luni, 16 februarie 2009

O întrebare

Acum ceva vreme am spus că stânga politică este, prin comportament social, aliata religiei iar dreapta, mai ales cea conservatoare, evoluţionismului. În realitate ele sunt exact invers, cu Ronald Regan de o parte şi Lenin de partea cealaltă. Avem şi exemple naţionale, Corneliu Coposu, un om profund religios şi adept al economiei de piaţă şi Ion Iliescu, ateu şi care acum o lună era gata să revină la socialism. Pentru că atunci am fost făcut de la maimuţă la nazist şi mi-a fost propusă exterminarea, rog acum onoranţii vizitatori să înjure un laureat al Premiului Nobel pentru economie, mort pe deasupra, pe Friedrich A. Hayek, un demn urmaş pentru Ludwig von Mises.

Evoluţioniştii susţin că ordinea a apărut din haos, evoluţia nu a avut un scop sau un designer şi par atât de convinşi de ce spun încât nu lasă nicio urmă de îndoială. Au fost secole întregi când Pâmăntul a stat în mijlocul Universului, cine se îndoia de asta era considerat stupid sau, mai rău, era pus la stâlpul infamiei. Puţin scepticism nu strică niciodată.

Pe de altă parte creaţioniştii spun că Dumnezeu a făcut, sau a făcut doar un plan în versiunea soft a paradigmei, ca fiinţele de azi să fie aşa cum le vedem azi. Complexitatea lumii de azi este pentru creaţionişti un argument al existenţei lui Dumnezeu. În orice teorie ştiinţifică apariţia lui Dumezeu e imposibilă, "De ce are găina două picioare?", "Pentru că aşa a vrut Dumnezeu!". În acest fel progresul ştiinţific nu este posibil.

Dar să nu intrăm în apărarea sau atacarea celor două viziuni despre lume, nu ăsta e scopul.

Laureatul Nobel cu pricina, alături de Karl Popper, susţin că, asemenea evoluţionismului, piaţa se autoreglează şi se crează o ordine din haos. Au un argument greu de combătut, piaţa liberă a apărut fără un designer sau Stat care să o creeze sau măcar să aibă idee despre existenţa conceptului, a apărut din voinţa oamenilor de a-şi atinge scopurile personale mai repede. La fel şi ştiinţa.

Ba, mai mult, asemenea cutiei negre care reprezintă procesul evoluţiei în natură habar n-avem să prezicem ce se întâmplă, care este viitoarea ordine pe care piaţa o să o creeze. Viitorul economic ne este străin prin chiar mecanismul care duce înainte economia. Cohortele de economişti care fac previziuni şi planuri sunt pur şi simplu inutili. Criza în care ne zbatem le dă dreptate celor doi, totul părea OK acum un an şi jumătate, pentru România totul părea OK în septembrie trecut. Pe scurt, capitalismul este o cutie neagră, care evoluează cum vrea el şi de fiecare dată când se intervine se face mai mult rău.

Intervenţia poate să ia două forme, a Statului sau a celor care pot influenţa mecanismul impunându-i scopuri, cum este în statele cu o puternică tendinţă spre stânga politică sau spre dreapta. Economiile total controlate, de tip comunist, s-au prăbuşit în competiţie cu cele libere. Chiar acum sistemul bancar din US a încercat, din lăcomie şi cu permisiunea şi ajutorul Statului, să obţină profituri peste limitele reale pe care economia reală le putea oferi şi au dat naştere crizei pe care o trăim, un nou haos din care o nouă ordine bazată pe economia de piaţă o să apară, dacă sistemul este lăsat în pace.

Statul poate să nu-şi facă datoria în două moduri, prin prea multă implicare sau prin prea puţină. Tendinţa generală este să se implice prea mult. Şi atunci intervine factorul politic. Există posibilitatea distribuţiei bunurilor prin mijlocirea pieţei libere sau prin intervenţia Statului. Distribuirea prin mijlocirea Statului presupune un succes politic, şi, în acelaşi timp, o înfrângere politică. Susţinătorii câştigătorilor se aşteaptă la beneficii în redistribuirea bunurilor iar cei care au pierdut, de obicei, sunt privaţi de o parte din bunurile pe care în cazul neintervenţiei Statului le-ar fi obţinut. Principiul conduce la apariţia unei părţi din societate care este "apărată" de competiţie şi la o altă parte din societate care nu mai vede beneficiile competiţiei, aceasta nu se mai poate mobiliza pentru realizarea unui succes economic pentru simplul fapt că nu merită. Sau apelează la ieşirea în afara legii, la economia subterană.

Situaţia este exprimată înaintea Darwinismului de către Benjamin Franklin:
"I am for doing good to the poor, but I differ in opinion of the means. I think the best way of doing good to the poor, is not making them easy in poverty, but leading or driving them out of it. In my youth I travelled much, and I observed in different countries, that the more public provisions were made for the poor the less they provided for themselves, and of course became poorer. And, on the contrary, the less was done for them, the more they did for themselves, and became richer."

Sau, şi mai demult, Lao Zi, clasic taoist chinez, spunea că orice intervenţie ducea la înrăutăţirea lucrurilor, ordinea apare fără intervenţie "Good order results spontaneously when things are let alone.".

Şi atunci, cer o explicaţie, de ce stânga, adeptă a intervenţionismului, nu-l acceptă pe Dumnezeu, pe care-l imită din poziţia de conducătoare a Statului, iar dreapta, care are şi argumente în viziunea unei economii care se comportă după principii evoluţioniste, îmbrăţişează ideile religioase? Legea compensaţiei?

De ce atât de mulţi sunt gata să nu-l accepte pe Dumnezeu dar să accepte atotputernicia Statului şi invers, alţii militează pentru un Stat cât mai departe de economie dar sunt gata să interzică tot felul de drepturi individuale (ca avortul) din motive religioase.

13 comentarii:

Cristian spunea...

Cred ca daca-l scoatem pe Dumnezeu din contextul viziunilor religioase si il lasam sa se aseze acolo unde ii e locul (in sufletele noastre), vom intelege mai bine cum stau lucrurile. Religia e din ce in ce mai nociva pentru evolutia omului si asocierea ei cu Domnezeu e o eroare grava.

AMIC spunea...

Cred ca gresiti profund alaturandu-i pe F. Hayeh si, mai ales, L von Mises dreptei conservatoare. Amandoi au fost LIBERALI si nu conservatori. De fapt, Hayek In "Drumul catre servitute" pune in evidenta foarte clar acest lucru cand vorbeste despre socialismul conservatorilor care nu cred in libertatea individuala de a alege modul in care sa-si desfasoare viata. Daca luam drept exemplu clasa politica americana in randurile republicanilor ( conservatorilor) nu putem intalni decat foarte putini liberali adevarati- in genul lui Ron Paul- restul sunt doar niste socialisti mai moderati. acelasi lucru este valabil peste tot in lume. Conservatorii sunt, cu foarte putine exceptii, la fel de ahtiati dupa etatism ca si socialistii.

AristotelCostel spunea...

"De ce atât de mulţi sunt gata să nu-l accepte pe Dumnezeu dar să accepte atotputernicia Statului şi invers"

Poate din simplul motiv ca Dumnezeu e "solutia" pentru viata de dupa moarte, iar stangacii cauta oarece demersuri morale pe lumea asta si cat mai curand posibil.

Nu cred ca solutia este atotputernicia statului, ci simpla reglementare a pietelor. Capitalismul nud sau salbatic permite cresterea exponentiala a prosperitatii celor bogati pe seama prostanilor.
Acum suntem in faza in care bogatii au o mare dilema...bogatie pana la stele intr-o lume de rupti in fund... sau... "o lume minunata pentru copii".

"În orice teorie ştiinţifică apariţia lui Dumezeu e imposibilă"

De exemplu, chimia organica era domeniul divinitatii pana la ...Friedrich Wöhler care a obtinut prin divinitatile sale personale...ureea.

Teoria evolutionista este o teorie stiintifica. Ea nu poate fi contrazisa de niciun parameci uman cu argumente de tipul "stim noi", ci prin alte teorii stiintifice. Una dintre ele poate fi gasita in "Chimia evolutiei", carte la care fac referire in profilul meu.

Teoria creationista e o fabulatie biblica.

Anonim spunea...

O falsa problema

Stanga politica nu este nicidecum aliata religiei in ceea ce priveste comportamentul social: egalitarism, interventionism, Paradisul hic et nunc, sunt valori total opuse crestinismului. Crestinismul este aristocrat, libertarian si vorbeste de un Paradis in ceruri si nu pe pamant. Pilda talantilor ne invata ca trebuie sa inmultim talantul (adica talentul, darul dat de Dumnezeu) caci vom fi judecati dupa cum ne implinim vocatia. Va suna a egalitarism? Mie nu. Fericirile din predica de pe munte, socialism? Da, socialism, da socialism in Ceruri si nu aici.

Una din valorile dreaptei conservatoare este Ordinea. Ierarhia este alta. Traditia. Nu prea vad cum toate astea sunt compatibile cu o viziune "evolutionista". OK, economic vorbind, piata libera poate fi asimilata unei viziuni "evolutioniste" insa piata libera se sprijina pe o valoare fundamentala a dreptei si a crestinismului: libertatea.

My other 2 cents.

Vali B.

Anonim spunea...

Dan, in opinia mea, o problema e ca folosesti dihotomia simplista stanga - dreapta, si de aceea toate rationamentele tale vor naste mai multe intrebari si false dileme, tocmai pentru ca sunt gresite din start.

Un sistem mult mai precis si in care nu mai apar dileme sau "paradoxuri" este un sistem bidimensional, cu o axa verticala ce masoara libertatile politice si civice si una orizonata care masoara libertatile economice.

La extremele acestui sistem exista libertarieni de stanga (colocvial alintati "anarhisti"), libertarieni de dreapta (Ayn Rand), autoritarieni de stanga (Stalin, Mao, Ceasca etc. - practic toti comunistii), autoritarieni de dreapta (Bush Jr., Mussolini, Dick Cheney, Pinochet etc. Ah, si in ciuda aparentelor, Hitler era cam la centrul axei economice, desi era foarte autoritar in alte privinte.)

Evident ca folosind acest sistem, apar si multe categorii intermediare, deja am observat Hitler pe unde se situeaza - autoritarian de centru, dar exista si libertarieni de centru care cred ca este foarte importanta piata libera pentru fericirea umana, dar cred in necesitatea statului de a ajuta pe cei care nu au beneficiat de oportunitati egale si se opun corporatismului salbatic si darwinismului social.

Mai multe informatii (inclusiv un test de orientare politica) se pot gasi pe politicalcompass.org


Satyr

machiavellian spunea...

Satyr, dupa cum atragea atentia un amic de-al meu, testul e incomplet si rezultatului ii lipseste o axa, care nu ar trebui ignorata: spiritualitatea.

Oricum, nu e singurul punct slab al textului. Mussollini nu are cum sa fie la "dreapta" economica, deoarece corporatismul fascist este planificare economica pura. La el si la modelul nazist facea Hayek referinta in Road to serfdom.

Artistotel, imi poti spune si mie ce carte citesti exact? Si inca o intrebare? E chimia evolutiei, nu chimie evolutiva, nu? (sunt doi termeni complet diferiti). (scuze de offtopic, Dan)

AristotelCostel spunea...

"Not everyone is convinced. Evolutionary biologist David Deamer of the University of California, Santa Cruz, says the claim that evolution followed an inevitable progression should be qualified: "The inevitability depends on the origin of life and oxygenic photosynthesis."

He agrees that life arose in vesicles, but says that oxidative chemistry cannot explain everything from prokaryotes to humans.

Williams admits their theory has limitations. For instance, he agrees that Dawkins's argument is correct in that chance events drive the development of species. But he does not believe random events drive evolution overall. "Whatever life throws away will become the thing that forces the next step in its development."

However, David Krakauer, an evolutionary theorist at the Santa Fe Institute in New Mexico, says Williams and da Silva have simply listed the chemical processes that coincided with each evolutionary transition, which does not prove that the chemistry caused the transitions. But Williams says that the environmental changes had to come first, because they occur faster than changes in biological systems."


Sursa

The chemistry of evolution

So, nu e vorba de darwinism contra creationism.
Dezvoltarea ecosistemelor, sustinuta prin descrierea proceselor chimice e un pic cam prea sofisticata pentru creationisti si deja patrundem pe taramuri in care gloata incepe sa se linisteasca. Cercetatorii darwinisti au argumente stiintifice pentru a exprima limitele teoriei din 2003, in timp ce creationistii au fost Duminica la slujba.

atmanu.wordpress.com spunea...

Cred ca stanga se opune lui Dumnezeu in primul rand pentru ca Dumnezeu ofera servicii oamenilor fara sa plateasca TVA+alte taxe la Stat.

Dincolo de gluma, cred ca motivul principal al socialistilor si comunistilor, este faptul ca ei insisi vor sa-I ia locul. E chiar un antiteism militant, caci Dumnezeu nu este ignorat ci este atacat cu toate mijloacele de care dispune activistul de stanga.

Constantin Gheorghe spunea...

Îmi pare rău, dar din modelul ăsta al pieţei libere lipseşte complexitatea. Piaţa nu alocă resursele optim, ba, mai mult, prin facilitarea bulelor speculative, distruge valoare şi risipeşte resurse, şi nici nu redistribuie echitabil profitul, în funcţie de contribuţia fiecăruia la realizarea lui. Polarizarea socială este un lucru care ameninţă stabilitatea sistemului.

O fi capitalismul o cutie neagră, dar nu atât de neagră încât să nu poţi aproxima o funcţie de transfer şi, implicit, să estimezi, cu o suficientă precizie,răspunsurile sistemului la funcţiile de comandă aplicate la intrare(intervenţia statului, în cazul nostru, intervenţie care poate lua multe forme).
E mai simplu să ridici din umeri, să declari că statul este răul absolut, să-l scoţi din joc şi să laşi toţi derbedeii să-şi facă de cap. Ca apoi,invocând nevoia salvării lumii de la prăbuşire, să drenezi banii publici în buzunare private.
Nu există domeniu nelegitim de intervenţie pentru stat. Problema este de dozare a intervenţiei şi de limitele ei. Dar asta decidem noi, dacă vrem să trăim în democraţie şi să ne asumăm responsabilităţile care ne revin în calitate de cetăţeni. Dar e mai bine să stai şi să te scarpini în cur, să-i înjuri pe politicieni că fură şi pe bancheri că dau cu svastul.
Statul are o puternică funcţie redistributivă. A avut-o de la început. Vrem să renunţăm la ea? Foarte bine, dar atunci statul îşi pierde raţiunea de a fi. Pentru că şi asigurarea securităţii interne şi externe este tot o funcţie redistributivă a statului. Altminteri ar avea securitate asigurată DOAR cei care şi-o pot cumpăra.
Hai să fim serioşi: nimeni nu vede în stat un substitut pentru Dumnezeu. Faptul că la stânga unii sunt adepţii unei intervenţii mai mari a statului în economie nu înseamnă mare lucru. Şi la dreapta sunt adepţi fanatici ai statului intervenţionist. Da Gaulle a fost unul dintre ei. Şi a făcut din Franţa traumatizată de pierderea Algeriei şi Vietnamului o ţară dezvoltată economic şi social, care a rămas în prim planul vieţii inteernaţionale.
Şi mai e ceva: stânga nu este ceva omogen. Sunt curente de stânga, inclusiv o stângă catolică. Şi prea puţini mai sunt cei de stânga care-l resping violent pe Dumnezeu. Cel mult sunt indiferenţi în materie religioasă. Dar asta nu înseamnă automat necredinţă. Poţi crede în multe, iar Dumnezeu e doar unul dintre lucrurile în care poţi crede.

Theo-Phyl spunea...

In politica singurul meu erou a fost este si va fi... Mucius Scevola (de fapt Gaius Mucius Scaevola). Viata este mult mai linistita de la centru spre dreapta, si cu o stanga diminuata :)

Dan Selaru spunea...

Pe mine ma fascina duplicitatea, schizofrenismul, de care dau multi dovada, o inconsistenta a principiilor. Eu sunt liberal, fara treaba cu liberalii de la noi, nu inteleg insa inconsecventa. Eu am inrebat altceva si n-am primit un raspuns, nu pun la socoteala rolul statului sau al bisericii in societate. Nu inteleg de ce o mare parte din ambele tabere schimba principiile de la un domeniu al vietii la altul, de ce nu sunt consecventi cu un principiu, nu se intervine sau ne dam cu parerea peste tot. Asta era, poate ca am pus eu gresit intrebarea.

Theo-Phyl spunea...

dane, cand nu exista principii nu ai cu ce sa fi consecvent.

AristotelCostel spunea...

@Teofil

Religiosii confunda adesea principiile cu prejudecatile.