luni, 16 martie 2009

Anarhism şi Darwinism

Multă lume crede că anarhismul este reprezentat de băieţi cu cagule care se bat în piaţa publică sau terorişti care aruncă în aer ce le e la îndemână.

Anarhismul era, şi mai este, o viziune a unei societăţi descentralizate, cu comunităţi paşnice care se auto-organizau. Era o mişcare împotriva ideilor comuniste şi a monopolurilor capitaliste. Un ideal diferit, un soi de a treia cale. Este ceea ce fac oamenii care nu mai aşteaptă nimic de la oficialitâţi. Cu timpul a degenerat în violenţă şi a rămas în conştiinţa publică doar partea negativă a noţiunii.

Ce ne spune evoluţionismul? Că totul este o luptă pentru supravieţuire şi cel mai adaptat reuşeşte. Evoluţionismul Darwinist este foarte aproape de capitalism. Cine face profit trăieşte, cine nu dă faliment şi moare economic. O luptă fără milă pentru resursele puţine pe care le avem. Egoismul ca motor de dezvoltare.

Socialismul e altfel, hotărârile sunt luate de undeva de sus, de o minte luminată care ştie ea ce e bine şi ce e rău. Totul e centralizat. Cu cât un stat e mai centralizat cu atât e mai uşor de condus. Un soi de comportament religios aplicat unei societăţi. Nimic, sau foarte puţin e al tău, totul e al nostru şi tot ce se produce se redistribuie după reguli stabilite de Stat.

Cele două descrieri sunt simpliste, dar conţin esenţa celor două abordări.

Că absolutizarea Statului nu ţine am văzut în 89, capitalismul feroce care lasă doar piaţa să acţioneze începe să-şi arate colţii prin chiar criza pe care o trăim. Şi atunci ce ne rămâne?

Păi să ne întoarcem la natură. Nu toată lumea crede că Darwinismul bazat pe "cel mai adaptat supravieţuieşte" este motorul evoluţiei. Peter Kropotkin susţinea acum un secol şi ceva că, de fapt, colaborarea în cadrul speciei pentru mărirea ratei de supravieţuire este motorul evoluţiei (personajul e controversat din punct de vedere politic, dar nu ăsta e subiectul) .

Şi să dăm exemple. Furnicile şi albinele sunt exemple din rândul insectelor. Dar viaţa în grup este un loc comun, de la bancurile de peşti, la lei sau elefanţi. Cooperarea este mult mai des întâlnită în lumea animală decât ne închipuim. Există chiar cooperare interspecii cum sunt animalele care trăiesc în simbioză sau unii rechini şi grupul de peştişori care-i însoţesc, crocodilii şi păsările care-i curăţă. Sau inter-regnuri cum sunt albinele şi plantele pe care le polenizează. Cum s-au realizat aceste mecanisme cooperative e o enigmă şi nu prea poate să fie explicată prin Darwinismul clasic.

Descentralizarea, păstrarea taxelor şi impozitelor la nivel local, mărirea atribuţiilor structurilor locale, implicarea populaţiei în luarea deciziilor la nivel local, scăderea birocraţiei pot să facă mult mai mult în vremurile astea de criză decât măsurile centralizate. Statul trebuie să-şi mute centrul de greutate de la centru spre comunităţi. Controlul în cadrul grupurilor mai mici e mai strict, implicarea mai mare. Şi dacă Guvernul Boc chiar face asta, depăşind stadiul declarativ, o să lase în urmă o Românie mai bună. Cu tot sprijinul brownian dat de Vanghelie.

Motorul ieşirii din criză nu e în Piaţa Victoriei, ci pe uliţa neasfaltată de la ţară şi prin blocurile gri şi insalubre. O societate mai anarhică, în sensul bun al cuvântului, şi mai puţin Darwinistă ca ideologie, trebuie să construim.

Dezvoltarea locală e contagioasă, dacă vecinii pot, noi de ce nu? E o capră a vecinului întoarsă pe dos. Se cheamă sinergie şi poate conduce la realizări aparent imposibile şi salturi calitative (ptiu, uite că am ajuns să vorbesc ca Nea Nelu).

Uite că sunt şi anarhiştii ruşi buni la ceva.

PS Pentru cei care se îndoiesc că ipoteza evoluţiei ca/în grup e o chestie serioasă avem aici un articol relevant.

15 comentarii:

Anonim spunea...

Viziunea articolului despre a III cale este interesanta, dar nu inteleg de ce autorul se sfieste sa sintetizeze ca toti sa priceapa.
La alternativa:
"Egoismul ca motor de dezvoltare."
avem
DRAGOSTEA (altruismul) motor de progres, dar intradevar suna prea
Crestineste si la multi nu le convine!!

Anonim spunea...

In fapt sinteza corecta este Solidaritatea este motorul progresului - uman social economic.
A invins (vezi Polonia) si unul dintre cele mai dure sisteme politice - comunismul. Dragostea este prea individuala si egoista cu rezultate nule la nivel social si economic.

Anonim spunea...

Daca tot am plecat in directia asta, hai sa mergem un pas mai departe: mai mult decat descentralizare, FEDERALIZARE !
Primul argument: SUA si Germania sunt state federale, si azi le admiram dezvoltarea.

Alina Valentina spunea...

Anarhism - (dex) - 1 stare de anarhie. 2 Curent politic si social care neaga in genere orice putere de stat.
- 3. Conceptie, miscare social-politica extremista care neaga necesitatea statului si forele lui de organizare, a ordinii si disciplinei sociale in general.

Cui ii convine ordinea, disciplina si politica actualei conduceri ??? cati dintre noi nu am vrea sa traim intr-o tara civilizata, logica si in nici un caz ipocrita, asa cum este actuala Romanie? Desteaptate ROMANE !!!

of cate sunt de spus !!!!! pacat !

Anonim spunea...

Analogia evolutionism - egoism mi-se pare atat inutila cat si nefericita.
Inutila din cauza ca (admitand faptul ca analogia pe care o incercati: evolutionism = egoism(capitalism) si evolutionism de grup = societate ideala, ar fi corecta - ceea ce nu este cazul) o paralela intre societatile umane si sistemele naturale este irelevanta pentru ierarhizarea acestor societati.
Nefericita pentru ca exista persoane (vezi primul comentariu) care sunt gata sa folosesca acesta alaturare gresita de termeni ca sa atace irational evolutionismul ca si teorie.

Logosfera spunea...

Comportamentul altruismul ajuta la perpetuarea genei si deci "supravietuirea celui mai adaptat". In "Ceasornicarul orb" Dawkins explica experimentul facut pentru stabilirea celei mai bune strategii de comportament social. Pornind de la doua optiuni de comportament "cooperare" si "pacalire" individul are cele mai mari sanse se a-si maximiza rezultatele daca "cooperereaza dar se razbuna pe cei ce l-au pacalit". La nivel genetic sansele de supravietuire cresc pentru cei care coopereaza dar ii taxeaza pe raufacatori. Din pacate la nivelul societatii, religia ne invata sa-i iertam pe raufacatori crescandu-le acestora capacitatea de reproducere. Asta e un motiv pentru care la 2000 de ani de la democratiile grecesti unii considera anarhismul drept o filozofie corecta. Rascoalele justitiare s-au rarit, jigodiile au ajuns la putere, si unii dezvolta o aversiune fata de tot ce inseamna putere.

Anonim spunea...

@logospera: draga domnule, altruismul nu e acelasi lucru cu cooperarea.

Cooperarea presupune lucrul in comun, altruismul presupune un act total dezinteresat. Ajuta la supravietuirea celui mai adaptat? Ma tem ca va aflati intr-o grava eroare, draga domnule. Sunt nenumarate cazurile cand un specimen mai adaptat s'a sacrificat pentru a ajuta la supravietuirea unuia mai putin adaptat.
In ceasornicarul chior experimentul nu testeaza altruismul ci cooperarea. Diferenta este evidenta.

Secondo, religia ne invata sa iertam dar asta nu inseamna ca ne invata si sa nu pedepsim (sa dam cezarului ce ii al cezarului). Cat despre cum iertarea creste capacitatea de reproducere marturisesc ca de 5 minute rad incontinuu.

Dan Selaru spunea...

1. Cooperarea nu inseamna dragoste. Eu pot sa sap un sant sa aduc apa cu vecinii dar asta nu inseamna ca-i iubesc.
2. Da
3. Nu e vorba de federalizare, e vorba de descentralizare.
4. Alina - ce spune acum dex-ul nu are legatura cu originile miscarii. In rest...
5. Nu are legatura cu prefectura
6. Logosfera - nu cred ca religia e chiar asa vinovata
7. Cam asta voiam sa raspund eu.

Alin (no.7) spunea...

revin cu inca o precizare referitoare la cele spuse de numarul 2 (cu care inteleg ca sunteti de acord?!):

Solidaritatea implica un anume grad de interes sau de legatura. Again, nu poate fi asociata altruismului. Altruismul implica o actiune totalmente dezinteresata. Iar asta este o caracteristica a iubirii (aproapelui).

Cat despre partea cu "Dragostea este prea individuala si egoista cu rezultate nule la nivel social si economic", permiteti-mi sa ma amuz din nou. Dragostea nu este in sine nici individuala si nici egoista. Omul, in schimb, o poate proiecta numai asupra unei singure persoane si o poate face cu o doza mai mica sau mai mare de egoism. Insa, in acest caz, e posibil sa fie mai putin vorba de iubire si mai mult de altceva.

In ceea ce priveste rezultatele: la nivel economic nici nu stiu ce rezultate ar putea avea - iubirea nu e o afacere. De aci mai departe las logica sa va conduca spre alte concluziuni.
La nivel social, in schimb, ma tem ca rezultatele sunt departe de a fi nule. Va rog, cu osebit respect desigur, fie sa mai faceti cativa pasi prin viata, fie printre paginile cartilor de istorie.
Succes.

@Dan: anarhia e departe de a fi o solutie. Si nu numai din cauza faptului ca acum este completamente demonizata. Ci si pentru ca omul este o fiinta sociala caruia ii este frica, in marea majoritate a cazurilor, de responsabilitate si mai ales de a se conduce singur. Societatea are nevoie de lideri. Nevoia respectiva survine la nivel de mase pentru ca este resimtita la nivel individual de catre majoritatea indivizilor.

Viq spunea...

Dane,
Foarte interesanta perspectiva asupra subiectului.

Poate ca incadrarea ideii sub termenul "anarhiei" nu este cea mai fericita solutie insa. Pentru ca daca vrem sa ne-ntelegem va trebui sa acceptam sensurile actuale, universal acceptate ale notiunilor pe care le folosim, altfel vorbim pasareasca. Mi-e mai greu sa accept "o societate anarhica in sensul bun al cuvantului" atat vreme cat cuvantul e eliptic de sensul asta in vocabularul contemporan.
Dar cred ca ideea in sine am dibuit-o.

E de gandit asupra spatiului ce trebuie situat sub controlul "cooperarii de grup" si de unde incepe campia liberei initiative. Unde isi are locul altruismul, de unde incepe competitia si dincolo de care punct asta se transforma in lupta exclusivista.

Dar privirea prin grila asta a modului de administrare, dezvoltare economico-sociala si administrativa doar a unui spatiu restrans (teritoriu national) nu mai este, cred, de actualitate. Problemele sunt la scara mult mai mare iar o zona restransa nu poate realiza nimic consistent fara a tine seama de toate conexiunile existente la momentul asta. Conexiuni ce sunt in crestere exponentiala ca numar si volum.

Cred ca paralela cu convietuirea cooperanta interspecii pana la simbioza este excelenta.
Capacitatile cu totul remarcabile cu care omul a fost impodobit pot fi biletul spre propriul dezastru. In care "popoarele" celorlalte vietuitoare sunt inevitabile pierderi "colaterale".

Si mai cred ca cele doua variante (extreme) mentionate de tine sunt in egala masura doua metode prin care posibilul dezastru poate fi evitat. Si cel mai probabil, va fi.

Varianta "controlata" ar presupune capacitatea omenirii de a gestiona problemele (provocate de ea insasi) la nivel global, de a gasi solutiile cele mai potrivite (asta e simplu) si de a le aplica (asta cred ca nu va fi in stare) astfel incat sa creeze o stare de "simbioza" vitala pentru supravietuire. E o varianta ce seamana cu trecerea examenului de maturitate al omului ca specie.

Cealalta varianta presupune reglarea dezechilibrului provocat de omenire in aceeasi maniera "darwinista" in care au functionat lucrurile si pana acum. La asta nu am avea de facut altceva decat sa ne urmam instinctele. Examen cazut.

Cred ca prima e cea preferabila.
Cea de-a doua e cea probabila.

Frumos subiect :)

Logosfera spunea...

@Anonim (pe bune? nici macar un pseudonim?)
Nu am alocat mai mult timp scrierii comentariului si nu am ales cuvintele cele mai potrivite. Asa cum nici dumneavoastra nu ati alocat mai mult timp intelegerii mesajului. Faptul ca radeti 5 minute pentru ca lasarea in libertate a criminalilor si hotilor le da acestora sansa de a-si perpetua genele (la asta ma refeream cand spuneam ca le creste capacitatea de reproducere) arata ca sunteti la fel de grabit ca si mine.

"Secondo, religia ne invata sa iertam dar asta nu inseamna ca ne invata si sa nu pedepsim"
Este o diferenta intre "nu ne invata sa nu pedepsim" si "ne invata sa pedepsim". Religia nu invata sa-i pedepsim pe altii decat atunci cand vrea religia. Va recomand sa mai treceti pe la biserica sa vedeti turmele de credinciosi care se roaga in genunchi pentru bunastarea conducatorilor tarii (aia care au furat tara asta). Daca reusiti sa gasiti o slujba in care enoriasii sunt indemnati sa-i alerge pe strazi pe politicienii corupti sa-mi spune-ti si mie.

Alin spunea...

@Logosfera: domnul meu, viteza mea nu are a face cu graba si va garantez ca inteleg mai repede decat alerg. in ceea ce priveste pseudonimul, desi nu cred ca are a face numele sub care se desbat niste idei cu ideile in sine, l'am mentionat in postul numarul 9.

Faptul ca rad 5 minute se datoreaza umorului dumneavoastra involuntar si faptului ca posed un simt al umorului bine dezvolat (nu numai ca nu ati ales cuvintele potrivite dara nici nu le-ati potrivit bine in propozitie).

Acum, nu stiu cum le da criminalilor sansa sa isi perpetueze genele atata vreme cat acestia sunt inchisi. Dar poate stiti mai multe despre ce se intampla in inchisori. Marturisesc, nu am intrat decat in Doftana cand eram mic (si asta, doara asa, in vizita).
Cat despre hoti, dincolo de faptul ca sunt hoti si trebuie pedepsiti pentru asta, ei bine, au si ei drepturile lor. Nu le poate interzice nimeni reproducerea in libertate. Sa fim seriosi.

Referitor la religie, ma tem ca nu prea aveti idee despre ce vorbiti. Faceti afirmatii completamente aiuritoare si recomandari inutile, va exprimati jignitor la adresa credinciosilor si am senzatia vaga ca va doriti o pseudo-inchizitie.
Oare nu ar trebui sa va arestam pentru asta? Huh.

Paul Slayer Grigoriu spunea...

"E usor a scrie vorbe/Cand nimic nu ai a spune/ Insirand cuvinte goale? Ce din coada au sa sune". Nu stiu la ce sunt buni anarhistii rusi. Adica stiu. Cu ei - asa cum bine sunt reprezentati in "Demonii" lui Dostoievski - a inceput comunismul. Anarhismul si comunismul, dragi prieteni, au un punct comun deosebit de semnificativ: egalitarismul, cel contrazis de insasi natura, unde exista o ierarhie bine delimitata. Berlin-ul e un exemplu concludent: vezi ce fac anarhistii acolo si compara-i cu revolutionarii bolsevici. Concluzia va fi uimitoare.

a spunea...

In "Demonii" lui Dostoevsky este reprezentat un personaj anarhist inspirat din Nechayev.Anarhistii sunt la fel de variati in idei ca si omenirea.Spre exemplu Tolstoy era anarhist crestin si pacifist.Majoritatea anarhistilor din vremea lui Nechayev au rupt legaturile cu acesta din motive evidente...Cat despre egalitarism, ar trebui sa studiezi evolutia societatii omenesti, de la revolutia neolitica(cand s-a renuntat la egalitarism) pana in prezent si sa observi in ce hal a ajuns planeta asta.anarhistii nu vor sa-i traga pe toti in jos, ci dimpotriva insista ca elita ar trebui sa fie constituita din toti.Majoritatea reformelor de care s-au bucurat oamenii in occident nu au fost obtinute prin vot si referendum ci mai degraba prin actiune directa, puterea a fost astfel nevoita sa implementeze aceste reforme, ca tot vorbim de Berlin.Si hai sa fim seriosi, lasa comparatiile astea cu bolsevicii, pentru ca nu au nici un fundament

a spunea...

Nu cred ca ne putem permite sa plecam de la premiza ca ceea ce este acceptat ca fiind normal de catre majoritate, este neaparat normal.Sa ne imaginam o lume in care nazistii ar fi castigat al doilea razboi mondial, si s-ar fi mentinut la putere.Pai este foarte probabil ca Hans si Karl care traiesc in Baghdadul anilor '90, sa nu "miroasa" nimic ciudat in organizarea sociala a lumii in care traiesc, si sa li se para totul OK.Vreau de asemenea sa mentionez ca termenul "republica", era definit de catre monarhisti intr-un mod asemanator cu cel pe care il are "anarhia" in dictionar in ziua de azi-dezordine, haos blabla etc.Iar daca vorbim despre "extremism" totul devine relativ, poate mie mi se pare extremist faptul ca oamenii sunt condusi de alti oameni!