luni, 23 februarie 2009

Nu trageţi în pianist, e ungur

Toată lumea vorbeşte despre autonomia Ţinutului Secuiesc, chiar am vrut să aflu care sunt, de fapt, cerinţele maghiarilor. Şi ăsta e răspunsul dat de Tihamér Czika. Preluarea este de aici şi a apărut prima oară aici. Răspunsul are o anumită decenţă pe care onoranţii comentatori ar trebui s-o respecte. Prin comentarii decente, care să se opună acestui demers sau să-i stea alături, fără uzualele înjurături care nu folosesc nimănui. Comentariile de pe site-ul original sunt de asemenea interesante.

"De ce e bine ca Ținutul Secuiesc să fie autonom

Oricând deschizi pagina de web a unui canal de ştiri sau a unui cotidian din România şi vezi o ştire despre maghiari, poţi să fii sigur, că sub ştire la comentarii o să găseşti zeci, poate sute de opinii de genul „afară cu b**ii din ţară” sau „büdös oláhok (valahi împuţiţi)”. Chestiunile interetnice, probleme minorităţii maghiare sunt poate cele mai divizante existente în ţara asta între două comunităţi diferite. Câteodată cred că aceste diferenţe de percepţie sunt ireconciliabile. Totuşi, întotdeauna, şi din ce în ce mai mult, apar şi comentarii de genul, „istoria nu este obiectivă nici de o parte nici de cealaltă”, „important e viitorul şi nu trecutul”, „trebuie văzut cât şi ce se poate acorda acum”, etc.

Poate una dintre cele mai spinoase chestiuni este cea a autonomiei. Prima problemă cu autonomia este faptul că foarte puţin ştiu exact despre ce este vorba. Nici măcar majorității maghiarilor nu le este clar ce înseamnă exact acest cuvânt magic. Explicaţii scrise în limba română sunt aproape inexistente. De aici şi faptul că de obicei oamenii care discută înverşunat habar nu au despre ce vorbesc, in realitate.

Diferenţa dintre autonomia culturală şi cea teritorială

În primul rând trebuie să facem diferenţa între autonomia culturală şi cea teritorială pe criterii etnice. Autonomia culturală, poate pe jumătate deja existentă în România, presupune ca în domenii precum educaţia (de la grădiniţă până la doctorat), cultura (cam tot ce intră aici de la teatru până la muzee) şi bisericile proprii, minoritatea să-şi decidă propria organizare, propriile programe, propriile materiale de studiu sau de prezentare, propriile decizii de finanţare. Actualmente, majoritatea acestor drepturi există doar în cazul bisericilor, care sunt practic singurele instituţii real autonome din România. În rest toate intră sub umbrela ministerelor de resort aproape în acelaşi mod ca şi cele majoritare. În cazul autonomiei culturale toate drepturile provenite din aceasta se pot utiliza oriunde în ţară unde respectiva minoritate există în număr destul de mare pentru a avea oricare dintre instituţiile proprii menţionate mai sus. Autonomia culturală nedepinzând de un teritoriu anume ar fi benefică într-un fel sau altul, probabil pentru 95% din maghiarii din România, din Covasna până în Satu Mare sau Timiş. Autonomia culturală este practicată la diferite niveluri în majoritatea ţărilor europene pe teritoriul cărora există minorităţi însemnate.

Autonomia teritorială pe criterii etnice este însă o construcţie juridică care este legată de un teritoriu exact specificat. De obicei acest teritoriu este unul în care minoritatea este în majoritate. Autonomia teritorială pe criterii etnice presupune largi drepturi de autoguvernare, începând de la o autonomie administrativă lărgită (mini-parlament şi mini-guvern propriu), până la o autonomie financiară mai puternică decât a celorlalte regiuni ale ţării.

Ce este şi ce nu este autonomia teritorială pe criterii etnice?

În primul rând autonomia teritorială nu atentează în niciun fel la integritatea teritorială a statului. Un teritoriu autonom este în interiorul graniţelor internaţionale ale ţării, fiind doar una dintre multele unităţi administrativ teritorale ale statului respectiv .

Autonomia teritorială nu înseamnă stat în stat. Un teritoriu autonom etnic nu are graniţe controlate. Graniţa unui astfel de teritoriu este la fel cum este orice graniţă între orice alte entităţi administrativ teritoriale ale ţării: o tăbliţă de pe şosea care vă salută în acea regiune. Teritoriile autonome de obicei nu au armată proprie, nu au bani proprii, nu au politică externă proprie.

Existenţa unei autonomii teritoriale nu este un motiv de instabilitate politică. În Europa există cel puţin 12 autonomii teritoriale pe criterii etnice, din care 8 în interiorul UE (În Italia: Tirolul de Sud, Vale d’Aosta; În Finlanda: Insulele Aland; În Spania: Ţara Bascilor, Galicia, Catalunia; În Belgia: Comunitatea germană din Belgia; În Regatul Unit: Insula Man) şi 4 în afara UE (În Rep. Moldova: Gagauzia, În Macedonia: Comunitatea albaneză din Macedonia, În Ucraina: Peninsula Crimea; În Serbia: Voivodina – autonomie multietnica). Din aceste autonomii doar 2 au cunoscut reale conflicte interetnice: Ţara Bascilor şi Comunitatea albaneză din Macedonia. În amândouă cazuri aceste conflicte au pornit înaintea existenţei autonomiei teritoriale şi s-au sfârşit după acordarea acesteia. Un alt exemplu elocvent este arhi-discutatul Kosovo, unde conflictul a pornit exact din cauza anulării unei autonomii deja existente de mult timp şi s-ar fi putut încheia prin re-acordarea acesteia. Însă guvernul lui Milosevici a ales înlăturarea populaţiei albaneze prin forţă în schimb…

De asemena pe continentul nostru există trei state în care fiecare etnie majoră autohtonă este recunoscută ca şi naţionalitate constituitoare a statului, profitând practic de o autonomie teritorială pe criterii etnice: Elvetia (germani, francezi, italieni, retoromani), Belgia (flamanzi, francofoni, germani), Bosnia-Herţegovina (sârbi, croaţi, bosniaci musulmani). Elveţia este o construcţie foarte veche, fondată din start pe împărţirea puterii între diferitele etnii. Însă în cazul Belgiei şi mai recent în cazul Bosniei se poate observa că acordarea de autonomii teritoriale puternice pe criterii etnice fiecărei naţiuni constituente ale statului, a fost decizia care a stabilizat aceste ţări, care de fapt a păstrat integritatea lor teritorială (!).

Putem vedea deci că autonomia teritorială este o contruţie juridică cu efect stabilizator. Prin acordarea unui nivel de autoguvernare ridicat unei minorităţi de mari dimensiuni se ajunge la diminuarea tensiunilor politice şi lingvistice inter-etnice. Ceea ce e şi mai important este faptul că prin acordarea acestei autonomii se începe un lung proces de loializare voluntară a acestei minorităţi: minoritatea „se va simţi” acasă în ţara „adoptatoare” şi văzându-şi şansele de păstrare şi de afirmare garantate pe termen lung, îşi va dezvolta un ataşament real şi voluntar (nu forţat prin lege) faţă de această ţară.

Câteva precizări cu privire la istoria autonomiei Ţinutului Secuiesc

Autonomia acestui teritoriu a funcţionat peste 600 de ani, de la mijlocul sec XIII. până la 1878. Această autonomie le-a conferit secuilor un sistem de drepturi speciale în evul mediu, teritoriile lor (scaunele) având drepturi de legiferare, de administrare, de judecare şi de politici militare proprii. Mândria secuilor provine din aceste secole, când, ca a treia „naţiune” (naţiunea în sens de drept medieval) a Transilvaniei, ei nu intrau în sistemul nobiliar al Regatului Maghiar, fiecare secui născându-se liber, având dreptul de a-şi alege liderii, neputând fi pus în iobăgie. În 1878 parlamentul maghiar considerând autonomia secuilor şi a saşilor din Transilvania instituţii feudale demodate, a decis anularea acestora, şi includerea teritoriului lor în noile comitate (judeţe) formate în Transilvania prin reorganizare teritorială generală a Transilvaniei re-anexate statului ungar în 1867. Secuii nu s-au opus, considerând reintegrarea în patria-mamă un fapt firesc.

După anexarea Transilvaniei de către România, problema posibilei re-înfiinţări a autonomiei secuieşti nici nu s-a putut pune. Statul român prin noile reorganizări teritoriale şi structuri ale administraţiei publice a făcut tot posibilul pentru a diminua orice cerinţă de autonomie culturală ori teritorială. În perioada interbelică marea luptă s-a dat pentru păstrarea şcolilor şi a instituţiilor culturale proprii, autonomia teritorială nici măcar nu a intrat în discuţie, deşi şi în perioada respectivă maghiarii au avut partidul propriu în parlamentul României (rar la guvernare însă).

Autonomia teritorială pe criterii etnice a secuimii a fost pusă foarte serios în discuţie doar după cel de al II-lea război mondial prin faptul că Uninea Sovietică a cerut garanţii serioase de respectare a drepturilor minorităţii maghiare, dacă România ar fi să primească înapoi Ardealul de Nord anexat de Ungaria în timpul războiului între 1940-1944. Acest lucru intrând în fapt, conform promisiunilor făcute de România, în 1950 a luat fiinţă Regiunea Autonomă Maghiară. Teritoriul acesteia până la reorganizarea din 1960 a cuprins Ţinutul Secuiesc istoric (cam judeţele Covasna şi Harghita actuale + valea Nirajului şi municipiul Târgu Mureş) respectiv regiunea de nord a judeţului Mureş actual (Ţara Gurghiului şi valea Mureşului). Bazat pe recensământul din 1956, 77,3% din populaţie erau maghiari, 20,1% români. În 1960 prin scăderea presiunii sovietice, s-a reorganizat teritoriul autonom, luându-se din acesta judeţul Covasna de azi, şi adăugându-se mai mult din regiunea Mureşului şi a Târnavelor de mijloc, cu clara intenţie de diluare a compoziţiei etnice. Sub noul nume Regiunea Mureş – Autonomă Maghiară majoritatea maghiară s-a redus la 62%. Ultimul an al existenţei oricărei autonomii în Ţinutul Secuiesc a fost anul 1968, când regimul lui Ceauşescu a decis reorganizarea teritorului ţării pe judeţe, astfel ştergând de pe hartă şi această ultimă construţie menţionată anterior. Autonomia maghiară din secuime existentă între 1950-1968 presupunea mai mult drepturi lingvistice şi culturale decât drepturi de autoguvernare proprie. În practică s-a făcut acelaşi comunism de colhoz ca în toată ţara, numai că mai mult în limba maghiară. Singurele beneficii serioase a fost simbolismul autonomiei şi câteva instituţii culturale maghiare înfinţate în această perioadă.

Chestiunea autonomiei Ţinutul Secuiesc azi

Autonomia teritorială pe criterii etnice în România a fost practic un subiect tabu din 1968 până la începutul anilor 2000. A devenit parte serioasă a discursului politic etnic maghiar după ruperea din UDMR a aripii radicale în 2002 (ulteriorul Partid Civic Maghiar) şi după înfiinţarea Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) în 2003. Un proiect de lege care re-înfiinţa teritorul autonom al Ţinutului Secuiesc cam pe linia graniţelor istorice, a fost elaborat de către CNS şi a fost introdus în parlamentul României de către căţiva deputaţi şi senatori ai UDMR la sfârşitul lui 2003. În ianuarie 2004 amândouă camerele parlamentului au respins acest proiect de lege fără ca el să intre măcar în discuţia din plen.

Vezi harta proiectului CNS din 2004 transpusă pe harta etnică a Ţinutului Secuiesc:

De ce ar fi benefică autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc?

• Împreună cu autonomia culturală benefică întregii comunităţi maghiare din România ar acorda o garanţie pe termen lung pentru păstrarea şi afirmarea indentităţii acestei minorităţi etnice, una dintre cele mai mari din Europa. Vezi un exemplu asemănător al minorităţii suedeze din Finlanda care, fiind 5,5% din populaţia ţării, beneficiează în teritoriul Insulelor Aland de autonomie teritorială iar în restul comunităţilor cu prezenţă însemnată suedeză de autonomie culturală.

• Ar oferi a construcţie juridică teritorială autonomă pentru jumătate din maghiarii din România. Populaţia maghiară a Ţinutului Secuiesc în graniţele ei tradiţionale (cam 80% din teritoriul judeţul Covasna şi Harghita, 40% din teritoriul judeţului Mureş) este cam 700.000. Prin acest gest s-ar reunifica după prima dată după 1960 teritoriul scaunelor secuieşti – un gest de o importanţă de neimaginat pentru cei mai mulţi.

• Simbolisitică şi turism bazat pe recunoaşterea existenţei Ţinutului Secuiesc. Scoaterea la iveală şi recunoaşterea unicităţii acestei regiuni, cu privire la cultura, limba, architectura locală, la obiceiurile locale. De fapt recunoaşterea unui fapt existent, a unei moşteniri unice şi unei mândrii locale existente de peste 700 de ani – o moştenire culturală şi istorică autentică, demnă de nivelul Maramureşului sau al Bucovinei, dar care lipseşte cu desăvârşire din literatura unor ghiduri turistice şi documente de prezentare oficiale bazate pe ignoranţă şi pe nepăsare, scrise cu o clară tentă naţionalistă.

• Prin acordarea acestei autonomii s-ar stabiliza această regiune, înlăturând majoritatea tensiunilor politice şi lingvistice actuale. Vezi în acest sens succesele autonomiilor etnice din Italia, Finlanda sau Belgia (germanii). Trebuie menţionat că Ţinutul Secuiesc este la cel puţin 350 de km de Ungaria, astfel orice idee de separatism este de domeniul ştiinţifico-fantasticului. Nimeni, nici un om întreg la cap nu doreşte acest lucru.

• Neinterferenţa Bucureştiului în numirea organelor de conducere a autorităţilor descentralizate, a instituţiilor culturale, de educaţie, etc. – astfel păstrarea procentelor etnice în aceste instituţii prin statutul autonomiei. Acest lucru ar fi benefic deopotrivă maghiarilor şi românilor din această regiune, prin faptul că s-ar pune capăt politicii ascunse de românizare sau de maghiarizare în diferite instituţii, depinzând de cine îi controlează.

• Acordarea de garanţii lărgite pentru păstrarea şi afirmarea populaţiei româneşti din interiorul teritoriul. Astfel s-ar putea controla prin statutul autonomiei şi prin legi speciale orice abuz sau discriminare din partea unor autorităţi locale faţă de populaţia românească. Trebuie menţionat că o autonomie teritorială a Ţinutului Secuiesc în cazul în care ar încorpora şi teritoriile istorice secuieşti din judeţul Mureş ar avea cel puţin 25% din populaţie de etnie românească. Din această cauză aceste garanţii sunt absolut necesare.

• Prin acordarea unor drepturi de autoguvernare administrativă, drepturi lingvistice şi culturale, drepturi de autonomie fiscală, s-ar ajuta foarte mult dezvoltarea instituţională şi economică a regiunii, prin asumarea unei responsibilităţi mult mai mari de către localnici în dezvoltarea „regiunii proprii”.

• Acordarea autonomiei teritoriale ar începe, după 90 de ani de înstrăinare reciprocă, un proces de reconciliere, care pe termen mediu ar ajuta foarte mult la dezvoltarea unei loialităţi reale, a unui ataşament voluntar al secuilor faţă de România, ataşament practic neexistent în ziua de azi.

• În sfârşit s-ar păstra promisiunea făcută la Alba Iulia în 1918. În punctul 1 al articolului III din Rezoluţiunea Marii Uniri se specifică următoarele:

„III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele:

1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sînul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
”"

33 de comentarii:

Anonim spunea...

Dane, dincolo de moderatia acestui discurs avem si 2 bube.
"După anexarea Transilvaniei de către România..."E destul de nasol sa spui asta cand ceri autonomie de la statul roman.
A doua chestie pe care autorul nu spune e ca de ceva vreme secuimea e condusa de secui in toate formele de conducere si rezultatele sunt zero daca nu bagam de seama si un pic de iredentism cand li s-a pus bariera la ciolan.

Dan Selaru spunea...

În comentariile de pe site sunt niste comentarii destul de aplicate. Scopul meu este sa afle poporul ce cred maghiarii ca inseamna autonomie. Istericalele, din ambele parti, nu fac bine nimanui. Macar asa exista o baza de discutie.

Anonim spunea...

Nu se poate, si orice discurs e apa de ploaie. Trebuie modificata constitutia, organizat referendum care ar pica 100%. In contextul asta, orice discutie este inutila, pragmatic vorbind.

Anonim spunea...

"După anexarea Transilvaniei de către România..." - cu asta ai spus totul despre cata istorie stii.. ne pare rau, nu putem discuta cu tine pana nu inveti istorie.

Anonim spunea...

IP si Traznea. Cum poti sa spui ca articolul e obiectiv cand vorbeste de anexare Transilvaniei de catre Romania? Un bullshit total.

filadel spunea...

Anonimii

Dan reproduce doar textul din sursa citată în prima frază. Aveţi viteza cam mare la citit. Luaţi-o de la capăt. Mai încercaţi odată.

Anonim spunea...

Nu am auzit nici in articol, nici in comentarii, cuvantul "buget". As vrea sa stiu daca autonomia teritoriala cuprinde si o dimensiune bugetara.

In momentul de fatza regiunea secuiasca este sub-dezvoltata in raport cu alte zone din Romania. Inexistenta unor investitii strategice, a industriei, infrastructura minimala, lipsa de calificare a fortei de munca ramase, fac imposibila dezvoltarea zonei in absenta unor bani de la buget.

In ceea ce ma priveste as fi de acord cu autonomia (culturala sau teritoriala) in cazul in care ea ar fi dublata de autonomie bugetara. Vrei sa fii autonom? ok, nu trebuie sa mai platesti dari catre bugetul de stat, dar nici nu mai astepti bani de la el. Pentru ca nu ma impotrivesc sa se dezvolte invatamant in limba maghiara, atata timp cat nu trebuie sa platesc pentru el; evident principiul reciprocitatii functioneza: nu poti cere maghiarilor sa plateasca pentru universitatile romanesti de la Craiova sau din alta parte...

As vrea sa mai spun ca,in ceea ce priveste conflictele inter-etnice, acestea au loc de regula in zone sub-dezvoltate si ca o crestere economica a dus mai mereu la dezamorsarea conflictelor (vezi Irlanda). Cred ca un om prosper si lipsit de griji in legatura cu viitorul lui se gandeste de doua ori inainte sa isi puna problema participarii la un conflict.

De asemenea, etnia tine de asumare. In fond, nimeni nu isi cunoaste stramosii pana la Adam si Eva ca sa poata demonstra apartenenta la un grup etnic... etniile, ca si statele se nasc si mor; face parte din istorie; important este ca rasa umana per ansamblu sa progreseze. Dacii au pierit ca etnie, si lumea nu s-a terminat cu asta; din contra, poate a fost un lucru bun, pentru ca altfel nu ar fi exista romani.

In concluzie, let's make some money, let's think on how can we better live together. Oricum in viitorul apropiat vom fi din ce in ce mai europeni si mai putini romani, secui, nemti sau portughezi. Sa lasam politicienii sa latre, si sa ne focusam pe lucruri care conteaza cu adevarat

Anonim spunea...

In primul rand cred ca ar trebui reconsiderata afirmatia referitoare la Belgia si regiunea autonoma germana. Dupa cum vedeti in ultimii ani au loc tot felul de discutii despre "desfiintarea" Belgiei ca stat, deci nici acolo treburile nu sunt chiar linistite.
In plus sunt de acord cu alte comentarii care leaga autonomia de buget, de autogospodarire. Nu mi se pare firesc ca un platitor de taxe din Galati, spre ex, sa contribuie la un tinut autonom.

Anonim spunea...

Ce nu reiese din articolul asta e: cam care ar fi efectele pe termen mediu si lung pentru noi, romanii care traim in acea zona? De pilda aici, in Tg. Mures, mai mult de jumatate suntem, totusi, romani. Vom deveni noi minoritari in propria tara? Va trebui sa ne luam catrafusele si sa ne mutam in orase in care putem cumpara paine in limba oficiala? Vom deveni musafiri? Sau ce?

Anonim spunea...

Autonomia culturala este un pas in directia celei teritoriale. Ei stiu ca fiecare pas facut in acea directie o sa il faca pe urmatorul mai usor. Daca acum vor avea autonomie culturala (care tot teritoriala este pentru ca se refera la un spatiu bine delimitat), peste 40-50 de ani, cand noua generatie va fi venit, vor zice: "nu suntem aici doar maghiari? nu ne gospodarim singuri? nu vorbim noi toti limba maghiara si avem toti obiceiuri maghiare? noi vrem autonomie teritoriala deoarece suntem o insula de maghiari in mijlocul Romaniei". Va fi mult mai usor sa obtina autonomia teritoriala (in sensul articolului, nu cel de mai sus) pentru ca negocierea va pleca de la o alta situatie, mult mai favorabila cerintei lor.

Este o lupta, si ei o stiu bine, fiecare concesie facuta acum, va constitui o batalie castigata, o caramida la constructia pe care o doresc.

Anonim spunea...

"In momentul de fatza regiunea secuiasca este sub-dezvoltata in raport cu alte zone din Romania. Inexistenta unor investitii strategice, a industriei, infrastructura minimala, lipsa de calificare a fortei de munca ramase, fac imposibila dezvoltarea zonei in absenta unor bani de la buget"

Sa invete in limba lor..dar cu romanii care vorbesvc romaneste in romania, cum se vor intelege, cand se vor intalni? ai vazut turisti romani care nu au fost serviti acole pt ca nu stiau ungureste. Ce se va intampla cand vor avea reglementearile lor, romanii care vorbesc romaneste vo fi exclusi?
Si a propos de "zona subdezvoltata", Modova este la fel, sate intregi din Dobrogea sau sudul Oltenieui sau ... de ce sa nu fie ele dezvoltate pentru a se oferi fonduri CV si HG, care primesc destul de la Ungaria?
Revin si eu asupra episoadelor IP, Trasnea, a "anexarii" Transilvaniei de catre Romania.. Lamentabil! Intai sa-si aratre recunostinta, sau cel putin acceptarea fata de romani, nu sa-i alunge sau sa-i maghiarizeze (vezi populatia de origine romana din Ungaria, sau cea din zona incriminata) din judetele respective, cum au facut dupa 1990. Mai este mult pana acolo! Sunt prea mandri, profitand de toleranta noastra!

Anonim spunea...

Inca ceva:


"Prin acordarea acestei autonomii s-ar stabiliza această regiune, înlăturând majoritatea tensiunilor politice şi lingvistice actuale. Vezi în acest sens succesele autonomiilor etnice din Italia, Finlanda sau Belgia (germanii). "


Belgia a fost la un pas de scindare anul trecut din cauza diferentelor dintre flamanzi si francezi. Bun exemplu!

Anonim spunea...

Imi place cand vorbiti de Belgia... de unde stiti, de la vecini, din Libertatea? habar n-aveti care e treaba de fapt aici, nici nu e vreo asemanare cat de mica...

Domnul pianist (si ceilalti pianisti in frunte cu Tokes si Marko): noi le-am facut vant lui Vadim si PRM-ului, voi de ce continuati porcaria asta? Acum se vede de fapt cine pe cine uraste si ce urmareste... rusine acestor voci ale secuimii (inclusiv autorului acestui articol)

Anonim spunea...

Pentru Anonimul Belgian:

Am fost in Belgia, am stat pe peron unde se anuntau trenurile doar in flamanda, in timp ce pe bilete era scris si in franceza (vorbesc franceza) si imi era teama sa intreb pe cineva daca vorbeste franceza ca sa imi explice ce tren a fost anuntat. Am vorbit cu belgieni despre probleme inter-etnice explodate anul trecut, am vazut reportaje la BBC si TV5Monde, am vazut ingrijorarea Brussel-ului cu privire la criza politica din Parlamentul lor etc.

Cred ca pot sa vorbesc si eu despre Belgia, asa cum si Dvs, locuind acolo de o luna sau de 10 ani, puteti sa va spuneti opinia. Cine are habar mai mult, cine decide asta si pe baza a ce?

Anonim spunea...

1. "Autonomia culturala, poate pe jumatate deja existenta în România, presupune ca în domenii precum educatia (de la gradinita

pâna la doctorat), cultura (cam tot ce intra aici de la teatru pâna la muzee) si bisericile proprii, minoritatea sa-si decida

propria organizare, propriile programe, propriile materiale de studiu sau de prezentare, propriile decizii de finantare.

Actualmente, majoritatea acestor drepturi exista doar în cazul bisericilor, care sunt practic singurele institutii real autonome

din România.În rest toate intra sub umbrela ministerelor de resort aproape în acelasi mod ca si cele majoritare. În cazul

autonomiei culturale toate drepturile provenite din aceasta se pot utiliza oriunde în tara unde respectiva minoritate exista în

numar destul de mare pentru a avea oricare dintre institutiile proprii mentionate mai sus. Autonomia culturala nedepinzând de un

teritoriu anume ar fi benefica într-un fel sau altul, probabil pentru 95% din maghiarii din România, din Covasna pâna în Satu

Mare sau Timis......"


Pai asta cu organizarea este relativa. Organizarea este dictata de un minister sau for tutelar, nu este neaparat cea mai

fericita, dar toti i se supun. Solutiile la aceasta problema le asteapta si romanii nu numai maghiarii. Se mai poate lucra la

problema asta. Propriile programe: hmm, solutii alternative exista intotdeauna dar este greu sa le compui, sa le sustii si sa te

bati pentru ele. Cateodata e mai usor sa spui ca "daca as avea autonomie.... eh ar fi alta situatie". Materiale de studiu sau

prezentare: sa avem pardon materiale garla pe toate drumurile, biblioteci, librarii, internet. Deciziile de finantare buget

local si surse atrase de finantare. Muzee particulare se poate, teatru particular se poate, universitate particulara se poate,

gradinita particulara se poate. Nu va mai faceti ca nu stiti toate astea. Parte din ele au cadrul legal de finantare si din

surse particulare si se pot adapta dorintei si specificului maghiar. Ceea ce legea nu interzice este permis (pana la limita

bunului simt).

2. Autonomia teritoriala pe criterii etnice este însa o constructie juridica care este legata de un teritoriu exact specificat.

De obicei acest teritoriu este unul în care minoritatea este în majoritate. Autonomia teritoriala pe criterii etnice presupune

largi drepturi de autoguvernare, începând de la o autonomie administrativa largita (mini-parlament si mini-guvern propriu), pâna

la o autonomie financiara mai puternica decât a celorlalte regiuni ale tarii.

Mini-parlament, mini-guvern: pai reprezentantii maghiari din Parlament ce mai cauta acolo, sunt doar de forma?? primarii,

consilierii judeteni astia ce sunt ??. (Mai oameni buni, voi sunteti romani toata ziua, structuri peste structuri, oameni peste

oameni, numai buni pentru preluat functii si posturi bine remunerate, aha poate ca de asta si "autonomie financiara mai

puternica")
Autonomia financiara puternica decat a celorlalte regiuni - sa avem pardon, discriminati, autonomia finaciara trebuie sa fie

la fel pentru toata lumea, nu numai voi vreti investitii locale.

De ce ar fi benefica autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc?

• Împreuna cu autonomia culturala benefica întregii comunitati maghiare din România ar acorda o garantie pe termen lung pentru

pastrarea si afirmarea indentitatii acestei minoritati etnice, una dintre cele mai mari din Europa. Vezi un exemplu asemanator

al minoritatii suedeze din Finlanda care, fiind 5,5% din populatia tarii, beneficieaza în teritoriul Insulelor Aland de

autonomie teritoriala iar în restul comunitatilor cu prezenta însemnata suedeza de autonomie culturala.

Pai luptati in continuare pentru "pastrarea identitatii" desi lupta generala este pentru o societate mai buna, mai putin

corupta, mai fericita, mai libera mai etc. etc. si cand ajungem macar la un nivel acceptabil discutam si problema voastra a

"identitatii" pana atunci fara sa fiu nationalist sunteti cam pe langa. Pana la urma urmei cereti niste lucruri care din pacate

nu sunt pe lista noastra de prioritati. nu ca nu vrem... dar din pacate sunt altele mai stringente. Nu ma intelege tendentios

dar sti despre ce vorbesc !!



• Ar oferi a constructie juridica teritoriala autonoma pentru jumatate din maghiarii din România. Populatia maghiara a Tinutului

Secuiesc în granitele ei traditionale (cam 80% din teritoriul judetul Covasna si Harghita, 40% din teritoriul judetului Mures)

este cam 700.000. Prin acest gest s-ar reunifica dupa prima data dupa 1960 teritoriul scaunelor secuiesti – un gest de o

importanta de neimaginat pentru cei mai multi.

Lasati apelul la istorie ca o zbarciti, cunoasteti-va istoria dar priviti inainte nu inapoi. Scaunele secuiesti, divanele,

adunarile ad-hoc, Inalta Poarta, domniile fanariote, vasalitatea tin de istorie asa cum tine si decapitarea, trasul pe roata si

teapa.



• Simbolisitica si turism bazat pe recunoasterea existentei Tinutului Secuiesc. Scoaterea la iveala si recunoasterea unicitatii

acestei regiuni, cu privire la cultura, limba, architectura locala, la obiceiurile locale. De fapt recunoasterea unui fapt

existent, a unei mosteniri unice si unei mândrii locale existente de peste 700 de ani – o mostenire culturala si istorica

autentica, demna de nivelul Maramuresului sau al Bucovinei, dar care lipseste cu desavârsire din literatura unor ghiduri

turistice si documente de prezentare oficiale bazate pe ignoranta si pe nepasare, scrise cu o clara tenta nationalista.

"Unicitatea acestei regiuni, cu privire la ..." glumiti nu ?? Hai ca glumiti .... pai restul tarii si a lumii ?? ele nu sunt

unice sau sunt comune ??? Reformulati sa sunteti de tot rasul si jigniti nu numai restul tarii dar si intreaga lume. Fiecare

cultura, fiecare stil arhitectonic, fiecare obicei are ceva unic. Ghidurile turistice nu sunt numai apanajul Sistemului

Centralizat ... dar se poate lucra la treaba asta.



• Prin acordarea acestei autonomii s-ar stabiliza aceasta regiune, înlaturând majoritatea tensiunilor politice si lingvistice

actuale. Vezi în acest sens succesele autonomiilor etnice din Italia, Finlanda sau Belgia (germanii). Trebuie mentionat ca

Tinutul Secuiesc este la cel putin 350 de km de Ungaria, astfel orice idee de separatism este de domeniul

stiintifico-fantasticului. Nimeni, nici un om întreg la cap nu doreste acest lucru.

Pai daca o agitati nu o sa se limpezeasca niciodata. Evolutiile in celelalte tari s-au facut treptat, sub o anumita presiune,

dar in timp legate strans de evolutia culturala si economica a intregului. Nu ardeti etape ca o sa va ardeti !

.
.
.
.



Argumente pro si contra se vor gasi intotdeauna, problema este ca din pacate demersul este privit de toti romanii prin prisma

interesului. Interesel general, dupa cum am mai spus, vizeaza o societate mai buna sub toate aspectele ei. Interesul etniei

maghiare coincide cu cel general dar mai are in plus "problema identitatii". De modul cum manipuleaza ei insisi acest aspect

depinde foarte mult viitorul. Oricum "autonomia teritoriala" este un concept de care vom putea discuta eliberati peste cel putin

15-25 de ani daca nu si mai mult. Pana atunci orice discutie este din pacate "sterila". Argumentele "pro" nu sunt de natura sa

convinga iar argumentele "contra" sunt prea dure ca sa nu tulbure apele. Mai bine gasiti modalitatea de a pastra aceasta idee

pentru viitor. Aducerea ei in discutie pe fondul acestei crize economice pe care o traversam nu este decat o metoda de a agita apele cu motivatii simple: distragerea atentiei pe de-o parte si ingroparea subiectului, aruncarea sa in derizoriu pe de alta parte.

Anonim spunea...

Bine prietene, e clar, daca ai fost pe peron te pricepi.. banuiesc ca si la fotbal, nu? Aveam si eu un prieten care a trecut cu masina prin ungaria si niste unguri l-au furat si l-au batut. Deci ungurii sunt hoti si golani, nu? Si am vazut si la TV violuri prin ungaria. Deci e clar, stiu totul despre ungaria.

Oricum, poti sa te iei de mana cu Tokes si restul extremistilor. Va faceti rau singuri, dar mai rau faceti celor care vor suferi de pe urma voastra (si nu vor suferi romanii, cu toata ura voastra. Romanii or sa-i ajute pe secuii pe care voi ii trageti in mizerie). La revedere.

Anonim spunea...

Pentru Anonimul Belgian!

Nu citesti deloc si arunci cu piatra! Citeste-mi cele doua comentarii ale mele inainte de cel al tau si vei vedea ca am combatut autonomia culturala. Am spus in comentariul al doilea ca e un exemplu bun cel al Belgiei, deoarece sustine exact contrariu a ceea ce afirma ei. Separarea etnica intr-o tara nu poate duce la un lucru bun, in Belgia, ei vrand sa se separe atunci cand au avut o criza politica/economica mai puternica.

Spre deosebire de ei, care dadeau exemplu Belgiei ca unul aratand armonie, evenimentele de anul trecut au aratat contrariu.

Anonim spunea...

Chiar nu ştiu de unde luaţi că în Secuime majoritatea instituţiilor sunt conduse de maghiari...

Nu e adevărat. Instituţiile de stat sunt conduse în 9o% de români!

Anonim spunea...

lol, dar inflamati mai sunteti... reiau cele zise de mine: pentru acordarea autonomiei de orice fel, trebuie modificata constitutia. Constitutia poate fi modificata exclusiv prin referendum. Iar romanii - nationalisti sau nu - vor zice, simplu, "nu".

Asa ca discutia, chiar la nivel de principiu, este complet inutila.

Anonim spunea...

Danutz, mi-e teama ca va fi mai complicat, adica mai pervers, modificarile la Consitutie vor veni la pachet: schimbarea structurii Parlamentului, tipul de guvernare, autonomia culturala, etc. etc.

Sub aceasta forma, in care trebuie sa spunem da sau ba per total, fara posibilitatea respingerii unora, autonomia culturala poate trece de referendum, cu un mare accent in media pe celelalte modificari.

Sa speram insa ca nu se va incerca asa si ca o problema asa de importanta va fi pusa separat la vot.

Theophyle spunea...

Tema exista, majoritatea discursurilor pro si con sunt pertinente. Doua probleme (1) "de -iure", legal fara schimbarea constitutiei nu merge, Romania este declarata prin constitutie "stat national", asa ca nu poti da nici o "autonomie teritoriala", fara schimbarea constitutiei. (2) tot de-iure, schimbarea statului din stat national la altceva nu are nici o sansa la "votul popular" (3) de- facto ei sunt autonomi teritorial de mult, asa ca singura chestie sunt banii, adiga bugete autonome care in orice caz vor deveni autonome in noua reforma administrativa (cand va fi)

Problema este politica, ca deobicei niste politicieni au si ei o agenda, care se poate sumariza in bani, influenta si putere.

Anonim spunea...

,, a unei moşteniri unice şi unei mândrii locale existente de peste 700 de ani "

domnilor , eu asi dori sa va intreb , oare de ce nu se vorbeste de aceasta zona pana la sec 13 cand vine vorba de autonemie si de aparitia tinutului secuesc , de ce avem in vedere doar o anumita perioada din istoria acestei regiuni (Transilvania). Discutiile sunt usor de purtat cand vine vorba de persoane care nu au nimic comun cu aceste zone , ele nu locuiesc sau traiesc pe aceste teritorii si pentru a fi mai exact datimi voie sa postez o scrisoare a unui cetatean locuitor in aceste zone:
CATRE

DOMNUL PRESEDINTE





Domnule preşedinte , cu stimă şi deosebit respect vă rog să-mi permiteţi să mă adresez dumneavoastră într-o problemă care mă nelinişteşte şi care a luat o amploare deosebită în ultima perioadă în judeţul Harghita .
Înainte de a-mi expune motivele pentru care doresc să mă adresez dumneavoastră ţin să vă menţionez că locuiesc în judeţul Harghita şi lucrez în localitatea Miercurea Ciuc , mă aflu în acest judeţ din anul 1971 când aveam vârsta de 2 ani ,an în care părinţii mei au decis să părăsească locurile natale (jud.Vaslui ) pentru a lucra la Întreprinderea Miniera , proaspăt deschisă , în localitatea Bălan (la 40 Km. de loc. Miercurea Ciuc ) .
Deoarece în data de 25.10.2006 , la emisiunea realizată de domnul Radu Moraru care avea ca temă ,, viaţa şi problemele Românilor din judeţele Harghita şi Covasna ” , nu am putut să intru în legătură cu cei care preluau apelurile telespectatorilor , chiar dacă am făcut în jur de 9 apeluri , m-am decis să mă adresez dumneavoastră pe aceasta cale pentru a vă face cunoscut faptul că întradevăr cele susţinute de persoanele care au trimis mesaje privitor la situaţia Romanilor din judeţele Harghita si Covasna , sunt adevărate si este o realitate dezastroasa chiar aşi putea spune ridicola dat fiind faptul ca iată am ajuns ca noi Romanii să ne simţim străini în propria noastră tară ,să fim jigniţi la fiecare adunare pe care edilii locali o organizează , să nu putem dialoga în instituţii în limba română (limba oficiala prevăzuta si-n constituţie), în magazine si chiar în anumite locuri publice fără ca să nu fim blamaţi sau batjocoriţi de aceşti nomazi , huni , pe care , cândva strămoşii noştii i-au primit în casa lor , le-au dat voie să-şi crească copii şi chiar şi-au jertfit vieţile pentru libertatea lor., iar acum ei încearcă prin tot felul de mijloace să ne magherizeze sau să ne determine să părăsim aceste locuri ,am ajuns să nu mai fim acceptaţi în propria noastră tară şi chiar am putea spune de o pierdere a identităţii mai ales acolo unde apar căsătoriile mixte .
Îmi pare rău ca trebuieşte să o spun dar ceea ce şi-au propus aceşti nomazi , chiar au şi realizat şi asta numai datorita incompetenţei şi a lipsei de respect de care dau dovadă iluştrii noştri parlamentari care au ajuns acolo unde sunt şi au uitat că străbunii noştii (Ştefan ,Mircea cel Bătrân , Mihai Viteazu ,A.I.Cuza ,N. Iorga ş.a.) şi-au jertfit vieţile pentru Unitatea Neamului , pentru un Stat Suveran şi Indivizibil , pentru ca noi să putem trăi şi munci pe aceste plaiuri făra ca cineva să ne conteste existenţa şi continuitatea pe aceste meleaguri .
Făceaţi referire la statuia celor 13 generali maghiari din Arad , însa nu ştiu dacă aţi aflat că la consulatul maghiar din localitatea M. Ciuc recent s-a dezvelit o statuie care întruchipează o femeie ., ce reprezintă ? nu ştiu ! deoarece în această localitate cu toate că se află în România , nu prea ai şanse să poţi citi ceva dacă nu cunoşti limba maghiară ,afişele în magazine sau cele lipite pe strada sunt scrise numai în această limbă , doar pe semnele de circulaţie mai poţi vedea ceva scris şi în Româneşte .Pot să vă spun că la dezvelirea acelei statui sau fluturat steaguri .,dar nu cele romaneşti bineînţeles ,sau cântat imnuri .,dar nu cel Romanesc ,s-a discutat frumos despre rasa pură maghiară , despre ţara lor mamă .,dar nu s-a vorbit frumos şi despre neamul Românesc (noi suntem ,,Bidoş Olah’’,adică Români împuţiţi ,, Bocicoroş ” adică Opincari )
Departe de mine gândul de a fi şovin şi spun asta pentru că în şcoala primară am avut foarte mulţi colegi unguri cu , care m-am înţeles destul de bine ,dar de când această uniune (U.D.M.R.) a început să intoxice populaţia maghiară cu ideile ei reacţioniste , situaţia Romanilor a devenit dramatică , chiar dacă vrem noi să ne amăgim că nu este adevărat , faptele şi acţiunile care se întreprind în aceste zone au determinat un număr foarte mare de Romani să –şi părăsească casele şi să se îndrepte spre alte zone unde să-şi poată creşte în siguranţă copii .
Îmi pare rău că domnul Moraru în acea seară nu a cerut să fie sunat Ministrul Învăţământului, care dacă ar fi avut tăria de caracter var fi spus cum a fost tratat la Miercurea Ciuc de către primarul Raduly Robert , un reacţionist maghiar ,care are o repulsie faţă de tot ce se scrie şi vorbeşte în româneşte sau poartă nume românesc.
O să vă trimit în acest plic şi o pagină din cotidianul (cenzurat ) Adevărul Harghitei în care veţi vedea concret că în acest judeţ , Românii dacă nu cunosc limba Maghiară (vorbit şi scris ) nu au nici o şansă să profeseze indiferent cât ar fi de pregătiţi . Acum ei conduc peste tot , în spitale ,bănci ,poşte ,primarii ,prefecturi , justiţie, poliţie ,şcoli ., limba maghiară este obligatorie dacă vrei să rezişti . (probabil că a devenit limba de circulaţie internaţionala , în conceptul lor).
De ce noi românii trebuie să le învăţăm limba ? de ce nu trebuie ei să înveţe româneşte atâta timp cât au Cetăţenie Română .,de ce copii unguri primesc din Ungaria anumite sume de bani (spun dânşii ,pentru rechizite) ,de ce le este ruşine de steagul nostru şi îl afişează pe cel al Ungariei oriunde şi indiferent de motiv ,de ce reuşesc să ia Bacalaureatul chiar dacă nu cunosc o boabă din limba Română (şi chiar cu note destul de mari ).
Spuneţi-i vă rog domnului Moraru că îmi pare rău că am fost aşa de neghiob încât să cred că ne va fi mai bine fără Ceauşescu ( atunci trăiam în siguranţă , exista un respect faţă de instituţiile statului , ne era uneori frig dar aveam asigurat viitorul copiilor , ne era uneori foame dar nu murise nimeni aruncat în stradă cu perfuziile în mâini şi exemplele ar putea continua. ) , însă îl cred pentru că el este bine mersi într-un loc sigur (într-adevăr în România ) şi este uşor să vorbeşti ,să acuzi dintr-un loc unde eşti în siguranţă , dar aşi vrea să-l văd cum s-ar simţi într-un autobuz plin cu unguri atunci când ar cere bilet şi şoferul s-ar uita la el ca la un ,,opincar’’, sau ca la un ,, roman împuţit ’’ întrebându-l în ungureşte ce doreşte , când ceilalţi din jur scuipă lângă tine şi-ţi spun că aici nu-i România ci Ardeal , că poţi pleca dacă nu-ţi convine , lucru care de altfel se şi întâmplă .
Îmi dau lacrimile la gândul că va veni o vreme când copilul meu mă va întreba, iar eu nu voi şti să-i răspund de ce fraţii noştri Moldoveni , Munteni , Maramureşeni vorbesc aceiaşi limba românească , iar noi vorbim altă limbă , cu toate că toţi suntem Români.
Domnilor , nu înţeleg cum o formaţiune politică ca U.D.M.R.,-ul poate să prostească ,prin linguşeli şi prefăcătorie un popor , o ţară , exact aşa cum Dracul a reuşit să-l facă pe om să creadă că nu există aşa au reuşit U.D.M.R.-iştii să-i facă pe parlamentari să creadă că nu-şi doresc ceea ce de fapt îşi doresc şi chiar obţin ., chiar nimeni nu vede ce se întâmplă ce urmăresc aceşti nenorociţi .
Vă rugăm din suflet domnule Preşedinte ,nu ne lăsaţi , ajutaţi-ne până nu o să fie prea târziu ,când nu o să se mai poată face nimic ,sunteţi unica noastră speranţă …



Vă stau la dispoziţie , indiferent de problemele pe care doriţi să le cunoaşteţi.




Cu Stima si deosebit Respect , pentru dumneavoastră din partea unui Roman uitat în România.

Data 2007

Anonim spunea...

Este de speriat ce comentarii pot sa apara pe aceasta tema.
Si din pacate cei care decid, sunt la fel de prost informati, sau la fel de imbecili ca unii dintre comentatorii de mai sus.
Scopul unei autoguvernari este tocmai loializarea locuitorilor, in momentul de fata toti pleaca din zonele sarace tocmai pentru ca nu au oportunitati, si le vad conduse de 'altii' si se vad fara drept de veto in luarea deciziilor ce le afecteaza viata.
Si acest lucru este si a fost valabil si in alte regiuni, cum ar fi bucovina sau maramures. Diferenta este atitudine unor imbecili care eticheteaza doar pe baza limbii vorbite, sau te scuipa in fata daca indraznesti sa deschizi gura in alta limba decat cea vorbita de ei. Si acest exemplu plastic este valabil atat pentru unii cat si pentru ceilalti, si asta spun din experienta proprie.

Dan Selaru spunea...

Ma bucur ca pana acum tonul a fost in limite acceptabile.

Anonim spunea...

Sa zicem ca esti autonom. La ceti foloseste? Ca in Romania si daca esti autonom casa vopsesti o banca in parc trebuie sa ceri voie de la Bucuresti si sa dai mita la niste mitici. Mare scofala ca te cheama autonom.

Constantin Gheorghe spunea...

Băiatul ori e tâmpit, ori ne crede pe noi tâmpiţi! Să vorbeşti despre Belgia, care mai are puţin şi dă colţul, ca stat, ca despre un exemplu de efect stabilizator al autonomiilor pe criterii etnice e o nebunie! Iar Bosnia şi celelate "autonomii" de prin fosta Iugoslavie, ele sunt viabile DOAR pentru că sunt protectorate NATO şi UE. Cum se vor retrage cele două, cum va începe cafteala!

Trecând peste asta, nu văd de ce nu s-ar forma şi Ţinutul Secuiesc. În fond, statul român, naţional sau nu, este o ficţiune. Nu există decât 21 de milioane de autonomii care fac ce vrea muşchii lor! Discuţie fără obiect real!

Dan Selaru spunea...

:-) Corect!

Anonim spunea...

Cateva chestiuni:
Un nene isi zice roman din secuime si spune ca nu stie maghiara dar s-a inteles destul de bine cu colegii sai de liceu.Ma face se rad.In toata transilvania esti om daca stii ungureste, romaneste si germana.Daca stii si tiganeste e si mai bine.Spre Banat bagi bulgara sau rupi sarba ca asa e frumos.
Apoi exemplele fluturate de politicieni, subliniez politicieni gen Tirol, Pais Basque si Catalonia sunt uita partenerul de discutie maghiar super puternice economic.Efectiv vorbim de regiuni care suporta saracimea Extremadurei sau a Calabriei.
Cand faci paralela la secuime atentia nu strica.UDMR e un PSD de limba maghiara.Cand furtisagul a devenit evident se baga un pic de sovinism.Cand UDMR a fost invitat pe bancile opozitiei au aparut "probleme interetnice".Stimati domni romani si unguri un politician e un taraie brau cu interese.Daca crezi ca kerestoy moare de dragul ciucanului te inseli amarnic.Cand au administratie si invatamant propriu pun panouri "de aici incepe tinutul secuiesc" uitand sa plombeze strada de alaturi.Iti dau autonomie de nu o sa o poti duce.Ce faci cu ea?Va fi cald la Miercurea-Ciuc iarna?Cartoful va creste de 5 kile?Czibi Istvan va merge la bulau?Sau va apare o feuda a unor personaje care au fost langa ugerul bugetar mereu in ultimii 15 ani?
Politica pasilor mici e de mult maimult succes si a functionat pana acum, daca tot Marko Bela va fi stindardul nu ve-ti vace nici un ghesheft frati secui.

Paul Slayer Grigoriu spunea...

De ce, totusi, nu (I)

Articolul citat aici este, fara indoiala, bine scris, si, la o privire superficiala, chiar obiectiv si impaciuitor. De fapt, dincolo de masca politicoasa se ascund anumite scoateri din context, exemple neconcludente si afirmatii nefondate care ne fac sa banuim ca autorul este fie insuficient informat, fie de rea credinta.
Autonomia culturala nu este independenta culturala. Deci este firesc ca orice minoritate sa aiba institutii cultural-spirituale ale ei, dar este la fel de firesc ca in cazuri ca al invatamantului, ele sa fie subordonate ministerului de resort al Romaniei. Cu alte cuvinte, scolile maghiare au toata indreptatirea sa existe - si exista! - insa trebuie sa fie supuse unui anumit control din partea Ministerului Invatamanatului, atata timp cat cei care le absolva au drepturi egale cu orice absolvent roman, de la accesul in institutiile de studii superioare pana la locurile de munca in cadrul statului roman. Dupa cum spunea unul dintre cei care au comentat mai sus, de vreme ce finantarea institutiilor de invatamant in limba maghiara se face din bugetul statului roman, iar fara aceasta finantare acestea nu ar putea supravietui, mai ales in contextul subdezvoltarii economice a zonei, ele trebuie sa respecte normele acestui stat. Autonomia culturala exista la orice nivel - chiar si la cel individual, pentru ca nimeni nu te poate obliga sa urmezi un anumit tip de educatie. Avem in Romania scoli franceze, iraniene si americane, si orice cetatean roman e liber sa le urmeze, la fel cum e liber sa se raporteze la orice sistem cultural-spiritual doreste. Iar pentru minoritati acest lucru este chiar accentuat, de vreme ce exista scoli in limbile lor nu doar in zonele unde alcatuiesc o parte importanta a populatiei, ci si in Bucuresti si alte orase mari.
Devine evident din textul citat aici ca atunci cand vorbesc despre autonomie teritoriala a asa-numitului tinut secuiesc, militantii nu se refera la acea autonomie administrativa garantata intr-o anumita masura fiecarei diviziuni (judet) intr-un sistem descentralizat, ci despre ceva in plus. "Autonomie financiara mai puternica decat a celorlalte regiuni ale tarii", spune autorul nostru. Adica avem drepturi in tara aceasta, dar mai putine obligatii de a contribui si noi la propasirea ei economica. Desigur, acestea intr-o situatie ideala, caci in cea reala, Harghita si Covasna nu se pot sustine singure, fara ajutor de la centru. Si atunci, de unde atata siguranta? Din nadejdea unui sprijin din alta parte? Dar aceasta e deja imixtiune straina, un pas de la autonomie la independenta. Sa incercam sa nu speculam. Dar nici sa nu lasam portite deschise, asa cum face subtil avocatul autonomiei cand spune ca o zona autonoma nu are "de obicei" armata proprie, bani proprii, politica externa proprie. In primul rand, omul nostru se contrazice singur. Daca nu are bani proprii, cum poate avea autonomie financiara? Si daca pe toate cele de mai sus nu le are "de obicei", inseamna ca in cazuri exceptionale ar putea totusi sa le solicite?
Exemplele de autonomie teritoriala din Europa nu au nici o legatura cu asa-numitul tinut secuiesc, sau ar putea avea una, al carei singur rezultat sa fie transformarea zonei intr-un butoi de pulbere. Vale d'Aosta e la granita italo-helveta, nu in centrul tarii. Insulele Aland sunt un arhipelag. Spania este organizata pe alte criterii politice decat Romania, iar unele dintre regiunile autonome, in special Tara Bascilor, sunt surse permanente de conflict si acte teroriste care vizeaza independenta. Belgia e o federatie si nu e stat national. Insula Man e in primul rand, cum o spune numele, o insula, in al doilea rand un rezultat al destramarii Imperiului Britanic, in care pretentiile de independenta ale irlandezilor sau scotienilor reprezinta adevaratele probleme. Gagauzia e rezultatul politicii staliniste si al unui abuz practicat de puterea rusa, care vrea sa mentina instabilitatea in zona Basarabiei. Voivodina e, la randul ei, rezultatul politicii planificate de dezintegrare a fostei Iugoslavii, care oricum nu a fost nici ea un stat national. Si exemplele pot continua. A spune despre autonomie ca nu e un factor de instabilitate politica e semn de naivitate sau inconstienta. Oricine a calatorit in actuala Republica Moldova poate confirma spusele mele. Kosovo - un abuz dincolo de criterii etnice - pune in conflict marile puteri ale lumii. Unde e stabilitatea?
Un alt exemplu neconform cu realitatea este cel al "etniilor majore autohtone, socotite nationalitati constituente ale statelor". Belgia si Elvetia sunt state multinationale, organizate pe alte principii decat Romania sau majoritatea tarilor europene. In plus, in Belgia, autonomia creeaza atata stabilitate, incat tara e pe dezmembrate. Unul dintre putinele motive pentru care mai subzista e ca nici Franta, nici Olanda, nu se dau in vant dupa primirea bucatilor ce le-ar reveni dintr-o eventuala divizare.
A vorbi in context istoric despre autonomia medievala a secuilor seamana a cinism, in conditiile in care situatia din acea vreme era oricum contra naturii, atata timp cat natiunea majoritara, romanii, nu era recunoscuta, si era lipsita de drepturi politice si religioase. Dar varful iceberg-ului argumentatiei mi se pare propozitia "Uniunea Sovietica a cerut garantii serioase de respectare a drepturilor minoritatii maghiare". Cum istoria ne-a invatat ca Uniunea Sovietica nu s-a sinchisit niciodata nici macar de drepturile propriilor cetateni, este evident ca demersul ei viza de fapt o desnationalizare a zonei, in spiritul bolsevic conform caruia Romania era stat imperialist. Daca in secolul XXI mai luam ca punct de pornire o declaratie bombastica a celei mai odioase dictaturi, sprijinindu-ne pe ea pentru a cere niste drepturi, sistemul nostru de valori e, categoric, bolnav. Voi reveni.

Petru Clej spunea...

Vă rog să specificați că e un articol preluat din revista ACUM

http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?step=articol&id=9177

Dan Selaru spunea...

Am facut-o. Chiar la inceput. Am spus ca l-am preluat de pe Limba cailor si a aparut prima oara pe site-ul pe care-l invocati.

Paul Slayer Grigoriu spunea...

De ce, totusi, nu (II)

Explicand de ce autonomia ar fi benefica astazi, autorul nostru isi incepe argumentatia prin "pastrarea si afirmarea identitatii maghiarilor/secuilor din zona". Insa oricine a calatorit prin aceste parti stie foarte bine ca identitatea in cauza exista, este promovata si cultivata - lucru foarte bun, daca nu ar fi, uneori, in dauna celei romanesti - si in lipsa autonomiei teritoriale. Mai mult, chiar si autonomia culturala, despre care am spus ca este, intr-o buna masura, fireasca, exista la un nivel care nu numai ca exclude orice manifestare romaneasca, dar face si un mare deserviciu maghiarilor insisi. Iata situatia de fapt, asa cum o descrie un locuitor roman al acelor locuri: "autonomia culturala este o stare de fapt, separarea scolilor maghiare de cele romane a fost o decizie a orbilor, ce a condus la crearea, pe acelasi teritoriu national, a unei lumi paralele cu lumea romaneasca. Este rezultatul unei politici falimentare, care se duce in primul rand impotriva intereselor maghiarului de rand. O politica din vremuri apuse, cand mic copil fiind, am umblat din sat in sat sa gasesc o scoala romaneasca in fosta Regiune Mures Autonoma Maghiara. Aceasta autonomie, pe care o vor ei atat de mult, va duce la o separare totala a maghiarilor de romani, desi interesul tuturor este convietuirea si solidaritatea in fata greutatilor ce vor veni dupa integrarea europeana. Au infiintat deja o universitate maghiara la Miercurea Ciuc, dar nu cred ca tinerii locului au avut aceasta initiativa, ci varfurile politice care au creat astfel o forma fara fond, o entitate care s-a nascut moarta. Pur si simplu, la aceasta universitate privata, care cere tot mai multe fonduri de la stat, nu raman copiii buni, pentru simplul motiv ca fiecare maghiar isi doreste ca fiul sau sa invete intr-un centru universitar de renume. Orice tanar doreste sa pipaie varfurile stiintei si culturii de la Cluj, Timisoara sau Targu Mures. Nu se poate face cultura sapand la tarnacop, dupa cum nu se poate face cultura sub o cetina de brad. Ce vor face acesti tineri maine-poimaine, cand nu vor reusi sa faca fata exigentelor europene? Ei sunt niste sacrificati si devin, fara voia lor, fii de rangul doi ai Romaniei, caci viteza schimbarilor ii va lasa de caruta, doar pentru ca asa doreste astazi o anumita patura de politicieni." (PS Ioan Selejan, Episcop ortodox de Harghita si Covasna). Reiese, din cele de mai sus, faptul ca de fapt autonomia nu este o aspiratie a populatiei, ci ca aceasta este manata, in ignoranta ei cultivata de cercuri politice, tocmai de aceste cercuri.
Avocatul autonomiei ne vorbeste despre o simbolistica si un turism in jurul valorilor zonei, in mare parte secuiesti. Nimeni nu-i impiedica insa pe cetatenii Harghitei si Covasnei sa-si promoveze zona. Autorul nostru se contrazice singur: el vrea autonomie, dar se plange ca ghidurile turistice de la centru nu promoveaza valorile secuiesti. Pe de alta parte, el spune ca potentialul turistic al zonei poate fi comparat cu cel al Maramuresului si Moldovei. Pai daca Maramuresul si Moldova sunt atractive, prin simbolisitica si valente turistice, fara a fi totusi autonome, de ce, pentru a deveni la fel, Harghita si Covasna au nevoie de autonomie?
Autonomia teritoriala ar garanta pastrarea populatiei romanesti, spune autorul. Greu de crezut. Atata timp cat si acum, in zona, romanii sunt discriminati, alungati, cu biserici distruse si monumente profanate - in conditiile in care, ne place sau nu, zona este parte a Romaniei - de ce ar fi deodata ocrotiti in momentul castigarii autonomiei? S-ar trezi deodata constiinta populatiei, dandu-si seama ca trebuie sa pastreze patrimoniul cultural romanesc? Acestea sunt vorbe tocmai bune pentru o propaganda de tip comunist, fara a avea insa nici o corespondenta in realitate. Realitate care arata, astazi, cam asa: "n-ai nici o sansa, ca roman, sa-ti gasesti o slujba in cele doua judete, daca nu vorbesti limba maghiara. Mi-au fost aratate anunturi in care se spunea clar ca nici muncitor necalificat nu poti fii daca nu vorbesti ungureste." (idem)
Cu alte cuvinte, argumentele pro-autonomie sunt doar o facatura propagandistica. Zona ramane una de potential conflict, iar acesta e creat de interesele unor politicieni care dezavantajeaza, in goana dupa ele, populatia romaneasca dar si pe cea maghiara, care se vede tarata intr-un razboi pe care nu-l intelege si care nu-i foloseste la nimic. Vina principala apartine, desigur, statului roman, a carui politica pentru regiune se margineste la cateva declaratii in campania electorala.

Catalin spunea...

Ce mi se pare absolut fabulos este ca in 1878 tinutul secuiesc a fost considerat desuet, dar in 2011 e de mare actualitate si utilitate. bah, prosti tre sa ne mai considere unii...