sâmbătă, 14 martie 2009

Subiectul zilei - ungurii ( I )

Cu acordul autorului, Tihamér Czika, am preluat de pe blogul Limba Cailor un articol apărut prima oară în România, Liberă în viitor. E un articol lung pe care sunt onorat să-l găzduiesc. Nu sunt de acord cu toate aserţiunile dar cred că este absolut necesară o cultură a dialogului civilizat.


Prejudecăţile maghiarofobe şi adevărul despre ele (I)

Scriind online de mai mult de doi ani pe teme interetnice, am avut parte de sute de discuţii româno-maghiare foarte interesante. Unele au avut sens, altele parcă au pornit din start cu piciorul stâng. Dar nu cred că a fost vreuna în care nu au apărut interlocutori care au venit cu aceleaşi argumente anti-maghiare arhicunoscute şi arhifolosite, care nu prea au acoperire în realitate. Majoritatea lor sunt prejudecăţi născute în conştiinţa românească în perioada tulbure a anilor ‘90. În acest articol nu îmi propun să le cataloghez pe toate. Nu mă ocup acum de cele legate de istorie. Istorie obiectivă nu există de nicio parte. În general cred că discuţiile despre istorie sunt total contraproductive, atâta timp când suntem crescuţi cu manuale total paralele. Cred însă că a explica prejudecăţi despre prezent şi viitor ar fi necesar şi binevenit. În continuare o să încerc să arăt adevărul aflat în spatele celor mai folosite 12 argumente, lozinci anti-maghiare din România. În articolul de azi o să discut un număr de 6, urmând să închei materialul săptămâna viitoare, cu alte 6.

1. Ungurii vor să ne ia Ardealul

Acuzaţia clasică, probabil cea mai folosită, cea care vine aproape ca un reflex când se vorbeşte despre maghiari.

În primul rând cu privire la Ungaria ca stat trebuie ştiut că acesta nu şi-a manifestat oficial niciodată interesul, nici politic, nici juridic pentru re-anexarea Transilvaniei după anul 1947. În acel an, prin semnarea tratatelor de la Paris care au încheiat al II-lea Război Mondial statul ungar a recunoscut graniţele actuale fără rezerve. Acest lucru a fost repetat mai recent şi în textul tratatului bilateral româno-maghiar semnat în 1996. Nu există în momentul de faţă nici un partid parlamentar în Ungaria care ar revendica Transilvania, sau alte teritorii pierdute în folosul ţărilor vecine. Ungaria fiind membru NATO şi UE împreună cu majoritatea ţărilor vecine, nici nu şi-ar putea permite enunţarea unor revendicări teritoriale.

În al doilea rând marea majoritate a maghiarilor din România, de asemenea, nu se gândesc deloc la schimbarea graniţelor actuale. Simpatia pentru Ungaria în ultimii ani a scăzut destul de mult, ea nefiind prea mare nici înainte. Majoritatea maghiarilor din România sunt conştienţi de faptul că au probabil mai mult în comun cu vecinul român din Cluj decât cu un maghiar din Veszprém sau Szolnok. De asemenea, identitatea maghiarilor din România e legata de Transilvania, de transilvanism. Cum Transilvania este în România, patria maghiarilor ardeleni e România, cu toate relele şi bunele provenite din acest fapt.

În al treilea rând populaţia actuală a Transilvaniei (împreună cu Partium, Maramureş şi Banat) este până la 74% românească, maghiarii constituind numai 19,6%. Cu astfel de procente etnice, orice schimbare de suveranitate aparţine domeniului science-fiction.

În al patrulea rând graniţa etnică în Ardeal este atât de încurcată încât ar fi practic imposibil de trasat măcar o nouă graniţă de genul celei din cazul Dictatului de la Viena. Populaţia este foarte amestecată. Azi, în afară de o parte a Ţinutului Secuiesc nu prea mai există localităţi monoetnice maghiare în Ardeal. Dacă ad absurdum s-ar pune această probleamă vreodată, orice încercare de partajare a Transilvaniei în care Ungaria ar lua Ţinutul Secuiesc ar rezulta într-o Transilvanie de Nord majoritar românească, neanexabilă.

În al cincilea rând maghiarii deja „au Ardealul”, cam în proporţia în care îl populează. Prin restituirea unei mari părţi a terenurilor, pădurilor, imobilelor private şi comunitare confiscate de regimul comunist, se poate zice că teoretic comunitatea maghiară are în proprietate o parte a Ardealului. Probabil cam 20%, cât sunt şi din populaţia teritoriului.

2. Ungurii refuză să vorbească româneşte

Să fie clar: marea majoritate a maghiarilor din România vorbesc româneşte la un nivel satisfăcător sau foarte bun. Nu am văzut încă o statistică clară în acest sens, dar după părerea mea cu cel puţin 80% din maghiarii din ţara noastră de poţi înţelege satisfăcător sau foarte bine în limba română. Mai ales maghiarii care trăiesc în regiuni cu populaţie majoritar românească, vorbesc limba majoritară foarte bine, chiar fără accent (de ex. cei din judeţele Cluj, Maramureş, Braşov, Arad).

Vorbind de ceilalţi 20% trebuie ştiut că sunt comunităţi, poate întregi microregiuni mai izolate în Ţinutul Secuiesc şi Partium, unde omul de rând are nevoie să folosească limba română rar, doar la şcoală la ora de română, sau la vreun oficiu judeţean unde întâlneşte un funcţionar care nu vorbeşte maghiara (deşi probabil o înţelege). Folosind limba foarte rar, bineînţeles că omul are greutăţi. Această problemă provine deja din şcoală, din educaţia limbii româneşti neadaptate condiţiilor locale. Dacă un minoritar creşte într-un mediu în care limba română aproape că nu este folosită, ar fi indicat ca ea să fie învăţată ca şi limbă străină. Degeaba ne aşteptăm ca cineva care aude limba doar ocazional, şi nu o foloseşte aproape deloc, să o poată învăţa la acelaşi nivel din clasa a 5-a ca şi unul căruia îi este limba maternă, vorbită zilnic. Problema e că deja din clasa a 5-a, când manualele devin identice, elevul maghiar din Secuime devine dezavantajat. Acest handicap este târât până la sfârşitul clasei a 8-a, sau până la bacalaureat, unde majoritatea iau Limba şi literatura română cu un excelent 5-6, după care se reîntorc în viaţa cotidiană maghiară, fără a cunoaşte limba statului la nivelul de a putea concura cu succes la un loc de muncă unde cunoaşterea bună a limbii române este obligatorie. Astfel ei devin cetăţeni de clasa a II-a (cu şanse de afirmare de clasa a II-a) de fapt deja din clasa 5-a. Preşedintele Traian Băsescu a punctat foarte bine faptul că este necesară o revizuire radicală a modului în care este învăţată limba română în regiuni unde maghiarii sunt în majoritate. Învăţarea corespunzătoare a limbii române de către maghiari este şi în interesul românilor nu numai al maghiarilor. Maghiarii recunosc asta. UDMR vorbeşte de acesta problemă de 15 ani.

Concluzionând: nu există reavoinţă în neputinţa ocazională şi regională de a putea vorbi satisfăcător româneşte. Problema este în educaţie, o educaţie în cazul căreia din păcate mândria naţionalistă (”cum să fie româna învăţată ca limbă străină în România?”) este mai importantă decât eficacitatea.

3. Ungurii sunt aroganţi şi îi privesc pe români de sus.

Există maghiari care sunt aroganţi şi îi privesc pe români de sus, cum există şi români care sunt aroganţi şi îi privesc pe maghiari de sus. Aceşti oameni sunt însă în minoritate de ambele părţi. Nu se poate nega că la unele grupuri de dreapta, sau de extremă dreapta idea practic nazistă de superioritate a unei naţiuni sau rase, există încă şi azi, ori recunoscută făţiş, ori doar în discuţii private. Dar această mentalitate deşi există la toate naţiunile europene, este de obicei una izolată. Nu cred că cei mai mulţi maghiari se uită de sus la români, şi nu cred de asemenea că cei mai mulţi români se uită de sus la maghiari. Commentari de genul „ţărani valahi necivilizaţi” sau „mongoli necivilizaţi”, „noi eram la Roma pe când voi mâncaţi carnea de sub şea” sau „Noi eram Vestul civilizat pe când voi încă cutreieraţi munţii cu turmele de oi” sunt nişte aberaţii naţionaliste ale unor oameni care îşi revarsă toate frustrările naţionale în a huli pe celălalt.

Trebuie de asemenea menţionat şi faptul că stăruinţa unei astfel de mentalităţi de partea unor maghiari a fost ajutată foarte mult de „şmecheria”, „balcanismul”, „miticismul”, „corupţia” unor funcţionari sau politicieni aduşi de noul stat în Ardeal din 1918 până azi. Acest mit de superioritate ardelenesc însă nu este specific numai maghiarilor din Transilvania, el fiind răspândit şi între românii ardeleni.

Există şi un punct comun în „privitul de sus” la maghiari şi români: romii. Din păcate plaga rasistă anti-ţigănească este generală atât la români cât şi la maghiari.

4. UDMR e o organizaţie extremistă, episcopul László Tőkés e un extremist

UDMR nu este o organizaţie extremistă. Pur şi simplu nu este. Nu are mesaje şovine, anti-româneşti, sau anti-alte naţiuni sau grupuri etnice, religioase, sexuale, etc. Nu se pot identifica în mesajele UDMR instigări la violenţă sau la război. UDMR nu are nici în programul său, nici în mesajele sale, vreo referire la o eventuală separare teritorială a comunităţii maghiare, sau măcar a Ţinutului Secuiesc. UDMR nu are aripă înarmată, nu are terorişti sau tabere de pregătire a lor. UDMR nu instigă la nerespectarea legilor, la revoltă, nici măcar la „rezistenţa pasivă” de tip Ghandi.

O organizaţie extremistă ar presupune măcar unele din cele menţionate mai sus. UDMR este o organizaţie politică care îşi desfăşoară toată activitatea respectând legile României. Dacă nu ar fi aşa, ea ar fi fost interzisă de mult. Uniunea a câştigat nenumărate procese în acest sens, mai ales împotriva PRM-ului.

László Tőkés este o figură neînţeleasă în politica românească. El a fost numit extremist cam la mijlocul anilor ‘90, pentru nişte mesaje care la vremea respectivă “spărgeau becul” în viaţa politică autohtonă. Trebuie ştiut că majoritatea mesajelor sale de atunci sunt astăzi folosite şi de UDMR, fără a crea vreo indignare extraordinară în viaţa publică din România. Tőkés de fapt vorbea deschis de autonomie teritorială şi culturală (deşi nu folosind exact aceşti termeni) pe vremea când reprezentantii UDMR, fiind în Bucureşti de ceva timp şi cunoscând exact posibilităţile reduse ale vremii, încercaseră obţinerea unor doleanţe mai moderate, cum ar fi legea învăţământului favorabilă minorităţilor, universitatea în limba maghiară, dreptul de folosire a limbii în administraţie şi altele. Mesajele din domeniul etnic ale lui Tőkés nu au fost niciodată extremiste în sensul celor amintite mai sus. El pur şi simplu a cerut prea mult, prea devreme, fără a şti pe dinăuntru care era atmosfera în politica din Bucureşti în anii 90. Azi mesajele politice în materie de drepturi minoritare ale lui Tőkés şi UDMR deja diferă foarte puţin.

Dacă există un domeniu în care europarlamantarul-episcop se apropie de extremism (deşi cu siguranţă nu îl atinge), acesta aparţine mesajului religios, câteodată aproape fundamentalist, el făcând vâlve în Parlamentul European prin cerinţa de a „întoarce Europa la rădăcinile creştine”, prin oficializarea creştinismului ca religie a Uniunii Europene, prin ideea necesităţii ca bisericile şi preoţii să facă politică contra „ateismului materialist” al Europei Centrale şi de Est şi a „ateismului vulgar” al societăţilor de consum din ţările Europei de Vest.

5. Ungurii au pretenţii exagerate, şi dacă acestea ar fi satisfăcute ei ar avea mai multe drepturi decât românii

În primul rând trebuie clarificat un lucru: opinia publică românească nu cunoaşte aproape deloc legislaţia minoritară a altor ţări. Nu este mare diferenţă nici în cazul politcienilor sau al jurnaliştilor români. Aceasta este o problemă şi a politicienilor maghiari, care poate nu s-au străduit îndeajuns să facă cunoscute modelele de legislaţie minoritară evoluată din Europa. Ca să calificăm nişte pretenţii exagerate, sau ca să facem afirmaţii de genul „maghiarii au mai multe drepturi deja decât celelalte minorităţi din Europa” ar trebui să ştim care este adevărul obiectiv, juridic, în materie. Să fiu cât mai concis: în Europa sunt cel puţin 13 comunităţi minoritare etnice care au mai multe drepturi decât maghiarii din România. Bineînţeles că sunt şi destule care au mai puţine drepturi (de obicei cele de dimensiune mai mică). Pretenţiile maghiarilor nu devin exagerate dacă le compari cu unele drepturi colective pe care le au bascii, catalanii, austriecii tirolezi din Italia, suedezii din Finlanda sau germanii din Belgia. Ca să dau şi detalii: de exemplu în regiunea autonomă suedeză Aland din Finlanda, un finlandez poate primi reşedinţă numai dacă locuieşte 5 ani în teritoriu şi a învăţat bine limba suedeză. Alt exemplu: în Tirolul de Sud (Italia) orice funcţionar sau poliţist poate fi angajat numai dacă vorbeşte bine limba germană. Ţara Bască (Spania) are un parlament, un guvern şi un sistem de educaţie şi poliţie proprie. Exemplele ar putea continua cu drepturile economice ale Cataluniei, cu dreptul la politică externă proprie a Insulelor Aland, etc.

Dacă în materie de drepturi minoritare să zicem că Ţara Bască sau Tirolul de Sud reprezintă 100%, iar situaţia curzilor din Turcia reprezintă 0%, putem zice că situaţia juridică a maghiarilor din România este undeva pe la 60-65%. Deci încă este mult de luptat pentru politicienii maghiari.

De asemenea trebuie înţeleasă idea de discriminare pozitivă, sau zisă mai modern: affirmative action. Dacă de exemplu dai unui minoritar dreptul de a se adresa autorităţii locale în limba proprie, el nu primeşte mai multe drepturi, pentru că pentru el limba materna nu este cea majoritară. Prin acest gest drepturile lui sunt pur şi simplu egalizate cu cele ale unui majoritar. Affirmative action aduce minoritatea la nivelul majorităţii, nu deasupra lui. În România pentru minoritar nu limba română este limba maternă. Pentru minoritar, nu folosirea aceleaşi limbi (a limbii române) este egalitatea, ci posibilitatea folosirii limbii materne, în acelaşi fel cum are dreptul şi majoritarul să-şi folosească limba proprie. Trebuie să încercăm să ieşim măcar pentru un moment din perspectiva proprie, subiectivă, altfel nu putem înţelege esenţa drepturilor minoritare. Majoritarul nu are nimic de pierdut dacă minoritarul îşi poate folosi limba proprie, fiindcă drepturile sale (ale majoritarului) nu se schimbă şi în nici un caz nu devin mai mici.

6. Ce drepturi au românii din Ungaria? Lor de ce nu li se dă autonomie?

În Ungaria sunt cam 8.000 de români. Asta înseamnă opt mii, respectiv 0,08% din populaţia Ungariei de 10 miloane. În România sunt aproape 1,5 milioane de maghiari, respectiv 6,6% din populaţia ţării. Din punct de vedere al drepturilor minoritare lucrurile sunt diferite. Aici numărul contează enorm. Comunitatea românească din Ungaria este una foarte mică, într-un grad avansat de asimilare şi divizată politic.

Maghiarii din România, cu cei 1,5 milioane de persoane, sunt cea de a doua minoritate etnică ca mărime din Europa după catalanii din Spania, care numără peste 6 millioane. Să facem nişte comparaţii ca să vedem de ce mărimea unei comunităţi etnice are o mare relevanţă.

În Europa există populaţii apropiate sau mai mici care au ţară proprie suverană: Slovenia (1,9 milioane), Estonia (1,3 milioane), Cipru (0,8 milioane), Muntenegru (0,7 milioane), Luxemburg (0,5 milioane), Islanda (0,3 milioane) să nu mai vorbesc de ţările pitice. De asemenea există minorităţi apropiate sau de obicei mai mici care au autonomii teritoriale pe criterii etnice: bascii din Spania (2.1 milioane), germanii din Tirolul de Sud – Italia (0.3 milioane), suedezii din Finlanda (0.3 milioane), francezii din Vale de Aosta – Italia (0,1 miloane), găgăuzii din Rep. Moldova (0,15 milioane), germanii din Belgia (0.07 milioane), feroezii din Danemarca (0,05 milioane), etc. Maghiarii din România sunt deci 1,5 milioane. Dacă această minoritate cu această mărime ar fi undeva în Europa de Vest, foarte probabil ar beneficia deja cel puţin de o autonomie teritorială pe criterii etnice.

Eu am toată simpatia pentru românii din Ungaria, chiar simt şi o oarecare solidaritate cu această comunitate, ei fiind celălalt grup care cunoaşte amândouă culturile, cea maghiară şi cea românească. Totuşi trebuie văzut că cei circa 8000 de români din Ungaria sunt o comunitate foarte mică, răspândită într-o mână de sate aprope de graniţă, şi în oraşul Gyula.

Şi încă ceva, foarte important: românii din Ungaria de fapt beneficiază de autonomie culturală, ca şi toate celelalte minorităţi etnice ale Ungariei, conform legii nr. LXXVII din 1993 cu privire la drepturile minorităţilor naţionale şi etnice. Ungaria deci, are o lege a minorităţilor încă din 1993, fapt ignorat întotdeauna în discursurile politicienilor români. Această lege acordă drepturi largi în domeniul culturii, al educaţiei şi al folosirii limbii prin delegarea unor puteri aşa numitelor „autoguvernări minoritare” („kisebbségi önkormányzatok”). Aceaşi lege interzice expres de exemplu orice act prin care se încearcă asimilarea forţată a minorităţii sau orice modificare intenţionată a compoziţiei etnice a unei localităţi sau regiuni locuite de o minoritate.

România oare când o să aibă măcar o astfel de lege a minorităţilor?

19 comentarii:

Anonim spunea...

cele spuse sunt, in general, lucruri de bun simt. oricum, o parere se poate forma doar dupa citirea tuturor celor 12 puncte. pana atunci insa, ca o observatie, comparatiile cu alte minoritati din alte locuri pot fi manipulate in orice directie. astfel, si acest caz il cunosc bine, in tirolul de sud, obligativitatea ca functionarii si politistii sa cunoasca limba germana (ma rog, numai germana nu e aia :) ) a venit doar dupa 50 de ani de autonomie teritoriala (mai exact, anul trecut), si asta doar dupa un proces indelungat in care victima a fost un tirolez care s-a plans de abuzurile unei echipe de carabinieri care nu stiau germana. repet, asta nu e contraargument la ceea ce se spune in articol, ci o subliniere a faptului ca, pana la urma, comparatiile pot duce la orice fel de concluzii. tot acolo, de exemplu, orice persoana nativ tiroleza nu se poate angaja nicaieri cu norma intreaga (nici in mediul privat) decat dupa ce trece un examen de limba italiana foarte serios. asta face ca, practic, foarte multi tineri sa se poate angaja doar cu jumatati de norma. in sfarsit, si ca sa termin cu tirolul de sud, desi la bacalaureat, la clasele de tirolezi, italiana e tratata ca limba straina, examenul e supus unor criterii mai severe decat ca cel de limba materna in cazul italienilor.

Anonim spunea...

1. Ungurii nu sunt subiectul zilei.
2. Articolul e scris de un ungur, asadar e firesc sa pledeze pro domo, iar eu ca roman sa il citesc cu scepticism. Sunt prea multe lucruri de amendat si corectat referitor la articolul de mai sus pentru a fi ingramadite intr-un simpla postare.

Anonim spunea...

Mie mi-a placut articolul. Traiesc in Cluj si am multi prieteni unguri si nu am avut niciodata conficte. Mai mult, ideile separatiste nu sunt acceptate de ungurii de aici, care nu ii prea simpatizeaza pe maghiarii din Ungaria. Mi-au explicat ca ei nu se simt "maghiari" ci "maghiari ardeleni" si nu considera Ungaria ca patria lor ci Ardealul si, implicit, Romania (fapt subliniat si de articol). As mai adauga ca cine nu are prieteni sau n-a avut nicio relatie cu o minoritate nu poate intelege exact problema si se ia dupa discursuri electorale manipulatoare. Sa va dau un exemplu: primarul Funar, binecunoscut, venea mereu cu declaratii care incingeau spiritele. La vremea respectiva ma intrebam unde vedea toate aceste probleme interetnice? pentru ca la Cluj nu se intampla nimic de acest gen. Apoi, am observat ca declaratiile se repetau si se acutizau cu o periodicitate de 4 ani (in campanie) si am zis: da-l incolo! Apoi, s-au prins si restul clujenilor si i-au spus: "Pa!In Parlament cu tine!" unde a stralucit prin nimic.
Ca si o mica concluzie: stim cu totii ca politicienii mint (surpriza, nu?), asa ca daca vreti sa aflati exact care e situatia, va propun sa vizitati Ardealul sau Secuimea, sa povestiti cu oamenii (romani si maghiari) si sa judecati singuri.
Numai bine la toti.

Anonim spunea...

WIKIPEDIA SPUNE sau informeaza ceea ce ziaristi de azi nu prea mai citesc: "Scopul UDMR este obţinerea autonomiei teritoriale, aşa după cum a declarat şi liderul organizaţiei Marko Bela: "Ţelul UDMR e autonomia teritorială, care ni se cuvine"

VI SE PARE NORMAL
Dane iara scri prostisi ma scoti din sarite

Dan Selaru spunea...

Eu nu scriu nimic iar in Wikipedia pot sa scriu eu ca nu e asa.

Anonim spunea...

La data de 21 martie 1918, puterea în Ungaria este preluată de comuniştii conduşi de Béla Kun. Forţele comuniste maghiare au atacat atât noul stat cehoslovac, cât şi trupele române din Transilvania, în speranţa de a ocupa Transilvania. La 11 decembrie 1918 s-a creat Comandamentul trupelor din Transilvania, comandant de Corp fiind numit generalul Traian Moşoiu, iar ulterior generalul Gheorghe D. Mărdărescu (Implicaţi în aceasta misiune: Henri Mathias Berthelot (Şeful misiunii franceze in România) Regele Ferdinand I, Mareşalul Constantin Prezan. În 4 august 1919 Armata Româna a intrat în Ungaria sub comanda generalului Gheorghe Mărdărescu, alţi generali al armatei fiind Demetrescu, Ştefan Holban, Traian Moşoiu şi Ion Antonescu. Budapesta este cucerită, şi comunismul prăbuşit, iar Kun Béla demisionează. În 14 noiembrie 1919 Armata Română părăseşte Budapesta......OARE SA FIM LINISTITI

DACA SUNT ANTISEMIT IMI CER MII DE SCUZE

Bunicii mei au fost batuyi de unguri la TEIUS langa Alba Iulia, vaca le-a fost taiata, bunicul biciuit in propria curte, mama ascunsa in pod in sa nu o violeze ungurii, e aici langa mine bine sanatoasa si ii citeam ce se scrie in presa nu iti vine sa crezi ce imi povesteste...oare e istorie, oare suntem noi minoritari in tara noastra, oare asa suntem invatati sa plecam capul, oare daca imi apar saracia si neamul, sunt antisemit...retoric..CUM E SA FI CU ADEVARAT ROMAN CE TREBE SA FAC???

Anonim spunea...

da-mi o adresa unde sa iti trmita niste poze facute in Ungaria,si apoi exprima-te !

Anonim spunea...

Este un articol bun, totusi suporta cateva nuantari si comentarii. Sunt brasovean si traiesc de cand ma stiu si printre unguri. M-am inteles intotdeauna bine cu ei si, intr-adevar, nu doresc sa se separe de Romania si nu cred ca au cine stie ce ganduri ascunse. Cateva remarci insa...campia Panonica a fost o veche vatra de civilizatie dacica, prin urmare romaneasca, statul lui Decebal de exemplu o includea integral. Este un fapt istoric pe care nu il poate contesta nimeni. Maghiarii originali au fost un trib migrator asiatic care s-au asezat in campia Panonica pentru ca au gasit intelegere si toleranta din partea populatiei locale (romanesti). In mod firesc cele doua populatii s-au amestecat si astfel a aparut natiunea maghiara moderna. De aceea ungurii nu mai prezinta de cateva sute de ani caracteristici morfologice asiatice. Imi pare rau daca jignesc sau nemultumesc pe cineva, insa acesta este adevarul. Ungaria nu isi doreste oficial Transilvania pentru simplul motiv ca nu ar avea mijloacele sa duca la indeplinire un asemenea deziderat. De asemenea, nici UDMR-ul nu poate promova fatis o politica separatista pentru ca s-ar expune pericolului de a fi scos in afara legii. Si comentariile ar putea continua. Important este insa ca cetatenii romani de ambele etnii, in marea lor majoritate, gandesc sanatos si isi vad de treaba si nu se lasa "prostiti" de zgomotul facut de politicieni.

Tino spunea...

Indiferent cat am polemiza noi aici pe marginea subiectului "Autonomie" asta nu se va intampla prea curand, dintr-un motiv foarte simplu: inca nu o permite constitutia. Se va modifica? Poate. Insa pentru asta e nevoie de referendum, iar aici poate nu se vor prezenta cei cu drept de vot din intreaga tara (e o moda acum sa nu mergem la vot).......si atunci are sanse sa treaca prin prezentarea celor direct vizati, sau, daca se merge la urne, nu vad sanse ca aceasta modificare sa aiba sorti de izbanda.

Un lucru cu care m-am confruntat in zona Ardealului si care m-a lasat fara replica a fost altul: marea majoritate a locuitorilor regreta iesirea Transilvaniei de sub tutela Ungariei si alipirea ei la "Ragateni". Ei afirma (si realitatea din teren le da dreptate) ca stapanirea ungara (sau austro-ungara) le-a adus cateva grade de civilizatie in plus fata de "ragatzeni". Ca acea stapanire le-a dezvoltat existenta mai mult decat in celelalte provincii. Urbanizarea e mai buna (au sistemul de carte funciara de pe la 1800 si ceva, in restul tarii a venit in 1999), cultura e mai dezvoltata (vezi toate muzeele si colectiile particulare transformate in muzee - prin comparatie in restul tzarii nu e nimic asemanator), arhitectura, etc. Prezentul inclina sa le dea dreptate: deja a inceput si in Transilvania urbanizarea "dupa ureche" - a se citi "dupa interes". Deja sistemul arhitectural se duce de rapa. Deja cei care au stapanit provincia (Ungaria mai precis) este cu mult mai avansata decat noi (nu economic cat social, cultural si UMAN), desi ne-am cam "eliberat" de comunism in acelasi timp.

Si polemica poate continua zile....saptamani.....realitatea insa e aceeasi pentru toti, conteaza doar filtrele prin care o privim.

Dane...la buna vedere, long time no see

Dan Selaru spunea...

De fiecare dată este adusă istoria în discuţie, aşa cum spune şi autorul, discuţia devine absurdă pentru că n-am învăţat aceeaşi istorie. Am vorbit odată despre istorie cu o turcoaică, toată lupta noastră antiotomană, cu care ne batem în piept, pentru ea erau nişte incidente de frontieră. Voila.

Tino spunea...

Corect...istoria nu isi are locul. Oare politica ar trebui sa se regaseasca?

Anonim spunea...

Intr-adevar, sunt spuse multe realitati care 'perturba' perceptia romanilor fata de unguri. Din pacate, articolul se focalizeaza exclusiv asupra aspectelor care sustin mesajul pe care vrea sa il transmita. Cand se refera la faptul ca nu exista partide extremiste in Parlament, 'uita' complet de faptul ca pe strazile Ungariei marsaluiesc in ritm semi-militar grupari care au un mesaj clar extremist (despre acest lucru s-a scris destul de mult in media straina,nu este doar o interpretare romaneasca). Acele grupari de extrema dreapta sunt conduse de fost militari, oficiali maghiari si se vor 'aparatoarele' natiunii maghiare (contra... cui? Poate ne lamureste autorul de ce un stat UE are nevoie de fi aparat?? cine sa fie dusmanii?). Aceste grupari se substituie autoritatilor prin functiunile si competentele pe care si le insusesc. Autorul uita de acest aspect, la fel cum uita si de faptul ca reprezentanti ai acestor grupari fac declaratii dintre cele mai rasiste si injuste la adresa romanilor.Vadim si compania sunt mici copii pe langa acestia. Trecand in plan intern, autorul 'uita' din nou ca udmr ul declara sus si tare ca 'Trianonul' e zi de doliu national, ca maghiara ar tb sa fie cel putin lb oficiala cu statut regional, ca autonomia teritoriala este unul din dezideratele udmr. acest lucru este mai nou mentionat in mod oficial. si nu e vb de o autonomie gen 'caracal', ci de una speciala care sa ia in seama anumite realitati pe care dansii le numesc 'specifice doar comunitatii maghiare'. Dl Tokes care nu ar fi decat un precursor al dezideratelor maghiarimii si care e doar un pic mai grabit in ceea ce priveste 'verbalizarea' lor si atat: tipa cu fiecare ocazie in Parlamentul European ca maghiarii sunt discriminati in Romania, ca s-a dus o politica anti-maghiara in Ro, incepand cu 1990 pana in prezent. etc etc exemplele pot continua. Adica, frumos articolul,insa voit incomplet dpdv al imaginii pe care o zugraveste. Autorul uita ca fostii primi ministrii maghiari, actualul Presedinte maghiar vin in cateva judete din Ro si declara sus si tare ca Ungaria spirjina populatia locala in lupta lor pt autonomie teritoriala. L-as intreba eu pe autor: de cate ori s-a dus Merkel in Franta (Alsacia, Lorena) sa ii indemne pe alsacieni la autonomie? Asta pt ca tot facem referinta la relatii civilizate, mature, ca intre statele din V?! Sa nu fiu inteles gresit, eu chiar cred ca tb sa acordam drepturile care se cuvin fiecarei minortati. Ca tb sa avem relatii civilizate intre majoritate si minoritati si intre Ro si vecini. Insa acest lucru tb sa aiba loc intr-un cadru de respect reciproc. nu putem cere respect fara a il acorda, la randul nostru.

Musculin spunea...

Unele din argumentele prezentate aici sunt in general pertinente, altele nu.

Cu toate acestea, cred ca problema principala in relatiile dintre romani si maghiari la ora actuala nu o reprezinta in nici un caz acordarea unor drepturi individuale, de care maghiarii se bucura si acum la fel ca oricare alt cetatean roman, ci acordarea de drepturi colective, in principal dreptul la autonomie teritoriala (separatism) pe criterii etnice.

Ceea ce autorul face in articolul de mai sus este o pledoarie pentru acordarea unor drepturi colective utilizand argumente potrivite mai degraba pentru drepturi individuale.

Nimeni nu poate poate contesta rational dreptul minoritatilor etnice de a-si apara si promova identitatea etnica si culturala, de a utiliza limba materna in relatia cu autoritatile statului acolo unde acest lucru este fezabil si nu presupune cheltuieli administrative disporportionate in raport cu beneficiile (si anume in comunitatile locale unde un grup etnic depaseste 20% din populatie), de a studia in limba materna la toate nivelurile de invatamant acolo unde acest lucru este posibil (iar in cazul maghiarilor, e clar ca exista suficienti profesori universitari vorbitori de limba maghiara si specializati in diverse domenii pentru ca sa existe sectii maghiare in diverse universitati romanesti, ceea ce nu e posibil deocamdata pentru, de ex, membrii minoritatilor rroma sau slovaca din Romania), de a-si practica religia, de a avea acces la informatii in limba materna in mass-media publice (la fel, acolo unde asta e posibil, in cazul maghiarilor fiind perfect posibil), etc.

Insa argumentele conform carora conceptul de stat national care dateaza din sec. XIX este invechit, depasit, in timp ce autonomia teritoriala pe criterii etnice bazata pe precedente medievale (Tinutul Secuiesc, Comitatul Barcelonei, Regatul Navarrei, etc.) ar fi un concept foarte modern mi se par de-a dreptul ridicole.

Daca am accepta astfel de argumente "istorice", nu am face decat sa redesenam frontiere in functie de pretentiile unora sau ale altora, am recrea Imperiile Roman, Carolingian, Bizantin, Otoman, Habsburgic, Tarist, etc., am desfiinta toate statele moderne, inlocuindu-le cu tot felul de ducate, comitate, principate, voievodate, tinuturi si am reproduce identic conflictele din trecut.

Cum ar putea sa asigure statul roman mentinerea componentei etnice in diverse teritorii fara a incalca dreptul cetatenilor romani de a circula liber prin tara si de a se stabili unde doresc ei?

Cum i-ar putea obliga statul roman pe secuii din HarCov sa nu emigreze in regiuni din tara sau in alte tari unde ar avea mai multe sanse sa se realizeze d.p.v. profesional sau personal?

Cum le-ar putea interzice romanilor care doresc sa se stabileasca in HarCov sa o faca? Cu totul altceva ar fi sa disloce grupuri intregi din teritoriile in care locuiesc si sa le mute in alta parte, dar cred ca sunteti de acord cu mine ca asta nu se mai intampla in Romania de zeci de ani.

Cu ce ar contribui autonomia teritoriala la dezvoltarea asa-numitului Tinut Secuiesc? Credeti ca locuitorii judetelor Harghita si Covasna subventioneaza dezvoltarea altor judete prin taxele si impozitele platite (cum pretind locuitorii Cataloniei, Flandrei, Tarii Bascilor) sau de fapt lucrurile stau exact invers, Harghita si Covasna fiind printre cele mai sarace judete din Romania si beneficiind de subventii de la centru?

Argumentul conform caruia secuii ar munci mai cu spor stiind ca asa contribuie la dezvoltarea regiunii lor autonome este pur demagogic: cate centre industriale exista in HarCov? cate afaceri din zona au un potential real? care este infrastructura industriala, educationala, turistica, de transporturi sau comunicatii din zona?

Raspunsul la toate aceste intrebari este: zero. Nu exista un aeroport sau un port in zona, o universitate, un nod de comunicatii, o autostrada, o cale ferata importanta, vreun obiectiv turistic de interes international (nu cred ca Lacul Sf. Ana, Tusnad sau Toplita ar fi mari centre de interes pentru turismul national sau international), si asta nu pentru ca autoritatile romane le-ar fi pus bete in roate secuilor, ci pentru ca investitiile nu s-ar justifica - ce sa lege o autostrada: Sf. Gheorghe de Miercurea-Ciuc? Cati turisti ar aduce avioanele in zona ca sa se justifice construirea unui aeroport? Ce afaceri ar prospera in zona: extractia de petrol? Inalta tehnologie dezvoltata de taranii secui? Constructia de masini secuiesti cu mana de lucru inalt calificata din zona? Din ce bani s-ar plati investitiile masive in infrastructura: din taxele si impozitele platite de locuitorii din zona din veniturile fantastice pe care le-ar obtine daca ar fi "autonomi"? Din investitiile straine in ce?

Autonomia teritoriala pe criterii etnice nu a rezolvat decat partial unele probleme ale locuitorilor din Catalonia, Tara Bascilor sau Flandra - regiuni incomparabil mai dezvoltate si mai coerente d.p.v. economic decat "Tinutul Secuiesc" - si a creat altele noi, precum si tensiuni cu cetatenii si fortele politice din restul tarii.

Regret ca gestul presedintelui Ungariei si reactia autoritatilor romane au reaprins o dezbatere peste care credeam ca am reusit sa trecem in ultimii ani.

Poate ca reactia autoritatilor romane a fost disproportionata, insa decizia lui Solyom, cunoscut pentru declaratiile sale iredentiste, de a sarbatori intr-o zona sensibila din Romania intr-un context sensibil (la doar un an de la proclamarea unilaterala a independentei regiunii Kosovo) un eveniment cu semnificatii diferite pentru maghiari si romani reprezinta in mod clar o provocare.

Nu cu astfel de gesturi se consolideaza "reconcilierea istorica" intre Ungaria si Romania. Ca sa facem o analogie cu cealalta "reconciliere istorica" - cea intre Germania si Franta - gestul lui Solyom ar fi echivalent cu decizia Angelei Merkel de a sarbatori la Paris unificarea Germaniei la 18 ianuarie 1871 (data la care s-a incheiat razboiul franco-prusac si regele Wilhelm II al Prusiei s-a proclamat imparat al Germaniei in Palatul de la Versailles, dupa infrangerea Frantei si anexarea Alsaciei si Lorenei). Cum credeti ca ar reactiona autoritatile franceze si presedintele Sarkozy in fata unei asemenea provocari?

Revolutia maghiara declansata la 15 martie 1848 avea obiective incompatibile cu doleantele romanilor din Transilvania, de aceea Avram Iancu si ceilalti lideri ai romanilor ardeleni au preferat sa se alieze cu Curtea Imperiala de la Viena decat cu revolutionarii lui Kossuth.

Imparatul Franz Joseph le-a promis si le-a acordat romanilor desfiintarea iobagiei si drepturi socio-politice in Marele Principat al Transilvaniei, parte integranta a Imperiului Habsburgic multinational, in timp ce Kossuth si alti revolutionari maghiari le-au refuzat aceste drepturi si au incercat sa creeze un stat national unitar al maghiarilor pe un teritoriu populat in zone periferice compacte de minoritati importante precum romanii, slovacii sau croatii.

Ar trebui ca romanii sa sarbatoreasca acum un eveniment care contravenea intereselor lor de atunci?

Cred ca ar fi mai bine sa ne asiguram ca drepturile tuturor cetatenilor romani, indiferent de origine etnica sau rasiala, credinte politice sau religioase, sex sau orientare sexuala sunt respectate, in loc sa reaprindem conflicte din trecut si sa ne "batem" in argumente care-si au originea si locul in Evul Mediu, nu in sec. XXI.

Anonim spunea...

De ce ungurul ar fi bau-bau?
Si daca romanul verde reactioneaza ca un taur la o esarfa rosie, enervat nu de culoare ci de miscare.
Lasati dracului ungurii in pace.O crapat PRM doar electoral in inimile noastre tot supravietuieste vadimul.

Turnofftheglory spunea...

"Anul acesta, la 15 martie, as vrea sa accentueaz ideea comunitatii natiunii, si as vrea ca toate sarbatorile nationale sa fie sarbatorite in Ungaria, si nu intr-o tara din afara Ungariei"
No aicilea fu tembel...

Anonim spunea...

i-mipare rau dane ...esti un cretin
mai informeaza-te

Paul Slayer Grigoriu spunea...

Inteleg faptul ca doresti dialogul, ce nu pricep e de ce tot timpul prezinti puncte de vedere ale unor cercuri anti-romanesti. M-am saturat de lucruri de felul acesta si nu stiu de ce ma mai obosesc sa raspund. Maghiarii din Romania se inteleg excelent cu majoritarii, insa exista in mod cert cercuri maghiare care insista pentru Ardeal. De la acestea porneste conflictul. Faptul ca exista unguri care nu vorbes romaneste imi este confirmat de experienta proprie. Am cunoscut cetateni romani din Miercurea Ciuc, fara nici un fel de tendinte nationaliste, dar care pur si simplu habar n-aveau sa vorbeasca limba tarii in care traiesc, desi luasera bacul. Cat despre romanii din Ungaria. astept poze cu placutele bilingve din acea zona.

Anonim spunea...

Dupa cum probabil ati vazut a aparut si partea a doua a articolului pe blogul nostru:

http://limbacailor.wordpress.com/2009/03/19/prejudecatile-maghiarofobe-si-adevarul-despre-ele-ii/

:)

Dan Selaru spunea...

Tocmai l-am programat pentru maine la 8. La asta lucram.