32 de procente

Mărirea taxelor şi impozitelor pe care o plănuieşte Guvernul sau FMI este o iluzie deşartă a ieşirii din situaţia imposibilă în care se află bugetul. Poporul nu plăteşte mai mult de 32 procente din PIB ca taxe şi impozite. Pot să ia orice măsuri, să facă orice reforme, să cheme toţi laureaţii Premiului Nobel să-şi dea cu părerea. Totul e inutil.

Nu degeaba stăm noi liniştiţi pe locurile astea de 2050 de ani, ne-au tot cucerit unii şi alţii. Nu s-au descurcat. Imperiul Habsburgic n-a reuşit în 19 ani de ocupaţie a Olteniei să facă un recensământ.

Aşa că staţi liniştiţi. Măsurile respective au un singur efect, o nouă lovitură dată economiei private şi o nouă scădere a PIB. Şi de aici o nouă scădere a veniturilor la buget. Şi aici, spre deosebire de multe alte popoare, noi avem un avantaj. Statul nu se poate întinde mai mult de 32 de procente. Atât încape Statul în economie. O să suferim cu toţii dar asta e. O să ne descurcăm.

E un fals subiect. Singurele măsuri pe care Statul trebuie să le ia e să se reducă la cele 32 de procente pe care le permitem. Suntem mai individualişti decât alţii. Ăştia suntem, ăştia defilăm. Asta e lecţia pe care poporul român o dă oricărui guvernant actual sau viitor.

Nu creşterea taxelor şi impozitelor e soluţia ci scăderea cheltuielilor Statului. La noi nu merge socialismul, fiecare suportăm cele 32 de procente, după aia trecem la furat. Orice Guvern care cheltuieşte mai mult de 32 de procente din PIB e iresponsabil. Ce trebuie să facă orice Guvern e să ia măsuri pentru creşterea PIB. Asta înseamnă debirocratizare, descentralizare, privatizare, reducerea cheltuielilor şi, mai ales, să reducă fiscalitatea. Că tot 32 de procente dăm dar avem o şansă să crească PIB.

Cine nu-şi cunoaşte poporul nu-l poate conduce. Noi, poporul, ne descurcăm. Cu orice guvernare.

PS În Noua Zeelandă cheltuielile Statului sunt, prin lege, limitate la 25 de procente din PIB. Asta ar fi o reformă. Ce zici Boc?