Legea electorală - partea a 3a

Împârţirea mandatelor se face tot în două etape. Prima oară la judeţ. Ăia care-au luat jumate plus 1 s-au ales cu deputăţie. După care o dau în aritmetică, se pun p-o listă, în fiecare colegiu, în ordine descrescătoare, catindaţii după numărul de voturi împărţit la coeficientul electoral de circă, calculat în episodul unu. La listă calculează cu 8 zecimale, dacă-s 2 la egalitate nu le ajung nici 100 de zecimale să-i departajeze, cum nu-s cu milioanele prin circumscripţie le ajungeau vreo 6, sau chiar 4, da' aşa e deputatul scrufulos, (scuze pentru derapajul teoretic). Se ordonează lista pe circă descrescător.

Acu' dacă ăia cu jumate plus 1 sunt mai mulţi într-un partid decât avea partidul mandate atribuite în circă, ăia rămân cu ele şi vedem mai încolo, caz greu de presupus.

Am intrat în etapa următoare. Se ia lista aia cu 8 zecimale şi se începe împărţeala la cea mai rămas după etapa unu, la rând, partidul căruia i s-a terminat numărul de mandate chiar dacă e mai în faţă e sărit, la fel şi dacă s-a ocupat deja locul la colegiul la care a candidat. O ţinem aşa până la epuizarea locurilor.

Acum iar o dăm în concesii. Dacă un partid nu apucă câte mandate avea el pe ţară stabilite se mai adaugă deputaţi peste număr, la completare, pe unde au ăia scoruri mai bune după formula cu 8 zecimale.