marți, 14 aprilie 2009

Să trăiţi bine - ( I )

Ce înseamnă să trăieşti mai bine? Cred că fiecare dintre noi are un răspuns propriu cu semnificaţii directe la situaţia particulară în care se află.

"Cel mai adaptat supravieţuieşte.", asta ne spune Darwinismul clasic, adică să-mi transmit genele progeniturilor într-un mediu competitiv. În ultima vreme paradigma s-a transformat în "inclusive fitness", adică, proporţia genelor specifice grupului din care fac parte care merge generaţiei următoare este cea care contează, cam asta înseamnă evoluţia ca grup.

În ultima vreme "evoluţia la nivel individual" este lăsată în urmă de realizările ştiinţifice privind "evoluţia ca grup". Relaţiile dintre cele două fenomene sunt extrem de complexe şi interesante. Şi această idee are implicaţii asupra evoluţiei sociale.

Cel mai complex fenomen este societatea umană. Şi în ultima vreme se pune, tot mai des, întrebarea pe care am pus-o eu la început. Ce înseamnă să trăieşti mai bine?

Nivelul de dezvoltare al unei societăţi se poate măsura printr-o grămadă de factori obiectivi, eficienţa colectării energiei, eficienţa utilizării energiei, cantitatea de proteine disponibilă, cantitatea de apă, materiile prime critice disponibile. Plus sustenabilitatea pe termen lung a acestor factori.

Cât de adaptaţi suntem la situaţia în care ne aflăm?

Raoul Naroll a creat indicatori bazaţi pe numărul sinuciderilor, abuzurilor, crimelor, uzului de droguri şi alcool pentru a estima adaptarea unei naţiuni.

Alţii au folosit altruismul şi creativitatea împreună cu starea de sănătate, satisfacţia, fericirea pentru a defini adaptarea.

Sinteza celor două viziuni pune problema adaptării sau inadaptării, o combinată a celor două idei de mai sus. Sunt oameni care la nivel individual au boli genetice, o lipsă de adaptare. Folosirea drogurilor, de orice fel, inclusiv mâncarea fast-food, sunt o lipsă de adaptare, mai mică sau mai mare, la nivel de grup. Altele au conotaţii culturale, ancestrale, cum sunt mutilarea genitală.

Se poate sintetiza în capacitatea populaţiei de a supravieţui cât mai mult, numărul de cetăţeni suficient de mulţumiţi astfel încât să se păstreze situaţia socială actuală, inexistenţa unor practici culturale care să conducă la imposibilitatea unui număr de cetăţeni semnificativ să-şi îndeplinească obiectivele personale, să-şi păstreze obiceiurile culturale şi sociale.

Cam astea sunt criteriile sociale după care se măsoară adaptabilitatea unei societăţi. Capacitatea ei de a se perpetua atât ca sumă de indivizi cât şi ca grup.

Fiecare om politic trebuie să fie judecat prin prisma acestor criterii. Acţiunile lui ne fac să supravieţuim mai mult? Acţiunile lui păstrează pacea socială? Supără acţiunile lui un număr mare de oameni, chiar dacă mulţumesc un număr şi mai mare? Chiar dacă satisfac majoritatea, aduc o minoritate la disperare sau extincţie?

Să încercăm să dăm puţină obiectivitate convingerilor noastre.

PS Mai sunt răspunsuri la întrebarea din primul rând când e privită din alte unghiuri.

2 comentarii:

Anonim spunea...

obiectivitatea e doar un ideal, cind n tinde la infinit as spune, dar cum suntem finiti sunt lucruri care ne macina. unele mai mici, rutina de zi de zi (sa spunem cinci mese pe zi), altele intempestive cum e interactivitatea cu altii cu interese divergente. adaptibilitatea e si posibilitatea de a accepta sau de a reactiona cerebral. din pacate nu intotdeauna intelegem (restrictii culturale in special, ma refer la cultura in care am crescu si format ca mediu, nu la cartile citite) si de foarte multe ori nu facem nicio analiza. deseori analiza interactiunii nu e corecta, obiectiva, din aceleasi motive. din punctul meu de vedere obiectivitatea e un deziderat rareori atins sau dorit. de obicei poti fi obiectiv cind nu esti implicat si ai posibilitatea (datele si puterea) de a analiza si sintetiza fenomenul. revin pentru ca acum trebuie sa plec :)

Theophyle spunea...

Salut Dan,
Analiza ta este nu numai pertinenta, ea este si logica si cred eu convingatoare. Bun, si ce facem cu asta. Selectam politicieni care interzic fast-foodul sau au politici "ecologice" dar fura ca'n codru. Pana una alta cred eu "baietii destepti" au evoluat mult mai bine decat noi care nu fumam, nu bem mai mult decat este sanatos si nu mancam la fast-food. Noi am ramas omnivori sau "pascatori de iarba" si ei au
ajuns la varful lantzului trofic devenind predatori ultimativi. Priveste in "ograda mea preferata" la Berceanu si Videanu. Si atunci ce fac, il votez pe Iliescu & Co sau pe Crinuletii lui Patriciu. Vezi Dane, asta ne omoara pe noi, practica.