miercuri, 25 martie 2009

Fără sentimente

De aici aflăm câţi specialişti pierde România pe an, pentru Statele Unite, cetăţeni care au viză H-1B. Adică arhitecţi, cercetători, oameni cu înaltă specializare. Şi în US se ajunge infinit mai greu decât în UE.

2007-2008
2006-2033
2005-1948
2004-1771

Din cauza "inteligenţei" clasei noastre politice, toate Guvernele, toate structurile Statului din 1989 până acum, sute de mii de oameni şcoliţi şi-au luat câmpii spre binele lor şi al statelor unde s-au dus. Jos pălăria pentru ei.

Ce înseamnă putere în ziua de azi? Să ai tehnologie. Că nu suntem tâmpiţi e evident, tocmai am proiectat, făcut şi vândut prima locomotivă electrică românească de după 90. Am vândut-o în Ungaria. A fost făcută de o firmă privată. Se fac şi autobuze în România. Tot privat. Şi multe altele. Cei care nu au plecat pot încă să mai facă lucruri. Putem şi noi să importăm creiere, inteligenţă există, la spitalul din Novaci, Gorj medicii sunt sudanezi şi moldoveni şi fac o grămadă de treabă bună.

Să revenim, tehnologia înseamnă putere, nu producţia. Chinezii fac 100 de milioane de calculatoare pe care le cumpără toată lumea. Dar habar n-au să proiecteze un procesor de calculator. Dacă au chef americanii mută toată producţia înapoi şi fac un procesor nou şi vând ei calculatoarele, aşa poate să facă şi Renault cu Dacia, s-o mute în Liban sau în Trinidad Tobago sau la Marsilia. Nu mijloacele de producţie contează, asta ca să înţeleagă şi Nea Nelu, ci tehnologia de a produce mijloace de producţie. Şi aia e în mintea specialiştilor. Şi specialiştii se duc unde le e mai bine, în străinătate sau în mediul privat intern. Sunt o marfă.

Ştiu prea bine ce se întâmplă acum în cercetarea românească. Tinerii pleacă, cei ca mine se duc în mediul privat. Simplu. Cei tineri o să mărească prăpastia între România şi restul statelor. Noi vom profesa sub capacităţile noastre sau dacă avem noroc ne vom aduce aminte cu nostalgie că am încercat să aducem ţara asta în rândul celor puternice. Pentru că majoritatea firmelor care înţeleg nevoia de specialişti e făcută din multinaţionale, care la rândul lor pot pleca.

Poţi să stai pe un munte de uraniu, e egal cu zero dacă nici măcar n-ai idee la ce e bun. Şi nici n-ai pe cine să întrebi. Statul trebuie să aibă la îndemână un grup de specialişti care să fie în stare să răspundă competent la orice întrebare tehnică, din orice domeniu, la cel mai înalt nivel. Această competenţă este necesară pentru siguranţa naţională, ţine de CSAT, de structurile puterii statale. Pentru că nicio ţară nu are interesul ca altă ţară să aibă tehnologie. Pentru că devine o ţară concurentă.

La noi totul se învârte în jurul candidaturii Elenei Băsescu. Un subiect minor. Într-o ţară minoră. Condusă de oameni care habar n-au în ce lume trăiesc.

Nu există sentimente între naţiuni.

6 comentarii:

Anonim spunea...

De ce "Jos palaria !" pentru specialistii romani care au emigrat ? De ce nu "Jos palaria !" pentru cei care, la fel de buni specialisti, au ales sa ramana in tara ?

De unde aceasta admiratie amestecata cu invidie fata de cei care au plecat ? Care este valoarea adaugata pe care ei o aduc Romaniei ? Imagine ? Hai sa fim seriosi, americanul normal tot la stirile de la ora 5 se uita, nu-l intereseaza lucrarile publicate de un profesor roman la Harvard.

Din punctul meu de vedere, respectivii specialisti aceeasi calitate morala ca cei care se imprumuta iar apoi dispar, uitand sa dea inapoi imprumutul.

De ce as subventiona, din taxele mele, formarea acestor specialisti ? Chiar daca scoala are o calitate mult mai slaba decat acum 20 de ani, bazele formarii lor tot in aceasta amarata de scoala gratuita au fost puse. Dar se pare ca in sistemul bulversat de valori in care traim, sentimentul datoriei pe care o ai fata de cel care te-a ajutat candva nu mai exista.

Anonim spunea...

Jos palaria pentru ca au ajuns specialisti, si nu au ramas aici sa traiasca o viata plina de frustrari. Patriotismul dupa parerea mea e un subiect demodat in lumea asta obsedata de globalizare. Totul a devenit o cursa pentru confortul propriu.
Jos palaria pentru cei care prin munca lor au ajuns specialisti apreciati, si si-au marit confortul plecand in alta tara, daca aici erau calcati in picioare.
Personal am ramas in tara, desi pot spune ca sunt si eu un mic specialist si am avut destule oferte de a pleca in afara. Am ramas in tara nu din considerente patriotice, ci pentru ca am reusit sa imi creez aici confortul de care am eu nevoie, si in plus vreau sa fiu aproape de familie si prieteni.
Nu imi permit insa sa ii critic pe cei care au plecat. Stiu ce inseamna sa pierzi sute de nopti studiind, stiu ce inseamna sa fii apoi privit ca un oricare altul, care nu stie sa lege doua propozitii.
Mi se pare ca se uita foarte des rolul individului in formarea sa. Aceeasi scoala pe care au facut-o acesti specialisti au facut-o sau au avut acces la ea toti colegii lor de generatie. Daca unii au ajuns zidari iar altii doctori, cred ca cei care au ajuns doctori au si ei rolul lor, si nu sunt doar o plamadire a excelentei scoli romanesti. Acestia au inteles sa profite de sansa care li s-a oferit prin educatie, si au muncit pe branci pentru a-si crea o viata frumoasa. Nu vad de ce acum din motive "patriotice" ar trebui sa ramana in tara, daca aici nu reusesc sa isi creeze un confort pentru care au muncit atatia ani in scoala.

Anonim spunea...

In sfarsit citesc ceva realist, la obiect printre toate balariile din presa romaneasca.

Anonim spunea...

De unde pana unde are individul de mai sus impresia ca impozitele platite de el au contribuit la formarea celor care au plecat? De unde stie el ca n-a fost invers, ca formarea lui n-a fost platita din impozitele parintilor celor care au emigrat? Imaginea despre lume a individului de mai sus dezvaluie preferinta pentru o oranduire feudala, in care oamenii sunt legati de glie, ca sa plateasca imprumuturi inchipuite pe care nu i-a intrebat nimeni daca vor sa le contracteze! Rusine sa-i fie celui care a scris asa ceva!

Anonim spunea...

Cazul meu este exact invers. M-am specializat afara (IT si management), dupa care m-am intors in tara, sa imi aduc aportul :). Rezultatul: initial, o colaborare de vreo trei ani cu o multinationala (FMCG), soldata in final (datorita solutiilor promovate de mine ce imbunatateau procesele de business dar care ar fi impiedicat restul expatilor din management sa fure) cu cateva procese civile si penale.
Actual, a trebuit sa devin PFA. CV-ul nu impresioneaza pe nimeni, competenta si realizarile la fel. Conteaza numai o relatie ca sa te angajezi, relatie ce ulterior iti va cere servicii.
Asa ca... cine e idiotul? eu sau cei care au plecat din tara din lipsa de "patriotism"?

Anonim spunea...

E multa dreptate in ce scrie Dan: braindrain -ul continua in Romania, in pofida cuvintelor frumoase ale alesilor neamului. Pentru cei care lucreaza in cercetare e bine stiut ca un aspirant devine cercetator -autonom, idei originale si mijloace de a le pune in practica, lucrul in echipa, capacitate de incadrare a celor mai tineri ca el, cunoasterea parghiilor de finantare la nivel de instante ministeriale, etc- in medie intre 5 si 10 ani dupa ce a terminat masterul. O scoala intr-un domeniu stiintific se creeaza atunci cand
ai o masa critica de materie cenusie concentrata pe acel domeniu, care se perpetueaza pentru cel putin timpul unei vieti active (40 ani). Mai mult ca orice, un cercetator are nevoie de un cadru social stabil pentru a genera stiinta asociata ideilor lui. De unde si miscarea lor cu gradient pozitiv dispre Romania spre afara.

MIB