Să continuăm povestea de ieri. Primii bancheri au fost bijutierii. Ei au înţeles că oamenii nu vin simultan să-şi ridice aurul depozitat. Şi atunci au început să emită mai multe bancnote decât erau acoperite în aur. Practic, au creat bani din nimic.
O perioadă de timp Statul nu a făcut nimic, el era doar un debitor. Dar Statul a preluat, prin înfiinţarea băncilor centrale, monopolul emiterii de monedă. O vreme a fost "cinstit", în sensul că moneda era, cât de cât, acoperită în aur. Din 1971, când Nixon a fost obligat să renunţe la acoperirea dolarului în aur, totul a rămas pe baza hârtiilor şi încrederii.
Dar băncile nu s-au oprit aici. Au continuat "opera" bijutierilor. În US depozitele unei bănci permit acestora să dea credite de 10 ori mai mari. Acesta este sistemul bancar cu rezervă fracţionară, şi la noi e la fel, cu altă limită, mai mare. Dar rezerva băncilor scade continuu.
Ce ne spune Nicolae Cinteză, director în BNR, "E adevărat că băncile au sărit calul în multe cazuri, dar ce se întâmplă acum ne pune în faţa unui risc major...Băncile nu au fost fete mari" - de aici.
Asta e o mentalitate de "peşte", câtă vreme "duduiam" era totul în regulă, când "fetele" au făcut sifilis şi nu mai pot presta, tot ele sunt vinovate. Păi cine făcea controlul "fetelor"? Aşa că situaţia noastră de azi, asta din România, are o lungă istorie în spate.
Bonus, ascultaţi, cu răbdare, până la sfârşit.
Cool, aah?
duminică, 19 septembrie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
15 comentarii:
link 1
link 2
Mai ales comentariile. :P
asa..si?
O mare parte din ce traim este exact din aceasta cauya.
Numai intr-un singur an, in 2008, GDP-ul mondial a fost de 61 triliarde de dolari (search on Google: "world GPD"). Valoarea tuturor rezervelor de aur din toate timpurile este de numai 5 triliarde (search wiki for "Gold reserve".
Este la mintea cocosului ca daca am fi continuat cu standardul aurului, nu exista aur fizic sa poata rasplati munca care a creat bunuri si mai ales servicii "din nimic".
Standarul aurului ar fi provocat "deflatie": preturile ar fi trebuit sa scada continuu pentru ca aceasi cantitate de aur sa ajunga la cumpararea tot mai multor bunuri si servicii. Deflatia descurajeaza investitiile si munca (muncesti la fel, primesti mai putin).
Faptul ca piata financiara a exagerat si fortat la maxim modelul rezervei fractionare nu inseamna ca a ne intoarce in timp se poate numi progres!
"Dar Statul a preluat, prin înfiinţarea băncilor centrale, monopolul emiterii de monedă."
Vezi ca faci niste confuzii. Nu in toate statele bancile centrale exercita monopolul emiterii de moneda in numele statului.
Plus ca monopolul emiterii de moneda nu e important decat in conjunctie cu monopolul circulatiei monedei. Degeaba esti singurul care emite moneda intr-o tara, daca moneda respectiva nu e folosita (alte monede straine sunt acceptate in tranzactiile de zi cu zi).
Matroana tot "fetitza" este. Toate bancile nationale Si fed sunt private sau independente.
Aurul a fost un mijloc de schimb. Problema lui este ca si el e controlat. Adica prodtus de un oarece monopol.
Imi vine sa plang (nu exagerez) cand citesc comentariile de aici.
Exemplu graitor - "Deflatia descurajeaza investitiile si munca".
De unde le scoateti ???
Deci faptul ca economiile mele se apreciaza in mod continuu, ca rodul muncii mele valoreaza azi mai mult ca ieri E UN LUCRU RAU ????
De cand si pana cand ?
"in 2008, GDP-ul mondial a fost de 61 triliarde de dolari. Valoarea tuturor rezervelor de aur din toate timpurile este de numai 5 triliarde"
Cu alte cuvinte, aurul e mult sub-evaluat.
Stiti care e problema - "it's not what you don't know - it's what you know that ain't so".
Vad ca atatia oameni comenteaza despre etalonul-aur si efectele "dezastruoase" ale deflatiei, fara a avea cel mai mic habar despre ce vorbesc.
Poate n-ar strica nitica educatie economica, baieti ...
Intr-o deflatie cauzata de cantitatea limitata de aur, este adevarat ca economiile "in aur" din trecut se apreciaza.
Dar in acelasi timp, pentru orice munca pe care o prestezi in continuare vei fi platit mai putine grame de aur decat in prezent, pentru ca aceasi cantitate limitata de aur sa ajunga pentru rasplata muncii tututor.
Aurul care l-ai economisit iti ajunge o vreme, vei gastiga tot mai putin aur pe unitatea de munca, pana cand toti vor economisi aur si nimeni nu va mai produce nimic. Si atunci ce faci, mananci aur?
O economie bazata pe o moneda limitata natural, este una in care consumul este descurajat in cea mai mare parte. Aceste este nefastul delfatiei monetare: toti economisesc asteptand preturi mai mici, scade aggregate demand, scade GDP-ul. Este opusul situatiei de credit cu nemiluita.
Ambele sunt extreme, si ambele provoaca probleme economice.
Cu alte cuvinte tu nu intelegi ca nu poti avea o economie in expansiune bazata pe o cantitate limitata de natura dintr-un anume mineral.
"pana cand toti vor economisi aur si nimeni nu va mai produce nimic"
Mda, cred ca afirmatia asta ma scuteste de orice comentariu. Daca argumentatia se bazeaza pe scenarii apocaliptice (care oricum nu s-au petrecut niciodata), e clar ca n-am cu cine discuta.
"consumul este descurajat in cea mai mare parte"
Si asta e un lucru rau ?
Lasati-ma cu keynesianismele astea idioate - "consumul" vazut ca reteta salvarii economice.
ECONOMISIREA este cheia progresului.
"nu poti avea o economie in expansiune bazata pe o cantitate limitata de natura dintr-un anume mineral."
Mai putin cand am avut-o, adica in secolul 19.
Socrate.
E drept ca muncitorul primeste mai putin aur dar acest mai putin aur îi cumpără mai multe bunuri și servicii, deci mai mult consum.
Tot aia e in final.
Deflatia e doar o sperietoare bagata (fortat) pe nas, in conditiile prezentului sistem (ineficient).
Asta nu inseamna ca e un lucru rau.
"pana cand toti vor economisi aur si nimeni nu va mai produce nimic"
Zi zau, hagi tudose. Stai si mori de foame cu aurul in pivnita ? Da ia ghici matale cand ramane un singur brutar in sat si restul cu gramezi de aur, ce s-ar intampla cu pretul painii intr-o piata cu adevarat LIBERA ?
"consumul vazut ca reteta salvarii economice"
Ca reteta distrugerii si ultimei resurse de pe planeta asta pana ce ultimul peste o sa dispara, ultimul pom o sa fie taiat si ultimul rau otrait.. atunci o sa mancam bani cu totii.. :(
“Anyone who believes exponential growth can go on forever in a finite world is either a madman or an economist.” Kenneth Boulding
"In US depozitele unei banci permit acestora sa dea credite de 10 ori mai mari."
In primul rand, depozitele nu sunt ale bancii, ci ale clientilor bancii.
In al doilea rand, nu da credite "de 10 ori mai mari", da credite maxim 90% din valoarea depozitelor, adica 0.9, nu 10, restul trebuie sa ramana ca rezerva.
Nu are cum sa dea credite "de 10 ori mai mari" (mai mari decat ce?), pentru ca nu poti da ce nu ai.
Din Wikipaedia: "Fractional-reserve banking is the banking practice in which a bank lends out most of the funds deposited and keeps the remaining fraction in reserve".
Deci, banca da credit o mare parte din banii depozitati, nu "de 10 ori mai mult".
Dar na, clipurile alea stupide de pe YouTube cu bancile care "fac bani din nimic" incep sa-si spuna cuvantul.
Merge si treaba asta cu "a face bani din nimic" dar se lasa cu puscarie, sau cum scrie pe bancnotele noastre, "falsificarea acestor bilete se pedepseste conform legilor". Si nu, bancile nu sunt exceptate din legea aia.
Consumul nu inseamna neaparat consum de resurse. Teoretic poate insemna si consum de tehnologie, inteligenta etc.
In momentul asta in breasla ganditorilor manufactori cei mai bine platiti sunt cei care nu au ca produs ceva material.
Daca nimeni nu vrea nimic de la tine, fii sigur ca nu o sa poti cere nimic de la altii. O sa economisesti un metal stupid sau niste hartii fara valoare. Daca economisesti cand toti ceilalti cheltuie, sau daca cheltui cand toti economisesc, atinci da, poti sa iesi in castig.Si ca de obicei tre sa stii ce si unde sa tii.
Dan:
Cand i-am descoperit pe Mises, Rothbard si Hayek in urma cu 12 ani, cunostiintele mele in domeniul economiei fiind la acel moment foarte aproape de zero, am fost fascinat de "revelatia" pe care curentul "Austrian Economy Theory" mi-a produs-o. Mi se parea ca explica "totul", sau aproape "totul".
Anii au trecut si, pe masura ce invatam mai mult despre piete si mecanisme de finantare moderne imi dadeam seama de "flaw"-urile din teoria "Austrian".
Ar fi foarte multe de scris pe tema asta si timpul nu-mi permite, din pacate.
Ce frumos ar fi daca aurul ne-ar rezolva toate problemele ... :)
Cristian, principiile sunt corecte. Aplicarea lor e altceva.
Nu spune nimeni ca Mises sau Hayek ar avea dreptate ABSOLUT, insa nu poti sa nu sa recunosti cat de aproape au fost inclusiv acum.
Cu aurul da, e o varianta care a mers (pe vremea lor) si "ar fi mers". Insa nu e singura.
Daca azi s-ar aplica aceleasi solutii salvatoare ca in trecut sunt sigur ca s-ar ajunge rapid in genocid. Sunt ferm convins ca Hayek, Friedman sau Mises si-ar adapta cartile la conditiile de acum (*fara a schimba deloc principiile - atentie), modificand exemplele folosite astfel incat rationamentul lor sa fie valabil inclusiv acum.
Stiu ca poate parea paradoxal pentru unii insa un individ de dreapta poate accepta (in anumite conditii) pana si notiunea de "big government", chiar dusa la absolut. Abia asta ar fi dovada unei increderi depline in "PIATA", in legile "gravitatiei" samd.
Abia atunci poti sa treci prin foc.
:)
Trimiteți un comentariu