Am găzduit până acum trei articole scrise de Tihamér Czika, preluate de pe blogul Limba cailor. Sunt comentatori ai acestor posturi care văd acest demers ca fiind un soi de trădare a idealurilor naţionale, o cedare la cererile minorităţii maghiare. O instigare la autonomia Ţinutului Secuiesc sau chiar la independenţa acestuia.
Idealurile naţionale aşa cum erau ele percepute la 1918 sunt depăşite istoric. Încet, încet Uniunea Europeană o să treacă peste idealurile naţionale care o să intre în desuetitudine. Asta indiferent dacă e cinstit, corect sau oportun în percepţia noastră actuală sau personală. Faptul că se întâmplă ceva care ne depăşeşte, ca persoane, nu înseamnă că negaţia virulentă are efect. Ba dimpotrivă. Ne aduce în ridicol cum a ajuns Vadim Tudor.
România şi-a ales un drum, conştientă sau manipulată, nu contează. O să dispară graniţe, monede, legi naţionale. Lumea o să se dezintegreze în comunităţi din ce în ce mai mici legate mai curând de obiceiuri sau interese economice locale decât de legi generale, cu răspândiri continentale sau globale sau interese conspiraţioniste cum place multora să creadă că există. Legile o să fie respectate în măsura în care autorităţile locale o să fie capabile să impună respectarea lor.
Lumea se dezintegrează în comunităţi care o să ajungă în situaţia să se autosusuţină, cât de mari sau mici o să fie depinde de la caz la caz. Statul o să rămână un schelet care o să fie doar un simbol al unei epoci apuse. Care o să se opună altor state scheletice, fără putere de coordonare sau de proiecte majore. Dezintegrarea, fără pierderea de contact între comunităţi, e viitorul, o să păstrăm un singur lucru, comunicarea digitală. N-o să conteze nici cât negru sub unghie viitorul Ţinutului Secuiesc. Sau cel al Olteniei. Sau Maramureşului. Dacă nu trăieşti în ele. Pentru că n-avem resurse să facem altfel.
Viitorul este al comunei. Oraşele mari o să dispară pentru că nu se pot autosusţine. Ăsta e viitorul. Agricultura, sursele de energie ecologice sunt scopurile viitorului. Totul o să fie local, nici măcar nu trebuie să facem autostrăzi, pentru că n-o să avem motiv să le folosim. O să trăim ca în secolul XVII cu comunicarea secolului XXI. Criza pe care o trăim este sfârşitul modului de viaţă consumerist.
Ăsta e un discurs despre unguri în măsura în care este despre olteni. Cererile ungurilor, deşi greşit motivate, au substanţă în viitorul care ne aşteaptă.
O cerere corectă motivată greşit. Toţi o să ajungem unguri.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
6 comentarii:
De acord cu tine in fiecare silaba :) Poate ca asta n-ar fi chiar de speriat. Problema e ca noi suntem obisnuiti cu centrul. Care sa ne rezolve problemele. Sa ne dea. Sa ne ia. O sa treaca ceva vreme pana cand o sa ne asumam "spiritul comunitar" :D
adi -
Extrem de gresit. UE exista in diverse stadii de integrare din 1960 si inca nu am vazut sa fi sters vreo tara de pe harta, vre-un tip de organizare administrativ teritoriala. Diversele autoguvernari aparute (Spania, Italia) se inscriu mai degraba intr-un trend istoric global, decit specific UE. Natiunile si statele nationale exista bine mersi si vor merge inainte intr-o forma poate usor imbunatatita dpv. al descentralizarii, nicidecum nu se vor amesteca intre ele (Alsacia, Lorena, Scotia, Wales, Silezia, Catalonia etc.).
Idealul de la 1918 este tot atit de actual ca si idealul unei existente paralele cu statul Roman a minoritatii maghiare - ceea ce isi doresc cu atita ardoare liderii lor actuali.
Domnule Selaru nu uitati un singur lucru - a existat, exista si va exista in permanenta o elita maghiara care vede in Trianon un dictat, sufera pentru aceasta si are ca scop pur si simplu refacerea unei situatii cat mai apropiate celei anterioare acestuia (intr-o forma sau alta)- exista Soros, a existat Tom Lantos, exista Tokes, presedintele maghiar etc. Departe de a se stinge treptat, odata cu trecerea anilor, aceasta elita a fost in permanenta reimprospatata si traieste din amintirea unui trecut glorios cind maghiarii, minoritari in multe zone din actuale state central-est europene stapineau destinele tuturor. Si asta s-a intamplat timp de secole - normal ca va disparea foarte greu aerul de superioritate alimentat pe baza constiintei acestui fapt. Acesti oameni puternici sint fideli radacinilor lor si isi folosesc toata influenta si averile lor fabualoase in alimentarea subtila, dar uneori foarte virulenta a miscarilor separatiste. Traiesc in Ardeal, inteleg maghiara si am chiar si rude maghiare. Am intalnit de-a lungul anilor foarte multi oameni si poate cea mai socanta intalnire a fost cea din Canada cu un maghiar emigrat din Ungaria in 56 dar care umbla in premanenta cu o insigna de la Horthy. Nu voi uita niciodata dispretul acestuia fata de mine in momentul in care a aflat ca sint roman! - cu asa ceva ne confruntam domnul meu si nu cred ca cedarea este o cale spre o convietuire de succes! Demnitatea in schimb da.
Rar mi-a fost dat sa vad un asemenea delir. Ai devenit prezicator d-le Selaru? Lasi impresia ca scrii sub comandamentul vreunei voci pe care numai tu o auzi.
Idealurile nationale dispar pentru cine vrea sa dispara, pentru cine alege sa-si renege neamul si identitatea. Cat despre viitorul pe care il prezici...delir, delir
Alex, poate te mai uiti si la istorie din cand in cand.
Domnule Selaru, pentru inceput o scurta precizare: nu ma pasioneaza atat de tare non-subiectul autonomiei maghiare. Acum pot sa trec la ce ma doare.
Nu stiu cum trateaza cititorii dvs. problema autonomiei Tinutului Secuiesc. Sincer sa fiu, nu ma intereseaza. Ceea ce ma intereseaza este ca dvs. traiti cu impresia extrem de gresita ca istoria s-a incheiat.
"Idealurile de la 1918 sunt depasite". Nu zau, domnule Selaru? Si ma rog, cine zice asta? Dvs.? Uniunea post-istorica a eurocratilor bruxellieni? CINE spune ca idealurile nationale sunt depasite?
In ceea ce priveste restul afirmatiilor dvs., ma voi margini la a va atrage atentia ca o lume in care vom "pastra un singur lucru, comunicarea digitala" e un viitor atat de sinistru si un sfarsit atat de jenant, incat ma mir ca vorbiti cu atata nonsalanta despre moartea umanului.
in principiu sunt de acord cu cele 3 parti ale articolului. Dar:
1) deseori exista rea-vointa in a respinge invatarea limbii romane de exemplu
2) suntem de acord ca exista discriminare lingvistica in institutiile din judetele vorbitoare majoritar de maghiara.
Nu stiu, tot simt o incrancenare intre romani si unuguri, niste frustrari. Am prieteni slovaci care spun ca si la ei apar adesea "provocari" ale minoritarilor unguri.
- Nu inteleg de ce, in conditiile in care maghiarii din Romania au de departe mult mai multe drepturi decat germanii din Franta (Alsacia si Lorena) exista mereu noi cereri (si telul multvorbit-autonomia). Acolo numai invatamantul pana la nivelul liceului se face in limba care o alegi, universitatea obligatoriu in franceza. Ajung in Romania oameni sa fie formati doctori sau ingineri fara sa fi avut aproape nici un contact cu etnici romani. Sau romani cu etnici maghiari,fiecare urmand drumul lui prin scoala si viata, fara a avea contact si a-l cunoaste pe celalalt.
- Consider obligativitatea ca in institutii oamenii sa stie maghiara o abearatie. Oricum, daca apare prin exceptie un om care nu stie de loc romana si se va intalni cu cineva care nu stie deloc maghiara (e un procent infim de astfel de cazuri), va fi ajutat de cineva. Nu trebuie sa fie un criteriu obligatoriu si cel mult un avantaj cunoasterea limbii maghiare.
- A invata limba romana trebuie inteleasca ca o forma de respect a faptului ca traiesti in Romania, fie ca esti maghiar ori pakistanez.
- Ar fi folositor poate in creerea unei ambiante placute, si romanii din zonele maghiare sa aiba optiunea de a invata limba si cultura maghiara in scoala. Ar fi poate folositor.
Inca ceva ce nu inteleg: cum se face ca aceste probleme apar numai cu minoritatea maghiara? De ce cu minoritatea germana lucrurile sunt complet altfel. Cum de comunitatea germana nu se simte discriminata si cu ea exista mult mai mare intelegere, ajungand chiar ca o majoritate romana sa voteze un primar german fara retinere? Sau comunitatea de 50% slovaca din Nadlac, sau comunitatile bulgare din Banat unde ei reprezinta adesea peste 50%? Sau lipovenii din Delta? Acolo nu exista probleme, invata germana/bulgara/rusa, nimeni nu se simte amenintat de celalalt. Nimeni nu ii huiduieste la manifestari, toata lumea merge impreuna la petrecerile celeilalte comunitati.
Mie imi place sa traiesc in romania multietnica. Imi place sa merg 3 pasi sa intalnesc un maghiar cu cultura lui, sa fac alti 3 pasi sa intalnesc un bulgar sau un german. Adauga diversitate si farmec culturii locului si din aceasta cauza as vrea in nici un caz o Romanie mono-etnica.
In concluzie, consider ca vina principala apartine comunitatii/politicienilor maghiari care sunt frustrati probabil de a nu fi majoritari si care refuza de multe ori sa incerce sa coabiteze cu comunitatea romana. Manifestarile antimaghiare apar cel mai adesea urmare a unor provocari din partea maghiarilor.
Consider ca romanii au privit cu toleranta toate comunitatile intotdeauna, mult mai tolerant decat marea majoritate a restului tarilor. In Ungaria nu cred ca exista universitati in limba romana (cu exceptia celei de Limba si Literatura romana).
In concluzie, daca se poate, sa mi se explice de ce problemele apar doar cu comunitatea maghiara.
Trimiteți un comentariu