Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi si noua toate;
Ce e rau si ce e bine
Tu te-ntreaba si socoate;
Nu spera si nu ai teama,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamna, de te cheama,
Tu ramâi la toate rece.
Multe trec pe dinainte,
In auz ne suna multe,
Cine tine toate minte
Si ar sta sa le asculte?...
Tu asaza-te deoparte,
Regasindu-te pe tine,
Când cu zgomote desarte
Vreme trece, vreme vine.
Nici încline a ei limba
Recea cumpana-a gândirii
Inspre clipa ce se schimba
Purtând masca fericirii,
Ce din moartea ei se naste
Si o clipa tine poate;
Pentru cine o cunoaste
Toate-s vechi si noua toate.
Privitor ca la teatru
Tu în lume sa te-nchipui:
Joace unul si pe patru,
Totusi tu ghici-vei chipu-i,
Si de plânge, de se cearta,
Tu în colt petreci în tine
Si-ntelegi din a lor arta
Ce e rau si ce e bine.
Viitorul si trecutul
Sunt a filei doua fete,
Vede-n capat începutul
Cine stie sa le-nvete;
Tot ce-a fost ori o sa fie
In prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zadarnicie
Te întreaba si socoate.
Caci acelorasi mijloace
Se supun câte exista,
Si de mii de ani încoace
Lumea-i vesela si trista;
Alte masti, aceeasi piesa,
Alte guri, aceeasi gama,
Amagit atât de-adese
Nu spera si nu ai teama.
Nu spera când vezi miseii
La izbânda facând punte,
Te-or întrece nataraii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teama n-ai, cata-vor iarasi
Intre dânsii sa se plece,
Nu te prinde lor tovaras:
Ce e val, ca valul trece.
Cu un cântec de sirena,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca sa schimbe-actorii-n scena,
Te momeste în vârteje;
Tu pe-alaturi te strecoara,
Nu baga nici chiar de seama,
Din cararea ta afara
De te-ndeamna, de te cheama.
De te-ating, sa feri în laturi,
De hulesc, sa taci din gura;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Daca stii a lor masura;
Zica toti ce vor sa zica,
Treaca-n lume cine-o trece;
Ca sa nu-ndragesti nimica,
Tu ramâi la toate rece.
Tu ramâi la toate rece,
De te-ndeamna, de te cheama:
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera si nu ai teama;
Te întreaba si socoate
Ce e rau si ce e bine;
Toate-s vechi si noua toate:
Vreme trece, vreme vine.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
6 comentarii:
Genial (sic!). Frumoasă alegere aniversară. Mulţumesc.
Excelenta alegere, intr-adevar. Pacat ca scrierile politice ale lui Eminescu, dupa parerea mea cel putin la fel de valoroase ca poeziile, nu sunt cunoscute publiculi larg. Multe dintre ele sunt socant de actuale. Iata un exemplu elocvent:
"Oamenii scot acolo gazete în toate zilele şi neavând ce spune, abstracţiunile le vin foarte bine la-ndemână, căci prin mijlocul lor poţi scrie coale întregi fără să spui nimic. Să nu ne înşelăm. Beţia de cuvinte din gazetele româneşti e numai întrecerea beţiei de cuvinte din cele străine. Mai puţin culţi, deci având mai puţine de împărtăşit decât străinii, gazetarii noştri au şi mai multă nevoie de gură decât de cap, dar şi în străinătate lucrează în mare parte gura, fără ca crierii să ştie mult despre aceasta. Ci în străinătate în genere nu prea iau oamenii gazetele în serios întrucât s-atinge de partea lor intenţională. Se ştie că sunt făcute pentru a trezi patimele societăţii şi a crea în public atmosfera ce-i trebuieşte guvernului sau adversarilor săi spre a inaugura suirea unora şi coborârea altora; în sfârşit presa nu-i cu mult mai mult decât o fabrică de fraze cu care făţărnicie omenească îmbracă interese străine de interesul adevărat al poporului."
In vremea lui Eminescu nu existau Antene, dar pe liberali i-a "mirosit" bine. Din pacate liberalismul romanesc nu numai ca nu e liberalism clasic, autentic, ci, a fost intotdeauna nu numai "progresist", etatist, dar si inconsistent ideologic.
"De acolo au interes ca liberalii să vie la guvernul central, pentru c-atunci se mătură ţara
de la [un] capăt până la altul, atunci e vremea ca un advocat fără pricini să se facă director de
şcoală secundară, un altul primar de oraş, un al treilea revizor de şcoale, un al patrulea
prefect. Dar, odată intraţi în pâne, ei au interes să fie mult guvernul liberal şi, fiindcă acesta
atârnă de Camere, deci de alegeri, ei se fac luntre şi punte ca să- şi scoată prietenii deputaţi.
Dar prietenii în mare parte sunt sau ei înşii arendaşi ai statului, sau rude cu arendaşi, sau
antreprenori de lucrări publice, sau advocaţi de antreprenori, sau au procese cu statul, deci
caută să fie aleşi, ca să tremure miniştrii de dânşii şi să le facă treburile. Băcanul, negustorul,
preotul, cari nu ştiu istoriile astea, îşi dau votul, pentru că "libertatea" e în primejdie şi mai
ales pentru că liberalii promit totdauna că nu se va mai plăti nici o dare; nici timbru n-are să
mai fie în vremea lor, nici capitaţie, nici monopol de tutun, nici armată, nici dări pe băuturile
spirtoase, ci numai posturi multe, în care să încapă toţi, şi Paştele Domnului, Paştele libertăţii
de la un capăt al ţării la altul."
Nimic, mai potrivit sa-l celebram pe Mihai Eminescu ....
eminescu, a fost un geniu, considerat de mai marii, vremii un nebun incurabil
Exact asta mai lipsea, o plecaciune rituala spre marele, genialul etc. etc. Eminescu, marele reper... hai sa fim seriosi...
P.S: Tano, draga, invata, te, rog, sa, pui, virgule, unde, trebuie,bine,?,
Foarte frumosa ideea cu poezia...
De-am scapa de TV si tabloide ce simpla ar fi viata unora (gen Mr. X de exemplu).
Trimiteți un comentariu