O competiţie ruşinoasă

Între comunistul Stroe, cică liberal, şi PDL-istul Prigoană, beizadea de Dorobanţi, aş alege, fără dubiu şi mişto, beizadeaua.

Că are deja începuturi de comportament de tip taliban şi că minte fără neruşinare e evident dar poate viaţa-i scoate în faţă evenimente care să-l schimbe, să-i arate că mersul fără carnet e o infracţiune şi că a scăpat pentru că sistemul juridic nu funcţionează. Şi că în acest moment candidează pentru că tatăl lui are bani, nu pentru că este el copt politic pentru Parlament.

Că promite metrou e aberant, să nu mai alegem primari şi Guvern dacă se ocupă Parlamentul de infrastructură. La harababura dintre puterile din Stat o promisiune cretină nu mai contează.

Între cei doi, Prigoană reprezintă răul cel mai mic, nu ştiu dacă m-ar convinge să ajung până în cabina de vot. Cum n-am treabă cu colegiul respectiv rămâne la latitudinea şi altitudinea celor care se află în nefericita situaţie de a se duce iar la vot.

Dar nu există în cele două partide personaje mai credibile? Tragic, nu! La PDL, faţă de propunerea anterioară, catastrofică, această propunere a lui Prigoană e un vis. În luptă cu finul lui Gigi Becali, Prigoană e un lider charismatic. PNL a început cu Stroe şi termină cu Stroe, un personaj fără nicio şansă de evoluţie. O dramă. Din fericire PSD n-a mai adus încă un dezastru ambulant. Prigoană e cel mai puţin năimit în noroiul politicii româneşti, poate nu se afundă în mocirlă de tot. Cu precedentul Ridzi în memorie, cu tot.

Cu tristeţe, o competiţie ruşinoasă.

PS Regulile comentariilor sunt aici, încălcarea lor se pedepseşte cu ştergerea fără avertisment. Nu sunt ziarist, n-am legătură cu mogulii sau partidele.