E o problemă din teoria jocurilor, destul de cunoscută.
"Avem doi arestaţi suspectaţi de o faptă gravă, A şi B, poliţia nu are dovezi. Sunt interogaţi în încăperi separate şi au următoarele alternative. Dacă A tace ca şi B primesc câte 6 luni de închisoare pentru o vină minoră. Dacă A tace şi B trădează sau invers cel care trădează e liber şi celălalt ia 10 ani. Dacă trădează amândoi iau fiecare câte 5 ani. Care e comportamentul normal din punct de vedere al câştigului personal? Cei doi nu ştiu ce face celălalt"
Să ne gândim. Dacă eu trădez câştig indiferent ce face celălalt, dacă el tace eu sunt liber, dacă el trădează iau 5 ani nu 10 ca în cazul în care tac şi trădează el.
Dar e evident că soluţia cea mai bună pentru amândoi e să-şi ţină gura. Jocul nu e unul cu sumă nulă, ce pierde unul câştigă celălalt cum suntem obişnuiţi.
Un experiment real a concluzionat că 40 de procente nu trădează, tac.
PDL şi PSD au ajuns la guvernare. Dacă PSD pleacă de la guvernare pierde sursele de finanţare, Ministerul de Interne la care ţine atât de mult şi poate fi acuzat de trădarea intereselor naţionale în vreme de criză, pierde şi din coeziunea internă a partidului.
Dacă PDL dă afară de la guvernare PSD o să fie acuzat că a creat o criză politică în vremuri de criză, o să răspundă singur de consecinţele crizei care poate avea efecte majore înainte de alegeri şi recunoaşte oficial alegerea greşită făcută de Băsescu cu ocazia formării Guvernului.
Cele două partide sunt clar în dilema prizonierului şi atunci aleg cea mai bună variantă pentru ambele, rămân împreună, mai ales că nu sunt în încăperi separate.
Partea proastă este că niciunul dintre partide nu ia în considerare poporul român. În problema iniţială nimeni nu spune că pentru societate cel mai bine este să intre amândoi câte 5 ani la închisoare. La fel şi aici. Ce câştigă ei prin concubinajul politic pierdem noi prin lipsa de guvernare şi scandalul nesfârşit.
Ce vedem noi sunt ameninţările că trădează cu care fiecare partid îl şantajează pe celălalt ca să-şi ţină gura. Această ţară este neguvernată de 9 luni. Cumva trebuie să ieşim din această dilemă. Guvern monocolor de orice culoare, o nouă coaliţie, Guvern de tehnocraţi, orice e mai bun decât situaţia actuală. Şi dacă mai este cineva responsabil în cele două partide trebuie să ia o decizie şi să-şi asume responsabilitatea deciziei.
PS Regulile comentariilor sunt aici, încălcarea lor se pedepseşte cu ştergerea fără avertisment.
joi, 24 septembrie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
5 comentarii:
Si daca nu e nimeni responsabil, in nici unul dintre cele 2 partide? Vorbesc la varf, pentru ca un membru din Cotofenesti sau Ciorogarla nu poate lua decizia.
Era un banc acum aproape 20 de ani, pe Ceausescu l-a schimbat din functie plutonul de executie. De data asta avem la dispozitie votul, dar s-ar putea sa nu folosesca la nimic daca e de ales intre Basescu si Geoana...
Trebuie sa ii dea afara pe pesedisti. Asa ar fi corect normal si barbateste. Sper sa le creasca niste oua acolo la varf.
nu cred ca problema sta in faptul in sine reprezentat de alianta pdl-psd. dpdv ideologic, toate partidele din romania sunt o apa si un pamant. problema, cel putin in opinia mea, rezida in incompetenta amestecata cu rea vointa a unei mari parti a clasei politice romanesti. dincolo de coruptie si toate scandalurile aferente, pur si simplu aceste persoane nu_se_pricep_sa_guverneze_bine. sa guverneze la intamplare, cu mana intinsa la FMI, da, asta stiu sa faca. ceea ce este foarte grav, incompetenta factorilor de decizie este letala pentru bunul mers al unei tari. guvernele monocolore sunt mai degraba o exceptie in Vest, fara ca asta sa insemne ca guvernarile de coalitie sunt, in medie, mai ineficiente. cazul German este, cred eu, tipic. dar vorbesc de lucruri sfinte: nu este nicio legatura de cultura politica intre Germania si Romania, din pacate...
Cele doua partide raman la guvernare tocmai fiindca nu se aplica dilema prizonierului. Dilema presupune ca cei doi actori nu pot comunica intre ei - de asta rezultatul este prost pentru amandoi. Colaborarea/comunicarea inlatura/rezolva dilema prizonierului.
Deci, problema, d.p.d.v. politic e mai grava: politicienii o pun de un cartel (cam asa se cheama cand exista colaborare, nu?) pentru a exploata mai eficient resursele societatii.
Dan Selaru "Guvern de tehnocraţi"
Cine aproba politicile unui guvern de tehnocrati?
Nu tot aceeasi parlamentari?
Ai impresia cu nu stiu ce au de facut?
Stiu foarte bine, dar nu au curajul sa ia masuri nepopulare.
Din acelasi motiv se vor opune si la masurile nepopulare ale unui guvern de tehnocrati, chiar daca ele ar fi bune.
Se aplica politica din marile societati cu capital de stat, cand s-au tot redus numarul de salariati ca sa le rentabilizeze, pana s-ai inchis societatile.
Daca aplicau masuri de schimbare a managemnetului poate unele erau salvate, dar managerii erau inregimentati politic, si contribuiau la partidele la putere.
Ambele partide incearca sa rupa o parte din principalul partid concurent sa formeze un guvern minoritar.
Depinde cine va castiga alegerile.
Daca va castiga Basescu probabil o parte din PSD-isti vor migra spre PD-L, daca va castiga Geoana, probabil o parte din PD-L vor migra spre PSD, daca va castiga Oprescu posibil sa-si faca un partid. :)
Liberalii sunt imprevizibili cum au fost intotdeauna.
Trimiteți un comentariu