Economia Europei de la 1300 la 1800 şi comportamentul sexual

"Progress and Poverty in Early Modern Europe", articolul e o istorie a salariilor, exprimate în argint, din Europa pentru aproape 500 de ani. Şi cu puterea de cumpărare pe care aceste salarii o aveau. Studiul e fascinant şi are în spate o muncă sisifică. Ca să-l citiţi căutaţi titlul pe Google, e un PDF. Surprinzător, e fără bani.

Cum nu mulţi o să-l citească o să fac un rezumat. Şi o să mai pun şi de la mine.

Întrebarea de la care pleacă articolul este "de ce Olanda şi Anglia, care prin secolul XIV erau, Olanda slab populată iar Anglia o periferie agricolă, au ajuns în secolul XIX puteri economice majore?" iar Italia care era în vârful Europei se prăbuşeşte, pentru răspuns autorul avansează 6 ipoteze, dinamica populaţiei, proprietatea privată a pământului, imperiile coloniale, tipul de guvernare, tehnologia superioară, gradul de alfabetizare. Toate sunt însă legate unele de altele, care sunt cele hotărâtoare?

Autorul măsoară succesul prin valoarea salariilor reale (puterea de cumpărare), structura economiei şi productivitatea agricolă.

După ce agregă datele pe 500 de ani din mai multe oraşe ale Europei, studiază "coşul zilnic" din diferitele regiuni, unii beau bere, alţii vin, ajunge la poza de mai jos. Evoluţia puterii de cumpărare.



E fenomenală ascensiunea Angliei şi prăbuşirea Italiei şi Franţei. Pentru a afla factorii care au dus la dezvoltarea economică a Angliei autorul a creat un model matematic în care a inclus toţi cei 6 factori de la început. Şi au ajuns la următoarele concluzii:

Pe vremea aia cam toată lumea se ocupa de agricultură. Cum suprafaţa de pământ era limitată, odată cu creşterea populaţiei între 1500 şi 1800, salariile au scăzut, raportul pământ, fortă de muncă s-a prăbuşit. Este cazul Italiei şi Franţei.

Dar ce s-a întâmplat în Anglia şi Olanda? Productivitatea crescută în agricultură a dus la urbanizare, care a dus la creşterea economiei neimplicate în agricultură care a dus la o creştere a cantităţii de produse agricole cerute şi la creşterea productivităţii în agricultură, un cerc "vicios", în sensul bun al cuvântului. Dar Italia era mai urbanizată ca Anglia în secolul XIV.

Şi aici vine unul din factorii cheie, creşterea populaţiei. În Anglia şi Olanda populaţia a crescut în acelaşi ritm cu salariile, în rest populaţia a crescut mai repede. În acest fel salariile s-au menţinut şi au crescut în cele două ţări iar în rest au scăzut în termeni nominali. Lipsa mâinii de lucru a condus la o "revoluţie agricolă" în cele două ţări, a crescut productivitate, urbanizarea şi aşa mai departe. Un rol important l-a avut şi comerţul, nu imperiul, ci comerţul, olandezii n-au prea avut imperiu. S-a ajuns, de asemenea, la o proto-industrializare. Un factor pozitiv a fost şi faptul că pământul era în mâinile persoanelor private într-o suprafaţă mai mare în Anglia faţă de restul continentului (în detrimentul proprietăţilor comunale).

Regimul politic, reprezentativ în Anglia şi Olanda, absolutist în Franţa sau Austria, nu a avut efecte notabile, la fel şi gradul de alfabetizare.

Etica muncii şi protestantismul au destul de puţin de-a face cu succesul economic. Poate că un rol mai important l-a avut comportamentul sexual. Care, e adevărat, era condus de precepte religioase. Dar nici chiar aşa.