luni, 28 septembrie 2009

Planeta birocraţilor

Există două grupuri de actori economici importanţi la nivel global, statele şi marile companii multinaţionale. Ambele au o caracteristică, sunt depersonalizate. Să ne uităm atent, puterea politică spune că reprezintă voinţa poporului, conducerea multinaţionalelor reprezintă voinţa acţionarilor. În ambele cazuri se conduce prin delegare de la cetăţeni sau investitori. În fruntea ambelor tipuri de structuri sunt birocraţi care inventează o cultură instituţională.

Dar ambele grupuri de birocraţi nu au în cultura lor plata greşelilor. Birocraţii puterii politice au salvat cu ocazia acestei crize crema birocraţilor din rândul multinaţionalelor, "too big to fail" este expresia complicităţii birocraţilor care conduc lumea.

Etica protestantă la care făcea referire Max Weber a fost pusă în cui, responsabilitatea faţă de greşeală a fost uitată pentru că nu mai există un responsabil clar, un capitalist veros cum i-ar plăcea lui Ion Iliescu să zică, există doar un grup de birocraţi care se rotesc şi pe care aproape nimeni nu-i poate arăta cu degetul.

Cum şi de ce s-a ajuns aici nici măcar nu mai contează. O explicaţie are Varujan Pambuccian. Arta deosebită a birocraţilor este reglementarea, stabilirea de reguli de comportament pentru toţi cei dependenţi într-o formă sau alta de ei. Adică pentru toată lumea.

Victoria "capitalismului" chinez este definitorie, este a treia cale, cea în care birocraţii dau atâta libertate poporului cât "trebuie". Modelul o să fie copiat încet, încet de toată lumea, păstrând mai mult sau mai puţin din aparenţe. Singura insulă de libertate este Internetul, la chinezi e cenzurat, la musulmani e cenzurat, la evreii ortodocşi e cenzurat, în UE se încearcă controlul, poate nu atât de repede cât cred unii sau atât de încet cât speră alţii libertăţile noastre o să fie călcate în picioare de birocraţii care înţeleg că reglementarea insidioasă este calea spre control.

Planeta birocraţilor ne înghite pe toţi, unii or să moară luptând, alţii, mai mulţi, or să aclame iar majoritatea nici măcar nu e interesată pentru că pâinea şi circul sunt asigurate. Şi nu există nicio conspiraţie mondială, niciun plan diabolic, nimic din toate astea, există doar câteva milioane de oameni îmbrăcaţi la patru ace, totdeauna preocupaţi de binele nostru care reglementează, de la lungimea castraveţilor la ce trebuie să gândim. Totul se face lent, cu o mentalitate de hârciog care ne roade libertatea.

PS Regulile comentariilor sunt aici, încălcarea lor se pedepseşte cu ştergerea fără avertisment.

16 comentarii:

Anonim spunea...

"Şi nu există nicio conspiraţie mondială, niciun plan diabolic, nimic din toate astea, există doar câteva milioane de oameni îmbrăcaţi la patru ace, totdeauna preocupaţi de binele nostru care reglementează, de la lungimea castraveţilor la ce trebuie să gândim."

Acele milioane de "nevinovaţi" aplica ceea ce le dicteaza şefii. Acestia la randul lor execută ordinele primite de la şefii lor. Şi uite aşa revenim, nu la teoria conspiraţiei, ci la realitate: câteva zeci de oameni stabilesc regulile.

Anonim spunea...

E un sistem care te inabusa incet... un fel de sarpe boa . Ma uit injurul meu , toti vrem sa castigam bani mai multi , pe care acelasi sistem ne " ajuta" sa-i cheltuim , niciodata sa nu ajunga , cat avem mai mult sa vrem mai mult... asta este robotizarea oamenilor ... mi-e dor de valorile nationale ( dar nu cele controlate de tot felul de " moguli " ), in fine ... fiecare oranduire isi are sfarsitul mai devreme sau mai tarziu .

Anonim spunea...

Legea de baza a birocratiei este siguranta locului de munca si cariera. Aceste scopuri sunt transpuse cu timpul in legi, in ordine in reguli. De aceea lupta impotriva birocratiei este sortita esecului, fiindca insusi existenta lor, numarul si volumul actelor trimise de aici pana acolo sunt introduse in legi. Activitatea birocratiilor nu are legatura cu eficienta sau cu numarul problemelor de rezolvat.Prima descriera a fenomenului, vezi legile lui Parkinson, functioneaza din anii 40.
Ca urmare, reducerea birocratiei din administratie se incepe cu deregulizare, dupa care se poate gandii la reducere de personal.
Putini evalueaza costurile administratiei, costuri care se regasesc in tot ce consumam, de la apa pina la curentul electric. Birocratia este cea mai mare consumatora de resurse, in afara de salarii are nevoie si de infrastructura si servicii conexe. Cand analizam eficienta economica a unei tari, nu putem sa nu tinem seama de aceste costuri, care umfla pretul oricarui produs sau serviciu. Competivitatea noastra depinde si de numarul luniilor lucrate dintr-un an, pentru finantarea sistemului administrativ.

Anonim spunea...

productie(privat) vs biroctatie(bugetar) I

anumite categorii de personal, fara a tine seama de ce spune Constitutia la “ARTICOLUL 16(1): Cetatenii sunt egali în fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari”, prin loby de tip sindical si de alta natura, si-au construit diferite statuturi (de casta) cu fel de fel de sporuri- mai multe si mai mari ca ale cosmonautilor.
Pentru a stabili ce e mai important: productia sau birocratia, oul sau gaina,etc. ?
Un posibil model, ar putea fi, echilibrul recesiv energie activa-energie reactiva din sistemul electroenergetic.Echilibrul recesiv, avem intre 2 factori(aparent contradictorii) din care unul domina(sta inainte) ,iar al doilea este dominat(recesiv-desi mai slab are semnificatie mai inalta).In timp, sunt anumite perioade cind cei 2 factori basculeaza:cel dominant devine recesiv si invers.[B]Mircea Florian-Recesivitatea ca structura a lumii,Ed.Eminescu,Buc, 1983.
Aici,putem neglija acuzatia de reductionism , deoarece orice model se apropie doar asimptotic de realitate.In cazul de fata,simpla utilizare a unui model analogic adecvat conduce la cresterea informatiei( a ordinii) si scaderea entropiei...Ceeace si dorim.
Energia reactiva(birocratia) ajuta la producerea energiei active-valutare (productia), care doar ea se factureaza.
Orice crestere necontrolata a energiei reactive(birocratia) conduce la "incarcarea" suplimentara a retelelor cu "supratensiuni" si posibile "conturnari"... ex real de crestere locala a energiei reactive : avaria
****://www.glasulmaramuresului.ro/main.php?show=40&lang=ro&name=#Catastrofa_Electrica_scurtcircuiteaza_baimarenii, cind la citeva blocuri, ca efect, a aparut o supratensiune care a ars toate aparatele casnice..
In prezent, asistam la o crestere nemaintilnita a birocratiei( a muncii asa zis intelectuale) -vezi birocratia administrativa de la toate nivelele, inclusiv financiare, cu rezultatele negative care se vad, de ex., in cazul financiar-criza actuala.

Anonim spunea...

productie(privat) vs birocratie(bugetar) II

Ori, prioritara este productia de bunuri materiale, care aduce aport “valutar”, este energia activa. Acesta poate fi si unul din criteriile de salarizare, astfel ca de cele mai bune salarii sa beneficieze salariatii care creaza si produc masini (constructia de masini-machines makers,sa), nu cei care le exploateaza sau cei care ajuta la productie(care sunt indirect productivi).Pt.noi, sub acesta prioritate, s-au realizat, inainte de "89, toate obiectivele industriale si de constructii de care beneficem si azi.
Daca reducem putin amploarea cercetarii unor evenimente recente, neproductive, imature la nivel istoric si o crestem pe cea a istoriei tehnologice recente reale a tarii noastre vom gasi raspunsuri la cum s-au realizat inainte "89, cu aceelasi tip de oameni miracole pt.ziua de azi : autostrazi, baraje, lacuri de acumulare, metrou, transfagarasan, porturi si aeroporturi, poduri peste dunare, canal dunare-marea neagra, ecluze, docuri uscate, hidro, termo centrale, fabrici, echipamente si masini, combinate chimice, siderurgice, mine de suprafata, constructii de locuinte, sistematizari de orase,agricultura, canale irigatii, sere, etc.
Toate cele de mai sus s-au facut cu o lege de salarizare 57/1974 cu raport salariu minim/max=1:6,cu grile echilibrate si cu multa munca organizata, care a produs productie, nu numai divertisment, publicitate, sinecuri, cabotinaj, ca in prezent.
Si atunci pe linga productie erau si: birocratie, administratii centrale si locale, invatamint, artisti, actori, pensionari, elevi, studenti, etc. care primeau salarii, burse, sa., dar birocratia era de 3 ori mai mica, la o productie industriala si agricola de cca. 5ori mai mare fata de cea de azi.
dupa 20 de ani ("Vingt ans après"), trebuie data putin foaia inapoi, sa cautam, sa vedem ce inseamna: IPCM, IPTANA,IPCF, IPROMET, IPROLAM, ICPET, ISPH, IPCF, CCSITEH, CCSITMRTU, PROIECT, IPROTIM, TCInd, ICH, Energoconstructia, Energomontaj,Eectromontaj, CCCF, ICIM, etc + fabricile, IAS-urile, etc. care produceau atunci... si cum aceasta cultura tehnologica romaneasca, adaptata, ne poate ajuta pentru ce avem de facut acum , pt. ca de 20 ani, in regie proprie romaneasca, nu s-a mai construit nici o lucrare de anvengura. altfel, nu peste mult timp, o sa apara la noi, o noua disciplina- arheologia tehnologica romana!

joness spunea...

Bun articol, felicitari. As accentua faptul ca asa-zisul control al actionarilor asupra corporatiilor este cvasi-inexistent: sunt milioane de actionari individuali, iar de multe ori singurii actionari cu pondere sunt fonduri de investitii sau de pensii ce la randul lor au milioane de actionari si un portofoliu de zeci sau sute companii in care investesc si care este judecat strict din prisma randamentului sau total.

Asa ca puterea ramane la manageri, niste indivizi prea putin diferiti de functionarii publici pe care ii cunoastem. Acestia decid, acestia NU raspund in caz de esec.

Insa personal nu cred ca acest model de inspiratie socialista va avea succes pe termen lung. Din simplul motiv ca este ineficient, ca toate variantele socialismului. Ineficienta duce pe termen lung la scaderea nivelului general de trai, la comparatii nefavorabile cu alte modele si in cele din urma la schimbarea celui ineficient. Pe termen lung, controlul asupra unui sistem ineficient nu poate fi exercitat decat prin forta bruta. Este posibil sa trecem si printr-un asemenea episod si este posibil ca deznodamantul intregii povesti sa aiba loc undeva dincolo de orizontul nostru de viata...

Dan Selaru spunea...

Metoda este prin extindere, prin globalizare, mai exista suficient spatiu de manevra. O sa se sfarseasca cum spui tu dar mult mai tarziu.

Anonim spunea...

Si la noi INTENETUL e cenzurat.Nu
pot accesa anumite siteuri,iar daca
vreau sa scriu ceva important sant
decuplat de la internet.

Dan Selaru spunea...

Mai curand ai probleme cu modem-ul.

Deceneu spunea...

Trebuia facuta distinctia intre sistemele guvernate si cele care se autoguverneaza.
In cele guvernate cineva supervizeaza si daca nu stie de unde provin erorile schimba decidentii.
Asta se intampla in firmele mijlocii sau mici.

Peste o anumita dimensiune si complexitate guvernarea nu mai e posibila si vreand nevrand se ajunge la autoguvernare sau la o situatie mixta.
Sistemele autoguvernate/autonome sunt sisteme cu autoreglare prin intermediul feeback-ului.

In sistemele autoguvernate, cele foarte mari si compelxe, fiecare subsistem se conduce se guverneaza sau se autoguverneaza, si fiecare subsistem exercita presiuni asupra celor cu care vin in contact ca sa-si modifice starea in interesul lor.

Guvernele exercita presiuni asupra marilor corporatii transnationale, dar si corporatile asuprea guvernelor.

Chestia cu exista cativa la nivel mondial care decid e nerealista.
Acei cativa nu pot lua milioane dedecizii pe secunda, iau cateva decizii importante si pe termen lung, in interesul global al sistemului.

Asta demonteaza si idea ca Ceausescu dicta totul.
Sa fim seriosi, Romania sub Ceausescu era un sistem complex care se autoguverna dupa niste reguli cadru stabilite de cei din esalonul superior, aplicate la "specificul local" de potentatii locali, activisti care erau un fel de functionari, pentru ca nu era Ceausescu prezent in localitatea "Noroioasa" sa stabileasca prioritatile investitionale.

Si acum este la fel, baronii locali sunt un fel de nuclele care actioneaza la decizile guvernamentale, dar si ei influenteaza decizile guvernamentale.
Ce lipseste in societatea romaneasca este influenta si presiunea societatii civile.
Acum conteaza doar oamenii cu capital, ei au au forta sa influenteze decizile guvernamentale si le influenteaza in interesul lor.

Democratia a introdus votul universal, ca sa fie reprezentate si interesele cetatenilor prin intermediul partidelor politice.

Baronii locali au acaparat conducerea partidelor si partidele reprezinta in mare parte interesele lor.
Nu ar fi rau daca ar fi oameni responsabii, deschisi la minte, dar la noi potentatii sunt limitati intelectual si de o lacoomie feroce, si asta provoaca tesnsiuni in socitatea, si face sistemul neguvernabil.

Codruta spunea...

Ce sa insemne toata IPC*** CCC*** CCH*** IPHCHC*** IAS-urile alea?
Niste hotzi!
Directorii lor sunt "capitalistii de azi", pe baza a ceea ce s-a furat de acolo (si se fura LA GREU, cu "binecuvantare de la Partid") si-au facut averile pe care, scoase dupa '90 la lumina, le-au "investit" samd.!
Asa ca de AIA tzara asta a ajuns acum un cuib de hotzi (in care aceia care nu fura sunt doar niste "insulitze") - pentru ca din hotzi a fost compusa insasi conducerea ei si structura care se presupunea ca o va face "functzionala".

Anonim spunea...

Pt.ca,din cauza complexitatii de organizare din trecut, @Codruta sa nu inceapa sa strige "halatul,halatul,| unde e halatul",dam mai jos o simpla
Legenda a initialelor din art productie(privat) vs birocratie(bugetar) II, fara a intra in alte amanunte:

IPCM=Institutul de Proiectari Constructii de Masini Bucuresti, proiectant pt toate fabricile si uzinele care apartineau de Ministerul Constructiilor de Masini.de ex UCM Resita,UMTimisoata,IMGBucuresti,santierele navale de la Dunare si Marea Neagra,sa.
IPTANA=Institutl de Proiectari in Transporturi Aerian Naval si Auto Bucuresti, proiectant general pt.toate aeroporturile,porturile inclusiv Canalul Dunare Marea Neagra,Poarta Alba Midia Navodari,Dunare-Bucuresti (sistat nejustificat in 1990 la o executie de 75% din cea finala(in prezent,este dorit)), drumurile: autostrada Buc-Pitesti,podurile dunarene de la Giurgeni si Cernavoda,Transfagarasanul,sa.
IPCF=Institutul de Proiectari Cai Ferate Bucuresti,a proiectat toata infrastructura de cai ferate: cale, poduri,gari,sa.
IPROMET=Institutul de Proiectari Metalurgice Bucuresti,proiectant general pt toate capacitatile metalurgice,inclusiv Combinatele Siderurgice de la Galati,Hunedoara,Resita,Calan,Calarasi,Targoviste,sa.
IPROLAM=Institutul de Proiectari Laminoare Bucuresti,proiectant general pt toate laminoarele din tara din cadrul combinatelor siderurgice sau separat.
ICPET=Institutul de Proiectari Echipamente Termoenergetice proiectant general pt toate cazanele si turbinele termo de la CET: Rovinari,Turceni,Galati,Iasi,Timisoara ,Brasov,sa
ISPH=Institutul de Studii si Proiectari Hidroenergetice,proiectant general pt toate barajele si hidrocentralele,Portile de Fier 1 si 2,Vidraru,Bicaz,Raul Mare-Retezat,sa,ecluzele,docurile de la Canalul Dunare Marea Neagra si Santierul Naval Constanta si Mangalia.
Erau proiectanti generali si la alte ministere si judete: Chimie,Agricultura,Petrol si Gaze,Energie,Minerit,constructiilor industriale,constructii hidro,etc si sectoare,de ex.automobile si tractoare,locomotive electrice,electrotehnica,electronica,telecomunicatii,
CCSITEH=Centrul de Cercetari si Inginerie Tehnologica pt. Echipamente Hidomecanice proiectant de echipamente pt hidrocentrale si ecluze : turbine hidro la Resita si echipamnente hidromecanice(porti ecluze,vane, stavile) la Timisoara. Ex.Portile de fier 1 si 2, Canalul Dunare Marea Neagra,sa.
CCSITMRTU=Centrul de Cercetari si Inginerie Tehnologica pt Masini de Ridicat si Transportat Timisoara proiectant de macarale,poduri rulante, motostivuitoare,vehicule pe perna de aer, cu care s-au echipat toate santierele,porturile,santierele navale,combinate,uzine,sa.
PROIECT,IPROTIM=Institut de Proiectari Bucuresti, proiectant general la constructiile civile din Bucuresti,respectiv Timisoara
TCInd=Trustul Constructii Industriale Bucuresti, constructor de hale industriale in toate uzinele din tara
ICH=Intreprinderea de Constructii Hidrotehnice Constanta, a construit Portul Nou Constanta(inclusiv,Sud Agigea),celelalte porturi de la Marea Neagra, docurile uscate din Santierele Navale Constanta si Mangalia, ecluza Agigea si o parte din Canalul Dunare Marea Neagra,sa."89 a prins-o la Canalul Dunare Bucuresti.
Energoconstructia Bucuresti=constructor pe toate santierele energetice ale tarii.
Energomontaj Bucuresti=monteor pe toate santierele energetice ale tarii
Eectromontaj Bucuresti=constructor si monteor de linii electrice de inalta tensiune,legatura intre hidro si termo centrale cu statii de transformare si marii consumatori industriali
CCCF=Centrala Constructii Cai Ferate Bucuresti, constructor si monteor de cai ferate,poduri si macarale grele,sa.
ICIM=Intreprinderea de Constructii Industriale si Montaje Brasov constructor si monteor de constructii industriale in toata tara.
*****
Pe langa "simbolurile" de mai sus, mai existau,fizic,alte cateva zeci,daca nu sute.
Majoritatea aveau lucrari si la export,in toata lumea.

psycon spunea...

Si uite asa ne intoarcem la subiectul preferat al domnilor Marx si Engels, lupta de clasa. Pur si simplu unele categorii sociale sunt nefolositoare, chiar daunatoare. Faptul ca birocratii sunt o plaga a societatii este evident, iar marele ganditor Lenin ne ofera si solutii testate si eficiente la acest flagel. Tin sa precizez ca metoda nazista este neprofesionista si devianta de la adevarata ideologie.

Un mic filmulet educativ: http://www.youtube.com/watch?v=sdsa5-jKzy4

Dan Selaru spunea...

Libertatea nu are legatura cu Marx si Lenin.

psycon spunea...

Libertatea e doar unul din cuvintele frumoase folosite de Lenin. Au mai vorbit si despre pace, prosperitate, egalitate, dezrobire de sub jugul fascist, suna cunoscut?

In toata povestea asta cu birocrati se pierde din vedere sistemul. Cine il conduce si cine l-a creat, acestia sunt vinovatii...

Unknown spunea...

Fiinta umană nu este o fiinta socială. Ci mai degrabă comunitară. Dimensiunea comunităţii depinde de viteza si taria interactiunilor între membrii ei. Din aceasta cauza un sat, fără intervenţii externe puternice, va supravietui mult după ce o urbe (civitas) va fi fost distrusă dinauntru. Pentru ca satul are viaţa lui de fiinta distincta in vreme ce o urbe rămâne un amalgam de vointe care se cred indepedente dar care nu realizează ca sunt de fapt interdependente. Birocratia ca atare nu este un lucru rău intrinsec. Ea doar este. Insa atunci când conducerea este aleasa prin competiţii de popularitate nu ne putem aştepta la alte rezultate. Precum in definitia mucalita a nebuniei: sa faci acelaşi lucru in mod repetat si sa astepti de fiecare data alte rezultate. Soluţia? Nu ştiu. Dar ce-ar fi sa încercăm sa ne maturizam un picut? Prea avem, la nivel de societate, un comportament infantil. Aşadar mai multă educaţie, mai multă responsabilizare ... poate ne vor aduce cu capul mai pe umeri, ne vor face sa ne dam seama unde trebuie umblat. In lumea de azi găsesc ca exista doua tari care încearcă in mod oarecum instinctiv sa meargă pe
drumul asta si sa păstreze democraţia vie in acelaşi timp: Elveţia si Canada. Poate nu din intimplare in amindoua exista o mentalitate de sat la nivel national. Orasenii pot fi găsiţi in SUA si prin vestul Europei.