joi, 25 septembrie 2008

Puţintică istorie recentă

Un cetăţean inteligent învaţă din greşelile altora, unul mediocru din greşelile proprii, unul prost nu învaţă.

Suntem în 1997. Până la această dată, jumătate din banii investiţi în ţările în curs de dezvoltare plecau în Asia de Sud Est. Era vorba de un miracol economic. Dobânzile la monedele locale erau mari prin state ca Singapore, Thailanda, S. Korea, Malaiezia şi Indonezia. Aşa creşteau şi preţurile la bunuri (case mai ales). Creşterile economice erau între 8 şi 12 la sută pe an. Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional lăudau din greu ţările respective. Curgea lapte şi miere.

În 1994 Paul Krugman zice că toată creşterea asta e din cauza valului de investiţii. Şi cum ştia carte zice că o productivitate mai şmecheră, e cu formule şi economie, şi care se cam leagă de muncă, de calitatea acesteia, de şcoala muncitorului, de fapt, n-a prea crescut. Şi că de fapt asta duce la creştere economică reală, nu creşterile PIB-ului.

Să nu ne complicăm, omul zice că e groasă. Lumea se hăhăie şi merge înainte, un bou care nu vede realizările.

Ne mutăm înapoi în 97. În Thailanda, Malaezia şi Indonezia creştea economia, intrau o grămadă de bani, cu cât intrau mai mulţi cu atât se cereau mai mulţi. În Malaezia era cum era capitalismul dar în Indonezia era nasol pentru că era un capitalism în care banii ajungeau pe mâna "băieţilor deştepţi indonezieni", ăştia nu era cine ştie ce manageri şi făceau afaceri după ureche dar numai ei le puteau face. Banii intrau cu condiţia să iasă profitul repede, altfel de ce ar fi fost atractive ţările respective. Şi mai aveau ţările respective un deficit de cont curent maaaaare rău. Şi ţineau moneda strânsă, nu prea fluctua. Exporturile mergeau prost. Împrumuturile se dădeau uşor, era veselie.

La un moment dat îndatoraţii au început să nu mai poată plăti. Şi au început falimentele. Băncile au crescut dobânzile. Investitorii s-au cărat. Ăia care aveau monede de astea au început să vândă. Băncile naţionale s-au străduit să susţină cursul. Cât au putut, când n-au mai putut i-au dat drumul şi cursul s-a prăbuşit.

De acum a început circul şi au dat, ca de obicei, vina unii pe alţii. Ca să scoată din rahat ţările FMI a băgat 20 de miliarde de dolari în Thailanda, 23 în Indonezia, tot a avut o cădere a PIB de 13,5 procente. Korea era plină de credite neperformante. Moneda s-a făcut jumătate, falimente, circ. Şi tot aşa.

Vă aduce aminte de ceva?

Ce-am vrut să zic cu asta? Mai ascultaţi-l pe Băsescu în Parlament şi la TVR. De asta a fost cuminte. Şi mai ştie că următorul Guvern e cam condamnat. Şi vă precizez că FMI-ul are altă treabă acum, nu vine să ne salveze.

Chior în ţara orbilor.

11 comentarii:

Anonim spunea...

"Pe un munte, intr-o tara foarte-ndepartata
Sta un om cu ochii-nchisi si spune ce ne-asteapta
Lumea nu-l asculta, il crede un nebun
Caci vorbele lui sunt ca niste lovituri de tun.

El sta singur si linistit
Dar in ochii lui inchisi
Vede al lumii asfintit
Nebunul cu ochii lui inchisi.

Zilele trec una dupa alta sus pe munte
Si vocea lui se-aude clar, spunand foarte multe
Lumea cea intreaga nu se-opreste sa-l asculte
Il crede un nebun ce indruga multe vorbe-absurde."

http://www.youtube.com/watch?v=ydOCzKihHTg

Dan Selaru spunea...

Hahahahahahhaha

Anonim spunea...

io nu-s' economistm aşa că pe mine m-au înjurat şi mai şi neşte băieţi când le-am spus că mi se pare că pe piaţă sunt mai mulţi bani decât există de fapt.
m-au făcut prost. într-un fel, aveau dreptate - stăteam de vorbă cu neşte băieţi care câştigau pă zi cât io în juma' dă an. acu', nu c-aş vrea să le moară caprele, da' io tot cred că sunt mai mulţi bani decât sunt, de fapt.
aşa că-i dau dreptate lui Krugman ăla, chiar dacă ăştia o să-mi spună că sufăr o deviaţie marcată de stânga.

Anonim spunea...

Dane,
pe ziua de azi singurul comentariu este ca "Un cetăţean inteligent învaţă din greşelile proprii, unul mediocru din greşelile altora" nu este corect, ci: "Un cetăţean inteligent învaţă din greşelile altora, unul mediocru din greşelile proprii", iar despre prosti suntem amandoi de acord. :))

Dan Selaru spunea...

Hahahahah. Manole nu exagera.

Dan Selaru spunea...

Dom doctor daca stim ceva nu inseamna nimic. Ce daca ai dreptate, problema e sa stii sa/ti vinzi dreptatea. Si asta e mult mai greu.

filadel spunea...

Ştie Tăriceanu ce ştie. O să rîză mînzeşte la anul. E uşor să dai pomeni din banii altora mai ales cînd Coana Justiţica e plecată cu sorcova.

Anonim spunea...

Dane , excelenta analiza ai facut .
Poate asa vom realiza si la ce se inhama viitorul guvern ...
Mai , si ce de sacrificii au facut romanii .. sa intrase pe un drum mai "asfaltat" . Si a venit ciumafaua asta ordinara de Tradiceanu sa dea peste cap , in citeva luni , toata agoniseala de 4 ani a bietului bizon .

Anonim spunea...

vident ca guvernul care vine nu va fi unul popular. ceea ce ma mira e de ce asta ar fi popular si de ce multi au orbul gainilor cind se uita-n gura lui geoana.

Laocoon spunea...

Citeam ca datoria externa Romaniei a ajuns la 56 de miliarde de euro! (Acum 19 ani era 0. Ma rog, asta e alta poveste.) Problema e ca va veni si ziua... platii! Sincer, sunt ingrozit de viitor! Daca aveti vreun argument pentru optimism, va rog sa-mi spuneti. Am fost de multe ori injurat ca sunt prea pesimist.

Dan Selaru spunea...

N-am frate, n-am. Daca as avea ehee.