luni, 9 martie 2009

Dreptul la opinie

TRU e scriitor şi jurnalist. Cine a citit şi câteva din cărţile lui ştie că omul este raţional, logic şi documentat.

Nu-mi plac articolele lui în care ia apărarea oricărei poziţii pe care o afişează Preşedintele Traian Băsescu sau PDL. Dar este dreptul lui să o facă. Şi să candideze pentru PDL.

Dacă principiul înregimentării politice duce la excluderea din trustul SOV asta e o treabă internă a unei afaceri private şi care nu priveşte nici masele de comentatori nici pe cele de cititori şi la care nu cred că reprezentanţii trustului trebuie să dea socoteală. Totul se vede în cote de piaţă, număr de cititori şi parametri financiari atinşi sau nu pe care gestul îndepărtării lui TRU o să-i măsoare.

Apărătorii trustului sunt atât de vehemenţi că miroase urât.

TRU rămâne cu dreptul la opinie şi ca europarlamentar şi cred că o să se găsească nenumărate gazete să-l publice. Cred că doar Cotidianul a pierdut în credibilitate nu TRU din cititori.

Iar pentru România un TRU europarlamentar este un lucru bun.

3 comentarii:

Anonim spunea...

Traian Ungureanu ca si Adrian Paunescu precum si Mircea Dinescu si altii ca ei trebuiesc judecati diferit cand este vorba despre talent si cand este vorba despre optiunea politica.

Altfel vom cadea in pacatul bolsevic cand au fost bagati oameni la puscarie sau interzisi in edituri sau manuale - Goga, Blaga etc. pentru ca au simpatizat cu taranistii, liberalii sau legionarii.

Anonim spunea...

Imi pare rau, Traian Ungureanu poate parea rational si documentat doar in presa romaneasca, pentru care exista un singur cuvant potrivit: catastrofa.

Nu imi pot imagina un TRU scriind in The Economist sau Financial Times, sau corespondent NPR. Discurs mult prea exaltat si prea PUTIN rational.

Bilbofil spunea...

Traian Ungureanu nu pare ci chiar este rational si documentat. Alungarea de la BBC a determinat radicalizarea atitudinii lui si, dupa acel moment, intr-adevar, ar fi fost greu de imaginat "TRU scriind in The Economist sau Financial Times, sau corespondent NPR". Dar nu din "exaltare" ci pentru ca, rational si documentat, Traian Ungureanu a considerat ca este mai necesar ca el sa pledeze decit sa relateze, lucru permis in acele publicatii doar intervievatilor si personalitatilor invitate sa exprime o parere personala.

Opiniile fundamentale pe care se sprijina scrisul politic al lui TRU sint intemeiate pe argumente articulate preluate din realitate. A ales insa sa vada in Traian Basescu si partidul acestuia solutia in plan politic la preocuparile sale si, evident, acest lucru poate fi oricind pus in discutie pentru ca nimeni, mai ales in politica, nu este un sfint, mai presus de pacat si greseala.

Intrebarea este in ce masura o persoana care vede solutia la probleme in programul si actiunile unui partid mai poate fi ziarist, cel putin pe teme politice.

Prin comparatie cu Dinescu, la fel de angajat politic (dar nedispus sa se complice cu o candidatura, cu eventualitatea de a spune, asa cum a fost nevoit Catalin Avramescu, ca s-a inselat) TRU are rationalitate si spirit analitic. Prin comparatie cu Bogdan Teodorescu, are curajul asumarii identitatii politice, prin comparatie cu raposatul Brucan este sincronizat cu epoca. Niciunul nu ar putea scrie ca ziaristi la Financial Times sau The Economist, dar cu totii au sau au avut lucruri interesante de spus despre politica de la noi. Ar fi nedrept fata de TRU sa incerc macar sa il compar cu "greii" presei romanesti, ca CTP, Chireac, Cristoiu ori... Doru Bucsu.

Sper ca TRU sa isi faca mai usor loc printre jivinele din viata politica decit printre cele de presa si ii doresc ca in noua lui calitate, analizele si pledoariile lui sa aiba mai mult succes decit atunci cind a fost in presa. Desi va avea nevoie de infruntat lichele mult mai multe si mai agesive.