Momentul peak oil nu înseamnă că am rămas fără petrol. Petrol mai e o grămadă, înseamnă că nu mai putem să creştem producţia, înseamnă că producţia începe să scadă anual cu un anumit ritm. S-a mai întâmplat aşa ceva? Da, de foarte multe ori.
din Energy Watch Group.
Peak oil este un fenomen comun, singura diferenţă este că are loc la nivel mondial. Are loc acum?
Da, am atins vârful producţiei, deja funcţionăm pe avarie.
În momentul acesta suplinim o parte din cererea de petrol cu combustibili lichizi.
Şi atunci care e problema? Lăsăm deoparte problemele datorate poluării şi ne limităm la cele care ne afectează pe termen scurt. Poluarea o lăsăm copiilor.
Este în natura umană să consumăm resursele cele mai uşor de exploatat prima dată. Întâi mănânc cireşele de la baza pomului, după ce le-am terminat mă sui în pom, ultimele sunt cele din vârf, pentru ele depun cel mai mult efort, cea mai multă energie şi risc cel ma mult.
Nu este absolut nicio diferenţă principială între culesul cireşelor şi exploatarea resurselor de petrol sau resurselor energetice de orice fel.
Imaginea e de aici. Ce s-a întâmplat? Până în 2005 am reuşit să creştem producţia de combustibili lichizi, de aici am avut creştere economică la nivel mondial. Tehnologic, creşterea eficienţei este de 1 procent anual, în medie. Atât obţinem de la tehnologie. Creşterea cererii este de cam 3 procente anual. Economiştii cred, printre alte aiureli, că oricând energia este posibil să fie înlocuită cu capital.
Bagi bani şi tehnologie şi produci energie. Nu e aşa, anii de dinainte de 2009 ne arată că nu am mai putut să creştem producţia oricâţi bani am băgat. Practic, deşi ne-am suit în pom şi am cheltuit mai multă energie, ne-am asumat mai multe riscuri, nu am reuşit să creştem producţia în ritmul cererii. Moment în care a început haosul. Revin.
Populaţia creşte cam cu 3 procente pe an, avansul tehnologic ne creşte eficienţa cu 1 procent, avem deci nevoie de o creştere a producţiei de 2 procente sau o scădere a consumului cu 2 procente pentru a se atinge echilibrul.
În momentul când economia scade, veniturile scad şi simultan preţurile la energie cresc, atunci datoriile nu mai pot fi plătite. Că datoriile sunt plimbate de la persoane fizice şi juridice la bănci, la State, la BCE sau FED, când se alege austeritate sau printare şi se trimit datoriile înapoi la populaţie şi firme sau la chinezi e povestea pe care o trăim, nu creşte producţia de energie ieftină.
Ideea e simplă, când e scumpă energia nu se mai plătesc datoriile. O să vedeţi fenomenul la iarnă când o să vină facturile la întreţinere. Şi scade consumul altor produse şi servicii şi deci economia, suntem într-un cerc vicios. O să scadă iar preţul la petrol, iar o să avem impresia că începe economia să meargă, iar se ajunge la un preţ al petrolului care omoară economia, iar scade preţul. Am jucat sceneta asta de două ori până acum.
Suntem într-o capcană, cum funcţionează.
Găsirea de noi resurse, alternative, presupune schimbarea infrastructurii, nu e suficient să pui centrale nucleare sau panouri solare sau centrale eoliene, sunt inutile fără infrastructură. La noi deja fenomenul e vizibil, o să avem energie electrică şi nu o să avem ce să facem cu ea. Să sperăm că alţii sunt mai pregătiţi.
E absolută nevoie de investiţii pentru un plan de lungă durată, cu renunţarea la consumul actual. De ce cu renunţarea la consum? Simplu, pentru că e necesară energia pentru construirea infrastructurii. Căile ferate au viitor, autostrăzile, nu. Aveţi aici un exemplu despre ce înseamnă schimbarea infrastructurii.
Pe scurt, sunt necesari ani de scădere a consumului şi de direcţionare a energiei spre construirea infrastructurii noi în domeniile în care e posibil acest lucru. Care e politicianul care spune aşa ceva. Să nu vă închipuiţi că politicienii nu ştiu. Problema politică este că statele care mai au petrol încep să-l păstreze pentru ele, şi atunci trebuie "democratizate" pentru a împărţi petrolul tuturor. Libia merită o intervenţie, Siria nu merită. O să merite şi Iranul, trebuie găsită o motivaţie credibilă, făcut tam-tam-ul mediatic şi gata războiul. Pentru că investiţiile sunt mai ales energetice şi mai puţin financiare. Totul vine de la scăderea randamentului producţiei de energie. Nu mai avem surse de energie ieftină, asta e esenţa peak-oil.
Consumul de petrol este strâns legat de producţia agricolă, acolo este principala sursă de pericol, asigurarea securităţii alimentare. Fenomenala eficienţă agricolă care susţine cele 7 miliarde de ccetăţeni ai lumii este bazată pe petrol. Creşterea preţurilor la alimente s-a văzut ce consecinţe aduce, se vor petrece migraţii masive.
Ce urmează este ceea ce s-a întâmplat cu URSS după ce a avut loc peak oil-ul sovietic în 1988. Doar că, spre deosebire de URSS, reluarea creşterii producţiei nu o să se mai petreacă niciodată. Club Orlov este un site unde este descrisă prăbuşirea URSS din punctul de vedere al scăderii producţiei de petrol. Căderea URSS a fost relativ controlată. Acelaşi control este necesar şi acum.
Noi, românii, suntem relativ bine pregătiţi pentru acest viitor, suntem obişnuiţi, cei de vârsta mea ştiu ce înseamnă lipsa de curent electric, benzină, cartelele la alimente. Ne vom adapta natural.
PS Aveţi aici principalele 5 răspunsuri la întrebările comune despre subiect. Plus răspunsul vis a vis de tehnologie, îmbunătăţirile tehnologice nu reduc consumul cum se crede, îl cresc, se cheamă Paradoxul lui Jevons.
PPS Ultimul buletin energetic - IEA, confirmă spusele mele.
Postări
12 comentarii:
vin vremuri interesante, când probabil tot mai mulți vor încerca să iasă din paradigma „creșterii economice” ca motor al progresului - azi mai mult decât ieri, mâine mai mult decât azi (nu prea mai avem cu ce și unde să creștem).
nu cred că Iranul va fi atacat, nu vorbim totuși de Libia, Afganistan sau chiar Irak.
deși... http://www.thedailybeast.com/articles/2011/11/08/attacking-iran-israeli-who-bombed-iraq-says-mission-is-feasible.html
"E absolută nevoie de investiţii pentru un plan de lungă durată, cu renunţarea la consumul actual. De ce cu renunţarea la consum? Simplu, pentru că e necesară energia pentru construirea infrastructurii. "
Dane, imi place cum incepi sa directionezi discutiile catre reducerea (sau optimizarea) consumului. E cam tot ce ziceam si eu intr-un comentariu acum ceva vreme:
"Punctul cheie este in sistemul social, atat ca initiativa de reforma cat si ca idee de reducere a consumului. Cata vreme noi nu vom consuma mai putin degeaba zic politicienii sa fim mai ponderati - ca ii dam jos si punem pe altii care sa ne lase sa facem ce vrem."
Dezvoltarea economica nu trebuie sa tinda catre cresterea liniara, ci catre gasirea de puncte de echilibru pe un trend crescator. Echilibrul este fundamental, altfel stam pe un castel de nisip.
Ce zici tu e ca trebuie sa cautam un nou punct de echilibru, cu o infrastructura mult mai dezvoltata. Dar pentru asta avem nevoie sa reducem consumul imediat pentru a avea "energia" necesara trecerii la acest nou punct de echilibru.
Cu o infrastructura diferita. Pe care trebuie sa o construim, trenuri de inalta viteya, nu autostrazi, statii de transformare, nu banzinarii, troleibuze, nu autobuze.
In primul rand trebuie sa crape aia care traiesc pe spinarea industriei petroliere. Ceea ce va fi cu multa mizerie.
Hehe , s-ar putea electrifica chiar si autostrazile ,pentru tiruri macar. Tiruri cu trolee ,unul dupa altul cand se termina sarma trec pe diesel.
Si ar trebui sa o lasam mai moale cu viteza , nu e NEVOIE de trenuri de mare viteza , bine e sa fie trenuri si ordine sociala. In plus atat cat populatia e in crestere dezastrul continua sa vina , doar ca mai incet . Ma bucur ca ai scris despre peak oil .Noi romanii ar trebui sa intelegem perfect conceptul caci acum producem 1/3 din ce aveam pe vremea lui ceasca adica la consumul actual cu productia de atunci am fi fost exportatori :)
@camil 30% din petrolul mondial este transportat prin stramtoarea Ormuz. Iranienii au anuntat sunt pregatiti sa mineze stramtoarea la cel mai mic semn de agresiune asupra lor... De ce crezi ca israelienii au facut pasul inapoi in privinta declaratiilor belicoase?
@pongo Toti traim pe spinarea industriei petroliere. pahare si furculite din plastic, computere,pantofi,haine...95% din obiectele pe care punem mana sau ne cade privirea au la baza petrolul... Eu unul nu reusesc sa-mi imaginez ce forma va avea tranzitia asta.
Daca ne referim procentual (petrol/total energie) peak oil stiu ca a fost deja atins. Urmeaza peak gas si apoi... lucrurile devin interesante.
Pe un ton mai serios nu doar eficienta productiei de petrol trebuie gandita dinamic ci si energia din resurse regenerabile sau cea de constructie a infrastructurii. Altfel spus, peste 5 ani vom avea alt nivel de eficienta a resurselor, sar si al tehnologiei in constructii. Cererea genereaza cercetare, cercetarea genereaza progres.
In lumea "dezvoltata" scaderea consumului de energie a inceput din anii '80, odata cu promovarea produselor de marca sau revolutia IT. Cantitatea de energie necersara pentru a produce un smartphone, raportata la valoarea de piata este probabil de n ori mai mica decat cea a unui Ford T.
Problema e cu tarile din "lumea a doua" unde oamenii nu sunt pregatiti sa sara in virtual, ci vor si ei automobile si masini de spalat
Resursele nu sunt o problema decat daca ne limitam la Tera.
Se pare ca in univers exista destule rezerve, si daca nu le putem aduce aici ne ducem noi la ele.
http://www.realitatea.net/razboiul-resurselor-mutat-in-spatiu-asteroidul-de-20-mii-de-miliarde-de-dolari_885754.html
Problema pe pamant o constituie autodistrugerea, mult mai probabila decat epuizarea resurselor.
Domnule Selaru,
Aveti dreptate. Ma bucur ca cineva se ocupa si de aceasta parte. Eu as merge si mai departe si as zice ca recenta criza economica este doar o cauza a unei crize energetice, aici puteti sa-l urmariti pe Jeremy Rifkin.
Criza energetica nu este datorata in principal lipsei resurselor, asa cum a-ti si zis, in schimb este datorata ineficientei folosirii acesteia. Adica? In momentul asta lumea nu mai foloseste atat de mult energia termica ci energia electrica, datorita dezvoltarii electronicelor. Procesul in care se transforma combustibilii fosili in energie electrica este chiar amuzant. E ca si cum m-as scarpina cu mana dreapta la urechea stanga.
Din pacate mare parte din populatia Romaniei nu este informata in acest scop. Primul lucru care se incearca in acest moment pentru a scapa de dependenta de combustibili fosili este decentralizarea sistemului energetic. Comunitatile locale sa-si produca necesarul de energie. Orasele mari sa se bazeze pe un alt vector energetic, de exemplu hidrogen (economia hidrogenului).
Tot ultimul buletin energetic IEA confirma faptul ca trebuiesc niste investii majore, de unde vine si alternativa: de ce sa investim atata ca dupa 50 de ani sa mai investim inca odata, cand putem sa schimbam conceptul in care producem, transportam si consumam energie?
Toate cele bune,
SnS
Oil peak nu este foarte relevant. Oil peak per capita este important. Acesta s-a intamplat undeva prin anii 70-80. Oil peak per capita este un studiu facut de BP care imparte ca la gimnaziu cantitatea de petrol per om. S-a demonstrat ca, in medie, unui om ii trebuie undeva la 5 barili de petrol per an. Cand s-a intamplat acest peak era pe undeva pe la 5, iar in 2006 a coborat sub 5, pe undeva pe la 4.3. Ceea ce inseamna ca lumea avea mai putin petrol decat ii trebuia asadar pretul petrolului s-a dus pe undeva pe la 150$, acesta a scazut din nou datorita cererii scazute. Sunt tare curios ce se va intampla daca se va ajunge la 150$ din nou.
SnS
cui ii place sa asculte...in timp ce munceste la PC (Pentru că stă mai mult în fund) = intelectual
Richard Heinberg - Energy & Peak Oil, The Bigger Picture
"http://www.youtube.com/watch?v=2QrioKNOzXc&feature=related"
Buna ziua
Nu stiu daca stiati, dar toate aceste lucruri de care scrieti pe blog - nu stiu daca mai scrieti - au fost anticipate de un roman. Da, de un roman. Nicolas Georgescu-Roegen. Parientele bioeconomiei. Dar pentru ca inota precum Galileo Galilei atat impotriva scolii de la Chicago, cat si a neokeynesienilor, nu a primit niciodata premiul Nobbel pe care il merita. O parte dintre discipolii lui au participat si participa la Limits to Growth.
Pe scurt, Georgescu-Roegen face apologia nevoie de "Descrestere economica", fiind primul economist care a studiat economia din prisma relatiei cu mediul natural si legile termodinamicii, in special Entropia.
Cu stima, Radu Diaconu
Trimiteți un comentariu