Impozite şi limite

Orice impozit sau taxă impuse de Stat au o limită minimă a valorii- M, aduc bani la Buget dacă suma colectată e mai mare decât cheltuielile făcute pentru colectare, salariile funcţionarilor, regia, etc. La M se adaugă efectele colaterale, cheltuielile indirecte pe care le aduce impozitul, cum este ajutorul de şomaj pentru cei pe care impozitul i-a adus la şomaj.

Din partea contribuabilului există două limite, ambele superioare - E, valoarea impozitului sau taxei este suficient de mică astfel încât plata acestuia sau acesteia să fie sub costurile eludării acestuia sau acesteia, costuri financiare sau morale. E mai ieftin sau simplu să plăteşti decât să faci evaziune. Şi limita F - impozitul conduce la faliment.

Când tu, Stat, pui o taxă trebuie să stabileşti cuantumul ca să respecţi limitele. Dacă eşti un Stat ineficient ca să depăşeşti M treci şi peste E şi nu faci decât să îngroşi costurile pentru că marea masă a contribuabililor o să facă evaziune. Pentru unii, cei care nu riscă evaziunea, se poate trece şi de F şi aceştia dau faliment crescând limita M.

În vremuri de criză limita evaziunii E scade, ca şi F, şi pentru mulţi o nouă taxă duce la faliment, este depăşit E şi este depăşită şi limita F. Vezi impozitul forfetar. Deci logic, atunci când E şi F scad este necesară o scădere a impozitelor. Dar trebuie ca scăderea să fie suficient de mică astfel încât să nu cazi sub M şi să dai mai mult decât iei.

De asemenea poţi să scazi limita M. Prin scăderea fondului de salarii şi scăderea regiei. Prin reducerea cheltuielilor bugetare asociate colectării.

Dacă nu vrei nici una nici alta trebuie eficientizat procesul, perceptorii să-şi facă datoria şi să crească presiunea astfel încât riscul moral de a nu plăti să fie suficient de mare şi cine ar putea plăti dar nu plăteşte şi riscă să nu mai rişte şi să plătească, practic scazi distanţa dintre E şi F. O să existe un număr de contribuabili pentru care menţinerea unui impozit în vreme de criză face ca aceştia să dea faliment şi cresc limita M chiar dacă nimeni nu face evaziune.

Ca să ştii ce ai de făcut este necesar un studiu de impact. Care sunt cele trei limite. Căţi se mută dintr-o parte în alta faţă de E şi F? Care este M? Ce măsuri se iau pentru scăderea M. Ce măsuri se iau pentru ca limita E să se apropie de F. Câţi depăşesc F şi dau faliment? Plus efectele colaterale, inflaţie, curs de schimb, consecinţele unui faliment în economia orizontală etc.

De fiecare dată când se ia o măsură fără un studiu de impact este un joc de noroc. Nimeni nu ştie, de fapt, ce o să se întâmple. Mărirea taxele şi impozitele în vreme de criză face o multitudine de contribuabili să trecă de limitele E şi F şi conduce la scăderea veniturilor bugetare.

Singurele măsuri corecte, în vremurile astea grele, sunt scăderea cheltuielilor bugetare asociate colectării, scăderea impozitelor şi eficientizarea prin o mai bună colectare a acestora. Şi ultima metodă este cea mai corectă pentru că face curăţenie reală în rândul agenţilor economici eliminând concurenţa neloială şi creşte veniturile fără să afecteze prea mult limita M. Şi, mai mult, aduce bani repede. Din nefericire este cel mai greu de pus în practică din cauza corupţiei.

PS Cam complicat dar mai simplu n-am fost în stare