înfiinţat în 1954. Este partidul moderat şi, deşi cu istoric terorist, acum nu mai este considerat organizaţie teroristă. A fost principala forţă politică până la alegerile din 2006. Hamas, înfiinţat în 1987, aripa palestiniană a Frăţiei Musulmane, este partidul radical, militează pentru distrugerea statului Israel şi este renumit pentru atacurile sinucigaşe. Este considerată organizaţie teroristă. La alegerile din 2006 Hamas a câştigat 74 din 132 de locuri şi a preluat controlul politic. Câştigarea alegerilor a avut ca motiv corupţia administraţiei Fatah şi numărul mare de programe sociale pe care Hamas le-a desfăşurat în perioada premergătoare alegerilor. După câştigarea alegerilor de către Hamas fondurile SUA şi EU către palestinieni au fost oprite conducând la prăbuşirea economică a zonei. În ianuarie 2007 între cele două partide a început războiul câştigat de Hamas în iulie 2007 acesta controlând total Fâşia Gaza. Preşedintele Abbas şi Fatah conduc West Bank şi sunt consideraţi de comunitatea internaţională ca singura conducere legitimă a palestinienilor. Izolat politic şi economic Hamas a primit, primeşte, sprijinul Iranului şi Siriei.
După ce Hamas a preluat controlul total al Fâşiei Gaza a eliminat, la modul propriu, opoziţia Fatah, creştinii, ziariştii, orice fel de opoziţie. În toată această perioadă Hamas a lansat sute de rachete şi tiruri de mortiere asupra Israelului. Riposta Israelului a fost prin atacarea locurilor de lansare, tăierea electricităţii şi oprirea transporturilor de hrană. Graniţa cu Egiptul a rămas închisă până în ianuarie 2008 când Hamas a dârâmat o parte din zidul care reprezenta graniţa, sute de mii de palestinieni au trecut în Egipt în căutare de hrană şi adăpost. După 12 zile Egiptul a reuşit să reînchidă graniţa. Tirurile de rachete au continuat conducând la blocarea totală a Fâşiei de către Israel. Ajutoarele au intrat în zonă prin Egipt dar în cantităţi insuficiente. Prin tunelurile dintre Egipt şi Gaza au intrat arme fapt care a condus Israelul la incursiuni de dărâmare a acestora. Tirurile Hamas au continuat şi au condus la atacul Israelului.
Cam asta e, în mare, situaţia, fără sentimente.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
15 comentarii:
Excelent articol. Subiectiv, m-as bucura sa le-o traga hamasilor o data pentru totdeauna.
Nu se poate continua asa la infinit. Nu stiu daca e cea mai buna solutie.
Situatia in zona este extrem de maro. Avem un istoric de conflicte perpetue, practic, in ultimile secole, o infiintare dubioasa a statului evreu in 1948 (legitimatea existentei un stat evreu pe actualul teritoriu...) Avem si o agenda radicala a musulmanilor din regiune, ce se folosesc de situatia palestiniana in cel mai ipocrit mod cu putinta... plus o atitudine pestrita a comunitatii internationale...
Ma tem ca nu se va gasi curand o solutie definitiva...
Cam asta se intampla in zonele unde se aglomereaza multe natii. Vezi si Balcanii...
Prezentarea este făcută fără a manifesta anumite sentimente, dar multiple omisiuni mă fac să bănuiesc ori o proastă informare (din surse exclusiv pro-israeliene) ori o simpatie pentru partea israeliană. Daţi-mi voie să completez respectivele omisiuni:
- Hamas-ul a spus de multe ori că este dispus să discute un acord de pace care să prevadă revenirea Israelului la graniţele din 1967 (renunţând astfel la Cisiordania);
- israelienii au un stat, palestinienii nu; şi asta la 15 ani după acordurile de la Oslo, din care palestinienii nu au obţinut, practic, nimic; un motiv destul de bun pentru populaţie pe de o parte de a nu avea încredere in Fatah (care a fost suficient de neinspirată să semneze) şi în Israel, care până acum nu a făcut nici o concesie semnificativă palestinienilor
- Robert Fisk (corespondent al "The Independent" în Orientul Mijlociu, lucrează în zonă de 30 de ani) susţine că dacă nu ar fi existat Hamas nu ar fi existat nici acordurile de la Oslo; teza lui este că dacă Israelul nu s-ar fi simţit într-o oarecare măsură ameninţat nu ar fi oferit absolut nici un fel de înţelegere palestinienilor
Încă 2 lucruri:
- ar fi interesant de remarcat 'proporţionalitatea' daunelor de ambele părţi - 3 (!) morţi în Israel contra 470 (!!!) de partea palestiniană; nu mai zic de câţiva civili speriaţi pe de o parte, oameni rămaşi fără case, fără mâncare şi ajutor umanitar de cealaltă parte. Un răspuns 'echilibrat', comparabil cu politicile naziste, când pentru un neamţ omorât exista o cotă de localnici care trebuiau mătrăşiţi.
- nu consider atacurile cu rachetă ale Hamas un lucru inteligent, nici pe departe; dar sunt poate manifestări ale disperării - unii din oamenii din fâşia Gaza sunt refugiaţi de 60 de ani (majoritatea populaţiei este alcătuită din refugiaţi)
@Stefan: ...si te intreb eu pe tine, care e solutia la acest conflict?... Eu o vad ca un stat democratic iudeo-palestinian, cu toata lumea intelegandu-se cu toata lumea. Din pacate, nu cred ca vom vedea asa ceva pe pamantul asta, poate-n Cer...
Disputa este imposibila, argumentele tale sunt la fel de decente ca si cele ale unui pro-evreu, si aici e problema: toata lumea (sau nimeni) are dreptate, iar pozitiile sunt ireconciliabile.
@Stefan
Am onoarea, Domnule!
Va rog sa nu mi-o luati in nume de rau, insa incerc, inainte de orice, sa pricep eu insumi lucrurile (voi lua la "puricat ce spuneti dvs." si voi incerac o contrapondere):
- daca imi permiteti o similitudine, in anii '90, si diverse factiuni din Ungaria se vor fi potolit daca se revenea la granitele din 1918 (asta era un moment de referinta, nu?)
- sa inteleg ca Fatah ar fi raspunzatoare pentru faptul ca palestinienii nu au obtinut "nimic" in urma acordului de la Oslo?
- v-as intreba daca dvs. cunoasteti si credeti ca "efectul fluture" poate fi efectiv....
- si eu sustin ca Dumnezeu nu exista... sau ca exista... asa, si???? Robert Fisk.... ha, ha, ha
@Stefan 2
- aici as fi un pic mai radical... chiar nu pricepeti cum se impotrivesc primitivii? pun copiii in fata tancului, chiar in momentul care acesta nu poate opri, apoi bocesc ca tabchistul este un nemernic... zau asa... pe de alta parte, vorbim de cat de eficiente pot fi armele???
- da poate, or fi rapunsuri ale disperarii. Raspund cu rachete... nu cu cateva... cu SUTE... ca sa-mi manifest disperarea... sau simbolic, sa atrag atentia...
@stefan2:
- nu cred ca sutele de rachete trase de hamas sunt super-performante, trase doar cu intentia de a impresiona si nu de a ucide cat mai multi evrei; argumentul dvs privind lipsa proportionalitatii in ceea ce priveste numarul de victime (oare Israel TREBUIE sa astepte sa aiba un anumit numar de victime printre proprii cetateni pentru a i se legitima actiunea???) mi se pare hilar/absurd.
Hamas ESTE o organizatie terorista si TREBUIE eliminata prin orice mijloace.
Ma intreb, de cand a ajuns un fapt condamnabil apararea vietii propriilor cetateni in fata celor ce declara si actioneaza in acest sens?
Cred ca cei ce gasesc vreo justificare pentru actiunile criminale ale Hamas necesita un control psihologic de urgenta.
Orice comentariu referitor la conflictele statului evreu cu celelalte, majoritar musulmane, nu poate sa nu fie influientat de atitudinea diferitelor populatii de-a lungul mileniilor, fata de populatia evreiasca. Nu sunt antisemit si incerc in ultimii ani, crestin fiind, sa nu fiu nici antimusulman, si in aceasta situatie consider ca Israel a adoptat metoda terorista de a-si manifesta influienta in zona, de atacare a localitatilor populate, motivand ca acolo se gasesc si comandourile Hamas. Nu vreau sa cred ca aceasta metoda a fost aleasa si pentru faptul ca se poate realiza si un fel de purificare etnica a zonei.
Atitudinea celorlalte state este mai mult sau mai putin influientata de interese sau de presiuni.
am un coleg palestinian. cand il intreb ce naiba se intampla pe la el pe acasa, el ii injura pe ai lui - pe palestinieni, in special, si pe arabi, in general. spune ca nu au o atitudine coerenta. ca palestinienii au fost lasati de mai multe ori cu findul in balta etc.
aici, are dreptate. la un moment dat, am citit despre problema libaneza. ce mirare m-a cuprins! fostii aliati au ajuns sa se omoare, iar fostii dusmani s-au aliat / acest turnover a avut loc de mai multe ori, astfel incat azi ma luptam cu X, maine il omoram, iar peste ale doua zile iar il bateam.
eu nu stiu cum sa arate acea, hm, "paradigma" in care palestinieni si evreii sa coexiste in acelasi stat democratic. logic insa, nu intrevezi altceva. logic - adica fara de razboi, fara de morti nevinovati etc.
pacat ca ceea ce e logic nu ajunge sa fie real. daca te gandesti la ce s-a petrecut la sabrata si la shattila, ii plangi pe palestinieni si-i intelegi. daca te gandesti la bombardamentele din sudul libanului (cele anti-evreiesti) si la rachetele hamas si la terorismul suicidar pornite din fasie, ii compatimesti pe evrei.
mi-ar placea sa organizez un chef - la care sa invit trei evrei si trei palestinieni si sa-i las sa vorbeasca, sa vorbeasca, sa vorbeasca, iar eu sa ascult, daca as putea, cat mai impartial. un fel de brainstorming, na!
poate m-as prinde ce se petrece acolo si cum arata sangele acela de nesters, de fapt. pe ce se bazeaza. la ce ar fi dispusi unii si altii sa renunte. mda. macar atat.
E greu sa se faca pace cand majoritatea musulmanilor ar face orice ca sa stearga de pe fata pamantului statul Israel. Nu comentez cat de legitime sunt actiunile de o parte sau alta (n-as vrea sa fiu mama palestiniana sau evreica pt nimic in lume) dar unele fapte nupot fi contestate: in timpul celui de-al doilea razboi mondial (cand Anglia era amenintata cu debarcarea nazista si mare parte din Europa era ocupata de trupele hitleriste) englezii au cerut ajutorul arabilor din teritoriile administrate de ei, dar au fost refuzati, evreii conlocuitori cu arabii in schimb, din motive lesne de inteles, au pus mana pe arme si s-au inrolat in armata britanica , crearea statului Israel fiind un fel de recompensa pt aceasta atitudine. Pe de alta parte palestinienii au fost un ferment de violenta pt toate statele arabe care le-au dat adapost, fiind alungate de acolo in urma unor lupte sangeroase, Hamas nu s-a sfiit sa verse sangele propriilor concetateni. Dar din atitudinea israelienilor "ochi pt achi, dinte pt dinte" intelegem mai bine de ce a fost nevoie savina IIsus pe pamant si sa propovaduiasca iubirea in locul razbunarii, pacat ca nici macar crestinii nu i-au inteles intru totul invataturile. Mie situatia mi se pare fara iesire, fereasca Dumnezeu sa se intinda valvataia, ca nu suntem chiar atat de departe cat mi-ar place. Articolul mi se pare excelent scris.
ce trebuie sa faca Israelul ? ce sa astepte ? sa traiasca in teroare si in alarmele rachetelor care cad zi de zi peste ei, sa se mute in adaposturile antiaeriene? priviti originea acestei grupari si de cine este sustinuta
buna ziua,
felicitari pentru excelentul articol.concis,plin de substanta si mai ales obiectiv.
va doresc succes mai departe si sa mai avem semenea articole
Trimiteți un comentariu