“The Treasury sold $10 billion of five-year Treasury Inflation Protected Securities at a negative yield for the first time at a US debt auction.” - Bloomberg
Frica de hiperinflaţie e aşa de mare că oamenii preferă să piardă o jumătate de procent din bani dar să-i mai aibă peste 5 ani. Speranţă iluzorie. Să sperăm că n-o să fie hiperinflaţie. În Ungaria preţurile se dublau în 15 ore.
Dacă cineva sănătos la cap crede că în faţa unei inflaţii de o asemenea magnitudine nişte hârtii mai garantează ceva atunci nu e sănătos la cap. Vreau să văd dacă o asemenea hârtie cumpără o pâine.
Mulţi se întreabă, ce ne priveşte pe noi? Un dezastru economic în US conduce la o turbulenţă generală. Avem 10 miliarde de dolari în BNR în bonduri ale Federal Reserve. Care se evaporă dacă US ajung la hiperinflaţie. Dacă se întâmplă, China pierde aproape toţi banii agonisiţi din truda miliardului de muncitori. Iar asta poate conduce la o prăbuşire a producţiei chineze care este total dependentă de importurile americane. Fără dolarii americani China nu-şi poate asigura importurile energetice şi de aici un posibil colaps economic. Exporturile europene în China sunt majore, fără ele Europa, cu noi cu tot, intră, la rândul ei, în colaps economic. Plus alte efecte colaterale.
Să nu ne închipuim că toată lumea e la fel de afectată. Brazilia este un exemplu, are o componentă a exporturilor mică în PIB, are o agricultură înfloritoare, are excedent comercial. De aici. Noi n-avem bani şi n-avem agricultură performantă. Dar avem un alt avantaj, agricultura de subzistenţă ne poate salva. Oricum acolo se va ajunge. Fiecare o să-şi mănânce varza din propria grădină. O spune Alvin Toffler, nu eu (nu e cea mai bună sursă dar toată lumea copiază de la sursa originală).
Ce e trist în toată povestea asta este că americanii s-au bătut pe hârtiile Trezoreriei, au fost cerute de peste 2 ori mai multe. Şi de multe ori de ceea ce-ţi e frică nu scapi.
vineri, 29 octombrie 2010
miercuri, 27 octombrie 2010
Concluzii după moţiune
Bucureştenii nu au ieşit la miting. Nivelul de trai din Bucureşti e mai ridicat, şomajul mai mic. Şi n-a venit nici prima factură la căldură. Dar în ritmul scăderii nivelului de trai o să vină prin primăvară momentul când n-o să mai fie nevoie nici de sindicate, nici de cei de la PSD, care azi au fost penibili, ca oamenii să iasă în stradă. Atunci să vezi. Şi o să vină momentul.
Opoziţia şi-a dovedit neputinţa, imaginea total falsă despre populaţie. Ponta mergând în fruntea coloanei a gonit posibilii participanţi din Bucureşti. Discursurile, puţine câte am văzut, au fost în general demagogice, şi din partea Puterii şi din partea Opoziţiei. Lipsa unei alternative a dus la căderea moţiunii.
Oricum, a fost încă un cui în coşciugul Guvernului Boc. Pentru că încă o dată Guvernul şi PDL-ul sfidează, majoritatea măsurilor luate sunt obligatorii, modul cum sunt puse în practică şi explicate este dezastruos.
Am auzit iar povestea cu creşterea economică din 2011, am auzit că n-o să ne lovească criza în 2009, că în 2010 o să avem creştere economică. Au făcut bugetul pe 2009 cu creştere economică de 4 procente, pe 2010 cu creştere de 2, şi tot aşa şi cu deficitul, au ratat toate, absolut toate proiecţiile economice. Să vedem Bugetul.
Când purtătorii de imagine, urmaşii lui Hoară, sunt Popoviciu şi Vişan nu poţi să ai aşteptări pentru o schimbare de imagine în bine în faţa populaţiei. Iar la TVR comentează Pătrăşconiu şi Pora. Boc recită aceleaşi palavre de fiecare dată. Nu se găseşte nimeni să-i scrie nişte discursuri în care să pună şi altceva decât lozinci. Când vorbeşte liber vorbeşte mult mai bine.
Cine face strategia de imagine a PDL-ului trebuie dat afară. Militarizarea de care suferă PDL-ul face din ce în ce mai rău.
Ponta este un dezastru. Nici pe el nu-l consiliază nimeni inteligent sau nu ţine cont de nimic. Antonescu se află în treabă.
"Tânăra generaţie" de politicieni este infinit mai slabă decât fosta generaţie. Blaga, Tăriceanu şi Năstase sunt cu mai multe clase peste Anastase, Gorghiu şi Bănicioiu. Trist. Nu prea ştiu ce facem.
A fost o zi tristă pentru toată lumea. PDL-ul se poate ruşina că a reuşit să nu aibă niciun vot de susţinere. Ponta şi Antonescu s-au făcut de ruşine, mai ales Ponta.
Sunt total dezamăgit de cei care au stat în bancă şi nu au votat. Şi aici mă refer în special la unguri. Ei sunt fair-play. Trebuiau să se ridice şi să voteze Guvernul.
Cea mai bună soluţie pentru România este acum să-şi dea Boc demisia şi să vină un alt Prim Ministru, sprijinit de aceeaşi coaliţie, dar care să fie lăsat să-şi facă singur Cabinetul. Şi cu un program de măsuri clar, nu pompieristic. E unica soluţie pentru detensionarea situaţiei.
N-o să se întâmple.
Opoziţia şi-a dovedit neputinţa, imaginea total falsă despre populaţie. Ponta mergând în fruntea coloanei a gonit posibilii participanţi din Bucureşti. Discursurile, puţine câte am văzut, au fost în general demagogice, şi din partea Puterii şi din partea Opoziţiei. Lipsa unei alternative a dus la căderea moţiunii.
Oricum, a fost încă un cui în coşciugul Guvernului Boc. Pentru că încă o dată Guvernul şi PDL-ul sfidează, majoritatea măsurilor luate sunt obligatorii, modul cum sunt puse în practică şi explicate este dezastruos.
Am auzit iar povestea cu creşterea economică din 2011, am auzit că n-o să ne lovească criza în 2009, că în 2010 o să avem creştere economică. Au făcut bugetul pe 2009 cu creştere economică de 4 procente, pe 2010 cu creştere de 2, şi tot aşa şi cu deficitul, au ratat toate, absolut toate proiecţiile economice. Să vedem Bugetul.
Când purtătorii de imagine, urmaşii lui Hoară, sunt Popoviciu şi Vişan nu poţi să ai aşteptări pentru o schimbare de imagine în bine în faţa populaţiei. Iar la TVR comentează Pătrăşconiu şi Pora. Boc recită aceleaşi palavre de fiecare dată. Nu se găseşte nimeni să-i scrie nişte discursuri în care să pună şi altceva decât lozinci. Când vorbeşte liber vorbeşte mult mai bine.
Cine face strategia de imagine a PDL-ului trebuie dat afară. Militarizarea de care suferă PDL-ul face din ce în ce mai rău.
Ponta este un dezastru. Nici pe el nu-l consiliază nimeni inteligent sau nu ţine cont de nimic. Antonescu se află în treabă.
"Tânăra generaţie" de politicieni este infinit mai slabă decât fosta generaţie. Blaga, Tăriceanu şi Năstase sunt cu mai multe clase peste Anastase, Gorghiu şi Bănicioiu. Trist. Nu prea ştiu ce facem.
A fost o zi tristă pentru toată lumea. PDL-ul se poate ruşina că a reuşit să nu aibă niciun vot de susţinere. Ponta şi Antonescu s-au făcut de ruşine, mai ales Ponta.
Sunt total dezamăgit de cei care au stat în bancă şi nu au votat. Şi aici mă refer în special la unguri. Ei sunt fair-play. Trebuiau să se ridice şi să voteze Guvernul.
Cea mai bună soluţie pentru România este acum să-şi dea Boc demisia şi să vină un alt Prim Ministru, sprijinit de aceeaşi coaliţie, dar care să fie lăsat să-şi facă singur Cabinetul. Şi cu un program de măsuri clar, nu pompieristic. E unica soluţie pentru detensionarea situaţiei.
N-o să se întâmple.
marți, 26 octombrie 2010
Falimentul democraţiei
După mişcarea "genială" a puterii, asta cu neparticiparea la vot, constat o adevărată "democraţie originală". De ce am mai votat uninominal? Văd că toate partidele votează în bloc, sau nu votează, tot în bloc, sau chiulesc în bloc. Precedentul care se crează este foarte periculos. Avem practic 5 partide de sorginte comunistă şi un grup care se comportă la fel. În care opinia personală nu mai este permisă.
Doar în partidele extremiste cine nu era de acord cu linia partidului era eliminat, la Hitler sau Stalin era la modul propriu. La noi începutul, în ultima vreme, l-a făcut PNL.
Ce se întâmplă acum este un simulacru de democraţie. Am exact acelaşi sentiment din vremea lui Ceauşescu dar cu mai puţină speranţă. Atunci exista speranţa democraţiei, care e speranţa acum?
S-a furat votul la legea pensiilor, s-a votat aiurea, s-au cumpărat parlamentari, nu se respectă regulamentul, se votează cu bilele la vedere, este supravegheat votul, nu se ştie ce se votează, există voturi multiple, s-au cumpărat voturi. Zeci de astfel de exemple.
Parlamentul, simbolul democraţiei, la noi este doar o adunare de grupuri de interese formate din persoane de o mediocritate înfiorătoare, de un servilism jegos şi de o moralitate cel puţin dubioasă. Dacă mâine nu se va vota moţiunea, indiferent de rezultat, de cât mai mulţi parlamentari înseamnă că avem o clasă politică falimentară, mâine este declarat falimentul democraţiei. Ne facem de râs.
Moţiunea n-o să treacă dar nu despre asta e vorba.
PS Varujan Pambuccian, te votez de la intrarea ta în Parlament. Du-te şi votează cum vrei dar votează. Eşti acolo şi datorită mie şi mă reprezinţi. Iar eu îţi cer să votezi. După propria ta conştinţă pusă în slujba interesului naţional. Altfel eşti la fel ca ei.
PS Constituţia României
ARTICOLUL 36 – Dreptul de vot
(2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.
Doar în partidele extremiste cine nu era de acord cu linia partidului era eliminat, la Hitler sau Stalin era la modul propriu. La noi începutul, în ultima vreme, l-a făcut PNL.
Ce se întâmplă acum este un simulacru de democraţie. Am exact acelaşi sentiment din vremea lui Ceauşescu dar cu mai puţină speranţă. Atunci exista speranţa democraţiei, care e speranţa acum?
S-a furat votul la legea pensiilor, s-a votat aiurea, s-au cumpărat parlamentari, nu se respectă regulamentul, se votează cu bilele la vedere, este supravegheat votul, nu se ştie ce se votează, există voturi multiple, s-au cumpărat voturi. Zeci de astfel de exemple.
Parlamentul, simbolul democraţiei, la noi este doar o adunare de grupuri de interese formate din persoane de o mediocritate înfiorătoare, de un servilism jegos şi de o moralitate cel puţin dubioasă. Dacă mâine nu se va vota moţiunea, indiferent de rezultat, de cât mai mulţi parlamentari înseamnă că avem o clasă politică falimentară, mâine este declarat falimentul democraţiei. Ne facem de râs.
Moţiunea n-o să treacă dar nu despre asta e vorba.
PS Varujan Pambuccian, te votez de la intrarea ta în Parlament. Du-te şi votează cum vrei dar votează. Eşti acolo şi datorită mie şi mă reprezinţi. Iar eu îţi cer să votezi. După propria ta conştinţă pusă în slujba interesului naţional. Altfel eşti la fel ca ei.
PS Constituţia României
ARTICOLUL 36 – Dreptul de vot
(2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.
luni, 25 octombrie 2010
O zi frumoasă, şi încă nu s-a terminat
Aveţi mai jos, pentru PDL-işti, negocierile PSD-PNL, iar pentru cei din urmă, modul cum s-a stabilit participarea la vot, la moţiune, a PDL, UDMR şi restului. Mă bazez pe inteligenţa cititorilor ca să-şi aleagă fiecare partea care-l bucură. O să avem voinţa partidului.
PS Dacă Vântu şi-a cam luat tălpăşiţa, cred că spre răcoare, mai lasă mici bucurii Puterii, spre a fi veşnic pomenit. Totul asezonat cu strigături de maidan şi stenograme calde cu moguli ruşi. Cine-o fi "Pişăciosul"?
PPS Am uitat, avem dictatura şefilor camerelor Parlamentului. Mişto!
PPPS
- găsit la Agenţie
La mulţi ani, Majestate!
PS Dacă Vântu şi-a cam luat tălpăşiţa, cred că spre răcoare, mai lasă mici bucurii Puterii, spre a fi veşnic pomenit. Totul asezonat cu strigături de maidan şi stenograme calde cu moguli ruşi. Cine-o fi "Pişăciosul"?
PPS Am uitat, avem dictatura şefilor camerelor Parlamentului. Mişto!
PPPS
- găsit la Agenţie
La mulţi ani, Majestate!
sâmbătă, 23 octombrie 2010
Niveluri de percepţie
Nivelul unu ne arată o fată foarte drăguţă.
La nivelul doi percepem un cântec foarte frumos cântat de fata de la nivelul anterior.
Nivelul ulterior ne spune că versurile cântecului nu sunt tocmai tâmpite, merită ascultate.
La nivelul următor vedem, ăia care vedem, bijuteriile de argint.
Argentum et aurum comparenda sunt.
La nivelul doi percepem un cântec foarte frumos cântat de fata de la nivelul anterior.
Nivelul ulterior ne spune că versurile cântecului nu sunt tocmai tâmpite, merită ascultate.
La nivelul următor vedem, ăia care vedem, bijuteriile de argint.
Argentum et aurum comparenda sunt.
vineri, 22 octombrie 2010
As Time Goes By
Toti oamenii de stiinta jucau de-a v-ati-ascunselea in Rai. Se pune Einstein si incepe sa numere. Toti se ascund pe unde gasesc, numai Newton ia o creta, traseaza un patrat cu latura de 1 m si se aseaza in mijlocul lui. Dupa ce termina de numarat, Eistein se intoarce si, bineinteles, il vede pe Newton.
Eistein: Te-am vazut. Tu esti Newton.
Newton: Imi pare rau, dar nu sunt eu.
Eistein: Cum adica nu esti tu? Te cunosc foarte bine. Esti Newton.
Newton: Ia priveste mai atent. Ce vezi?
Eistein: Tu in mijlocul unui patrat cu latura de 1 m.
Newton: Pai si ce inseamna Newton pe metru patrat?
Eistein: Pascal.
Newton: Pai vezi, el e!
Eistein: Te-am vazut. Tu esti Newton.
Newton: Imi pare rau, dar nu sunt eu.
Eistein: Cum adica nu esti tu? Te cunosc foarte bine. Esti Newton.
Newton: Ia priveste mai atent. Ce vezi?
Eistein: Tu in mijlocul unui patrat cu latura de 1 m.
Newton: Pai si ce inseamna Newton pe metru patrat?
Eistein: Pascal.
Newton: Pai vezi, el e!
miercuri, 20 octombrie 2010
marți, 19 octombrie 2010
Cam aşa
“Dacă aţi înţeles mai mult de 20% din ceea ce am spus, înseamnă că nu mi-am făcut bine meseria.” - Alan Greenspan
"Mai trece o noapte şi mai trece o zi
Şi se ascute lupta dintre clase
Iar chiaburii se arată a fi
Elemente tot mai duşmănoase".
“Price is what you pay. Value is what you get.”
duminică, 17 octombrie 2010
Economia Europei de la 1300 la 1800 şi comportamentul sexual
"Progress and Poverty in Early Modern Europe", articolul e o istorie a salariilor, exprimate în argint, din Europa pentru aproape 500 de ani. Şi cu puterea de cumpărare pe care aceste salarii o aveau. Studiul e fascinant şi are în spate o muncă sisifică. Ca să-l citiţi căutaţi titlul pe Google, e un PDF. Surprinzător, e fără bani.
Cum nu mulţi o să-l citească o să fac un rezumat. Şi o să mai pun şi de la mine.
Întrebarea de la care pleacă articolul este "de ce Olanda şi Anglia, care prin secolul XIV erau, Olanda slab populată iar Anglia o periferie agricolă, au ajuns în secolul XIX puteri economice majore?" iar Italia care era în vârful Europei se prăbuşeşte, pentru răspuns autorul avansează 6 ipoteze, dinamica populaţiei, proprietatea privată a pământului, imperiile coloniale, tipul de guvernare, tehnologia superioară, gradul de alfabetizare. Toate sunt însă legate unele de altele, care sunt cele hotărâtoare?
Autorul măsoară succesul prin valoarea salariilor reale (puterea de cumpărare), structura economiei şi productivitatea agricolă.
După ce agregă datele pe 500 de ani din mai multe oraşe ale Europei, studiază "coşul zilnic" din diferitele regiuni, unii beau bere, alţii vin, ajunge la poza de mai jos. Evoluţia puterii de cumpărare.
E fenomenală ascensiunea Angliei şi prăbuşirea Italiei şi Franţei. Pentru a afla factorii care au dus la dezvoltarea economică a Angliei autorul a creat un model matematic în care a inclus toţi cei 6 factori de la început. Şi au ajuns la următoarele concluzii:
Pe vremea aia cam toată lumea se ocupa de agricultură. Cum suprafaţa de pământ era limitată, odată cu creşterea populaţiei între 1500 şi 1800, salariile au scăzut, raportul pământ, fortă de muncă s-a prăbuşit. Este cazul Italiei şi Franţei.
Dar ce s-a întâmplat în Anglia şi Olanda? Productivitatea crescută în agricultură a dus la urbanizare, care a dus la creşterea economiei neimplicate în agricultură care a dus la o creştere a cantităţii de produse agricole cerute şi la creşterea productivităţii în agricultură, un cerc "vicios", în sensul bun al cuvântului. Dar Italia era mai urbanizată ca Anglia în secolul XIV.
Şi aici vine unul din factorii cheie, creşterea populaţiei. În Anglia şi Olanda populaţia a crescut în acelaşi ritm cu salariile, în rest populaţia a crescut mai repede. În acest fel salariile s-au menţinut şi au crescut în cele două ţări iar în rest au scăzut în termeni nominali. Lipsa mâinii de lucru a condus la o "revoluţie agricolă" în cele două ţări, a crescut productivitate, urbanizarea şi aşa mai departe. Un rol important l-a avut şi comerţul, nu imperiul, ci comerţul, olandezii n-au prea avut imperiu. S-a ajuns, de asemenea, la o proto-industrializare. Un factor pozitiv a fost şi faptul că pământul era în mâinile persoanelor private într-o suprafaţă mai mare în Anglia faţă de restul continentului (în detrimentul proprietăţilor comunale).
Regimul politic, reprezentativ în Anglia şi Olanda, absolutist în Franţa sau Austria, nu a avut efecte notabile, la fel şi gradul de alfabetizare.
Etica muncii şi protestantismul au destul de puţin de-a face cu succesul economic. Poate că un rol mai important l-a avut comportamentul sexual. Care, e adevărat, era condus de precepte religioase. Dar nici chiar aşa.
Cum nu mulţi o să-l citească o să fac un rezumat. Şi o să mai pun şi de la mine.
Întrebarea de la care pleacă articolul este "de ce Olanda şi Anglia, care prin secolul XIV erau, Olanda slab populată iar Anglia o periferie agricolă, au ajuns în secolul XIX puteri economice majore?" iar Italia care era în vârful Europei se prăbuşeşte, pentru răspuns autorul avansează 6 ipoteze, dinamica populaţiei, proprietatea privată a pământului, imperiile coloniale, tipul de guvernare, tehnologia superioară, gradul de alfabetizare. Toate sunt însă legate unele de altele, care sunt cele hotărâtoare?
Autorul măsoară succesul prin valoarea salariilor reale (puterea de cumpărare), structura economiei şi productivitatea agricolă.
După ce agregă datele pe 500 de ani din mai multe oraşe ale Europei, studiază "coşul zilnic" din diferitele regiuni, unii beau bere, alţii vin, ajunge la poza de mai jos. Evoluţia puterii de cumpărare.
E fenomenală ascensiunea Angliei şi prăbuşirea Italiei şi Franţei. Pentru a afla factorii care au dus la dezvoltarea economică a Angliei autorul a creat un model matematic în care a inclus toţi cei 6 factori de la început. Şi au ajuns la următoarele concluzii:
Pe vremea aia cam toată lumea se ocupa de agricultură. Cum suprafaţa de pământ era limitată, odată cu creşterea populaţiei între 1500 şi 1800, salariile au scăzut, raportul pământ, fortă de muncă s-a prăbuşit. Este cazul Italiei şi Franţei.
Dar ce s-a întâmplat în Anglia şi Olanda? Productivitatea crescută în agricultură a dus la urbanizare, care a dus la creşterea economiei neimplicate în agricultură care a dus la o creştere a cantităţii de produse agricole cerute şi la creşterea productivităţii în agricultură, un cerc "vicios", în sensul bun al cuvântului. Dar Italia era mai urbanizată ca Anglia în secolul XIV.
Şi aici vine unul din factorii cheie, creşterea populaţiei. În Anglia şi Olanda populaţia a crescut în acelaşi ritm cu salariile, în rest populaţia a crescut mai repede. În acest fel salariile s-au menţinut şi au crescut în cele două ţări iar în rest au scăzut în termeni nominali. Lipsa mâinii de lucru a condus la o "revoluţie agricolă" în cele două ţări, a crescut productivitate, urbanizarea şi aşa mai departe. Un rol important l-a avut şi comerţul, nu imperiul, ci comerţul, olandezii n-au prea avut imperiu. S-a ajuns, de asemenea, la o proto-industrializare. Un factor pozitiv a fost şi faptul că pământul era în mâinile persoanelor private într-o suprafaţă mai mare în Anglia faţă de restul continentului (în detrimentul proprietăţilor comunale).
Regimul politic, reprezentativ în Anglia şi Olanda, absolutist în Franţa sau Austria, nu a avut efecte notabile, la fel şi gradul de alfabetizare.
Etica muncii şi protestantismul au destul de puţin de-a face cu succesul economic. Poate că un rol mai important l-a avut comportamentul sexual. Care, e adevărat, era condus de precepte religioase. Dar nici chiar aşa.
sâmbătă, 16 octombrie 2010
joi, 14 octombrie 2010
Investiţii pentru 100 de ani
Norfolk Southern, companie americană de transporturi feroviare, a vândut bonduri de 250 de milioane de dolari, cu scadenţă în 2110, Rabobank a repetat isprava pentru 360 de milioane de dolari tot pentru o scadenţă de 100 de ani, Mexic a vândut titluri de stat, cu scadenţă peste o sută de ani, de 1 miliard de dolari. Toate dobânzile sunt mai mici de 6 procente pe an. Şi s-au găsit cumpărători.
Cam astea e lumea financiară. Oamenii au luat-o razna. Sunt capabili să cumpere orice doar pentru a scăpa de bani. Îi aruncă de la unii la alţii de frica hiperinflaţiei. E o adevărată nebunie, acum 100 de ani se investea în Zeppeline. Sunt vremuri de neuitat. Iar situaţia nu se joacă aici. De neuitat.
PS Am stat de vorbă cu un prieten care-mi spunea că are depozite în lei, cu 7 la sută dobândă pe an, inflaţia e peste. L-am întrebat de ce nu cumpără argint. Că nu are dobândă. A crescut cu 20 de procente în euro în ultimele 2 luni. Dar e adevărat, n-are dobândă.
Cam astea e lumea financiară. Oamenii au luat-o razna. Sunt capabili să cumpere orice doar pentru a scăpa de bani. Îi aruncă de la unii la alţii de frica hiperinflaţiei. E o adevărată nebunie, acum 100 de ani se investea în Zeppeline. Sunt vremuri de neuitat. Iar situaţia nu se joacă aici. De neuitat.
PS Am stat de vorbă cu un prieten care-mi spunea că are depozite în lei, cu 7 la sută dobândă pe an, inflaţia e peste. L-am întrebat de ce nu cumpără argint. Că nu are dobândă. A crescut cu 20 de procente în euro în ultimele 2 luni. Dar e adevărat, n-are dobândă.
miercuri, 13 octombrie 2010
Caleidoscop
Preţul aurului creşte, a trecut de 1370 de dolari, Dow Jones creşte, petrolul sau porumbul au preţuri mai mari. Sună ciudat, asta înseamnă că toată lumea vrea să scape de bani, asta înseamnă inflaţie. Dobânda de referinţă a FED este de 0,25 procente. Unde s-o ducă? La zero, ca Japonia? Toată lumea investeşte în ce vede în faţa ochilor.
America, firmele şi populaţia, îşi plăteşte datoriile, nu şi Statul (citiţi tot articolul). Acolo, sus, se fac planuri de stimulare. Economia nu se lasă stimulată, şomajul creşte.
Părerile economiştilor sunt împărţite, unii vor ca Statul să crească deficitul şi să facă tot felul de "investiţii", cum au propus investitorii noştri tot felul de aberaţii. Organizări de Campionate Europene de Fotbal şi Prima Casă 3. Aveţi aici o critică a ieşirii din criză propusă de investitori. Alţii spun că Statul trebuie să se retragă.
Keynes e atotputernic, doar Statul ştie ce trebuie făcut.
Dar hai să gândim raţional, nu ideologic. Cine credeţi că e mai responsabil din punct de vedere economic privind cheltuirea banilor între Stat şi populaţie? Cred că orice om îşi cheltuieşte bugetul mai cu cap decât Statul. Credeţi că un om normal ar investi în terenuri de fotbal în zilele astea? Sau în fântâni arteziene? Nu! Ar cumpăra responsabil sau ar investi în acţiunile cele mai sigure. Şi asta ar conduce la păstrarea firmelor care funcţionează economic corect.
Tăierile de salarii şi viitoarele planuri de "investiţii" ale Statului sunt aberaţii patentate. Am dovedit de 20 de ani că nu suntem în stare să facem investiţii majore, aruncăm bani pe fereastră în mâinile clientelei politice, de orice culoare vreţi. În acest moment se face un drum, Transalpina, fabulos, costă sute de milioane, o să stea închis aproape jumătate de an. Care sunt efectele economice?
Ce se petrece la noi? Se emit proiecte aberante. Se taie salariile. Cel mai comun mod de a irosi banii. Statul se află în disoluţie. Dar continuă pe aceeaşi cale. Mânat şi de FMI.
La noi populaţia nu s-a prins dar la actuala inflaţie orice cetăţean care ţine lei în bancă pierde de fapt. Cum noi avem biflaţie, preţurile imediate cresc, pentru cele care s-ar putea numi investiţii, case, maşini, scad, haosul e generalizat. Nimeni nu ştie ce să facă. Dacă omul are mulţi bani şi vrea să facă investiţii merită să ţină banii în bancă, dacă are puţini nu merită. Fiecare face ce vrea.
Se mai pot face multe alte observaţii economice. Dar de ce să le mai faci? Mai bine să vedem (să auzim) cam ce se întâmplă în toată lumea între Stat şi economie sau oameni.
Mai lăsaţi "cererea agregată" şi salvaţi-vă individual. :-) Iar ăia care vor un Stat puternic din punct de vedere economic bat câmpii. Sau au interese.
America, firmele şi populaţia, îşi plăteşte datoriile, nu şi Statul (citiţi tot articolul). Acolo, sus, se fac planuri de stimulare. Economia nu se lasă stimulată, şomajul creşte.
Părerile economiştilor sunt împărţite, unii vor ca Statul să crească deficitul şi să facă tot felul de "investiţii", cum au propus investitorii noştri tot felul de aberaţii. Organizări de Campionate Europene de Fotbal şi Prima Casă 3. Aveţi aici o critică a ieşirii din criză propusă de investitori. Alţii spun că Statul trebuie să se retragă.
Keynes e atotputernic, doar Statul ştie ce trebuie făcut.
Dar hai să gândim raţional, nu ideologic. Cine credeţi că e mai responsabil din punct de vedere economic privind cheltuirea banilor între Stat şi populaţie? Cred că orice om îşi cheltuieşte bugetul mai cu cap decât Statul. Credeţi că un om normal ar investi în terenuri de fotbal în zilele astea? Sau în fântâni arteziene? Nu! Ar cumpăra responsabil sau ar investi în acţiunile cele mai sigure. Şi asta ar conduce la păstrarea firmelor care funcţionează economic corect.
Tăierile de salarii şi viitoarele planuri de "investiţii" ale Statului sunt aberaţii patentate. Am dovedit de 20 de ani că nu suntem în stare să facem investiţii majore, aruncăm bani pe fereastră în mâinile clientelei politice, de orice culoare vreţi. În acest moment se face un drum, Transalpina, fabulos, costă sute de milioane, o să stea închis aproape jumătate de an. Care sunt efectele economice?
Ce se petrece la noi? Se emit proiecte aberante. Se taie salariile. Cel mai comun mod de a irosi banii. Statul se află în disoluţie. Dar continuă pe aceeaşi cale. Mânat şi de FMI.
La noi populaţia nu s-a prins dar la actuala inflaţie orice cetăţean care ţine lei în bancă pierde de fapt. Cum noi avem biflaţie, preţurile imediate cresc, pentru cele care s-ar putea numi investiţii, case, maşini, scad, haosul e generalizat. Nimeni nu ştie ce să facă. Dacă omul are mulţi bani şi vrea să facă investiţii merită să ţină banii în bancă, dacă are puţini nu merită. Fiecare face ce vrea.
Se mai pot face multe alte observaţii economice. Dar de ce să le mai faci? Mai bine să vedem (să auzim) cam ce se întâmplă în toată lumea între Stat şi economie sau oameni.
Mai lăsaţi "cererea agregată" şi salvaţi-vă individual. :-) Iar ăia care vor un Stat puternic din punct de vedere economic bat câmpii. Sau au interese.
luni, 11 octombrie 2010
De acum 2 ani
Exact acum 2 ani mă întrebam dacă suntem pe calea Marii Depresiuni din 1929 sau în anii 1965-1980 când totul a băltit. Şi puneam o poză în care ziceam că media pe 365 de zile a Dow Jones o să ajungă pe la 10600. Şi mă autocitez.
"Dacă avem o criză ca în anii 30 o să ajungem la 3500 media şi o sâ recuperăm, dacă putem, în 20 de ani. Dacă e una trecătoare se va ajunge la o medie de 10600 şi recuperăm cam în 2, 3 ani. Putem să fim pe un platou ca între 66 şi 83 şi ne agităm degeaba, sau în pragul unui dezastru. Eu cred că e doar o agitaţie de tip 66 - 83 pentru că tehnologia informaţiei apărută după 83 şi-a încetat influenţa. Trebuie să inventăm un lucru nou."
Cred că ne agităm degeaba, media e aproape 10000, aurul o să ajungă la cifre ameţitoare, apoi o să se prăbuşească, exact ca în anii 80. Cred că ingineria genetică o să schimbe lucrurile, chiar mai repede decât credem. Sau altceva.
"Dacă avem o criză ca în anii 30 o să ajungem la 3500 media şi o sâ recuperăm, dacă putem, în 20 de ani. Dacă e una trecătoare se va ajunge la o medie de 10600 şi recuperăm cam în 2, 3 ani. Putem să fim pe un platou ca între 66 şi 83 şi ne agităm degeaba, sau în pragul unui dezastru. Eu cred că e doar o agitaţie de tip 66 - 83 pentru că tehnologia informaţiei apărută după 83 şi-a încetat influenţa. Trebuie să inventăm un lucru nou."
Cred că ne agităm degeaba, media e aproape 10000, aurul o să ajungă la cifre ameţitoare, apoi o să se prăbuşească, exact ca în anii 80. Cred că ingineria genetică o să schimbe lucrurile, chiar mai repede decât credem. Sau altceva.
duminică, 10 octombrie 2010
sâmbătă, 9 octombrie 2010
O glumă cu Hugo Chavez
Hugo Chavez, în numele Venezuelei, cere ca exporturile de petrol către Statele Unite să fie plătite, nu în dolari, ci în aur?
Venezuela exportă cam 1 milion de barili pe zi. Barilul e 80 de dolari, uncia de aur în jur de 1300. Ar însemna cam 60.000 de uncii pe zi. În jur de 22,5 milioane de uncii pe an. Adică aproape 700 de tone pe an. Cele peste 8000 de tone din rezerva US s-ar termina în 11 ani şi ceva.
Un asemenea gest, pe care şi-l asumă Hugo, conduce la o adevărată revoluţie. Americanii trebuie să găsească repede o altă sursă de petrol, venezuelenii ar putea vinde petrolul, la un preţ exprimat în yuani, chinezilor, spun anumite surse. Raportul aur-petrol a început să crească. La ce valoare se va stabiliza nimeni nu ştie. Haosul pare să domine pieţele.
Bine că totul e o glumă. Nu e ideea mea, dar mi-a plăcut.
Venezuela exportă cam 1 milion de barili pe zi. Barilul e 80 de dolari, uncia de aur în jur de 1300. Ar însemna cam 60.000 de uncii pe zi. În jur de 22,5 milioane de uncii pe an. Adică aproape 700 de tone pe an. Cele peste 8000 de tone din rezerva US s-ar termina în 11 ani şi ceva.
Un asemenea gest, pe care şi-l asumă Hugo, conduce la o adevărată revoluţie. Americanii trebuie să găsească repede o altă sursă de petrol, venezuelenii ar putea vinde petrolul, la un preţ exprimat în yuani, chinezilor, spun anumite surse. Raportul aur-petrol a început să crească. La ce valoare se va stabiliza nimeni nu ştie. Haosul pare să domine pieţele.
Bine că totul e o glumă. Nu e ideea mea, dar mi-a plăcut.
joi, 7 octombrie 2010
A promulga sau a nu promulga, aceasta-i întrebarea
Să zicem că Preşedintele Băsescu promulgă legea. Preşedintele nu are rol de numărător de voturi. Deci promulgarea este cât se poate de normală. Până şi Geoană e mai deştept ca Ponta şi Antonescu care o dau înainte cu suspendarea, nu există niciun motiv. Dar moral Traian Băsescu pierde pentru că legitimează un furt.
Dacă se ajunge la suspendare şi prin absurd se ajunge şi la popor, eu o să votez cu Traian Băsescu. Nu e cu nimic vinovat din punct de vedere legal. Morala nu-şi are aici locul.
Dacă nu o promulgă atunci cred că de fapt încalcă legea. Care e motivul s-o retrimită Parlamentului? Faptul că există o suspiciune de furt? E moral s-o trimită înapoi dar nu ştiu dacă e şi legal, trebuie s-o trimită pe alt motiv. Cum prin legea aia sunt în mod sigur tot felul de aberaţii o să găsească un motiv s-o trimită.
Mai poate trimite legea la CCR pentru alte motive decât cele invocate de Opoziţie. Dar după cum s-a votat cred că e riscant. Ieri unii au schimbat tabăra tocmai ca să treacă legea. Şi după 10 zile o să o aibă iar pe birou.
Aşa că varianta a doua e cea mai probabilă, o să fie trimisă înapoi fără a aduce aminte de fantasmagorica numărătoare a Robertei. Iar în Parlament, PDL-ul o să cosmetizeze ceva şi o să voteze de data asta corect. Mai poate să facă tumbe Opoziţia dar degeaba.
Aştept însă cu interes NUP-ul pentru Roberta şi circul ulterior al Opoziţiei, de data aia binemeritat. Pentru că suntem în ţara în care realitatea e alta decât o vedem. Nu de asta e Justiţia oarbă? Parcă nu.
Dacă se ajunge la suspendare şi prin absurd se ajunge şi la popor, eu o să votez cu Traian Băsescu. Nu e cu nimic vinovat din punct de vedere legal. Morala nu-şi are aici locul.
Dacă nu o promulgă atunci cred că de fapt încalcă legea. Care e motivul s-o retrimită Parlamentului? Faptul că există o suspiciune de furt? E moral s-o trimită înapoi dar nu ştiu dacă e şi legal, trebuie s-o trimită pe alt motiv. Cum prin legea aia sunt în mod sigur tot felul de aberaţii o să găsească un motiv s-o trimită.
Mai poate trimite legea la CCR pentru alte motive decât cele invocate de Opoziţie. Dar după cum s-a votat cred că e riscant. Ieri unii au schimbat tabăra tocmai ca să treacă legea. Şi după 10 zile o să o aibă iar pe birou.
Aşa că varianta a doua e cea mai probabilă, o să fie trimisă înapoi fără a aduce aminte de fantasmagorica numărătoare a Robertei. Iar în Parlament, PDL-ul o să cosmetizeze ceva şi o să voteze de data asta corect. Mai poate să facă tumbe Opoziţia dar degeaba.
Aştept însă cu interes NUP-ul pentru Roberta şi circul ulterior al Opoziţiei, de data aia binemeritat. Pentru că suntem în ţara în care realitatea e alta decât o vedem. Nu de asta e Justiţia oarbă? Parcă nu.
marți, 5 octombrie 2010
No comment
"Şefii inspectoratelor judeţene de poliţie sunt obligaţi, prin ordin al ministrului Traian Igaş, să meargă să negocieze cu reprezentanţii instituţiilor bancare reeşalonarea ori refinanţarea creditelor subalternilor. Aşa au transmis, astăzi, oficiali ai Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI)." EvZ
Investiţii în terenuri de fotbal.
- Borod (Bihor) – 120.000 lei – nu are echipă de fotbal – primar PDL
- Cetariu (BH) – 100.000 lei – nu are echipă de fotbal – UDMR
- Săniob (BH) – 250.000 lei – nu are echipă de fotbal – UDMR
- Curtuişeni (BH) – 120.000 lei – nu are echipă de fotbal - UDMR
- Finiş (BH) - 100.000 lei - Cetatea Finiş (Liga V) - PNG
- Holod (BH) - 120.000 lei – nu are echipă de fotbal - PDL
- Mădăraş (BH) - 120.000 lei - Atletico Mădăraş (Liga V) – PDL
- Măgeşti (BH) - 120.000 lei - nu are echipă de fotbal - PDL
- Olcea (BH) - 120.000 lei – nu are echipă de fotbal - PDL
Cotidianul
Investiţii în terenuri de fotbal.
- Borod (Bihor) – 120.000 lei – nu are echipă de fotbal – primar PDL
- Cetariu (BH) – 100.000 lei – nu are echipă de fotbal – UDMR
- Săniob (BH) – 250.000 lei – nu are echipă de fotbal – UDMR
- Curtuişeni (BH) – 120.000 lei – nu are echipă de fotbal - UDMR
- Finiş (BH) - 100.000 lei - Cetatea Finiş (Liga V) - PNG
- Holod (BH) - 120.000 lei – nu are echipă de fotbal - PDL
- Mădăraş (BH) - 120.000 lei - Atletico Mădăraş (Liga V) – PDL
- Măgeşti (BH) - 120.000 lei - nu are echipă de fotbal - PDL
- Olcea (BH) - 120.000 lei – nu are echipă de fotbal - PDL
Cotidianul
Cine se dă în stambă la televizor
Aveţi aici. Ciuvică e campion. La politicieni conduce Alin Popoviciu.
luni, 4 octombrie 2010
Maimuţa cu numărul 100
Dacă armata americană începe să se îngrijoreze de lipsa petrolului hai să mai punem nişte benzină pe foc. Cu traducere.
Filmul l-am luat de aici. Pentru cei care au timp. Cine ştie cine e maimuţa cu numărul 100? La un moment dat o să aveţi timp, de nevoie.
Nu-l luaţi total în serios dar să râdeţi de el e periculos. Dacă vă apucaţi atunci aveţi răbdare până la sfârşit, ca să înţelegeţi ce e cu maimuţa. O bună critică a filmului aveţi aici. Poate că e paranoic, dar paranoic era şi în 2006 când spunea că vine criza. Un personaj tragic. Dar să vorbim serios.
de la TED. Din 2003.
Filmul l-am luat de aici. Pentru cei care au timp. Cine ştie cine e maimuţa cu numărul 100? La un moment dat o să aveţi timp, de nevoie.
Nu-l luaţi total în serios dar să râdeţi de el e periculos. Dacă vă apucaţi atunci aveţi răbdare până la sfârşit, ca să înţelegeţi ce e cu maimuţa. O bună critică a filmului aveţi aici. Poate că e paranoic, dar paranoic era şi în 2006 când spunea că vine criza. Un personaj tragic. Dar să vorbim serios.
de la TED. Din 2003.
duminică, 3 octombrie 2010
sâmbătă, 2 octombrie 2010
Istoria gândirii economice, primul episod
Platon şi Aristotel sunt primele glasuri care-şi dau cu părerea despre economie, ambii au un scop diferit decât actuala gândire, binele cetăţii.
Pentru Platon lucrurile sunt simple, proprietatea e la comun, un soi de comunism incipient. Astfel se păstrează coeziunea societăţii.
Aristotel a fost mai subtil. A priceput că proprietatea privată e mult mai eficientă. A văzut banii însă cu un singur scop, ai o marfă, o dai pe bani şi cumperi o altă marfă. S-a opus "îmbogăţirii fără limite", ai bani, cumperi marfă, o vinzi mai scump şi faci şi mai mulţi bani. Iar ideea de a da bani cu dobândă era pur şi simplu o blasfemie. Doar transferul marfă-bani-marfă era acceptat ca fiind moral.
De la Aristotel avem ideea veniturilor "după merit". Un mare pas înainte faţă de Platon. De asemenea Aristotel se opune vânzării "forţei de muncă", e adevărat că pe vremea lui sclavii erau la îndemână, erau o marfă, vânzarea forţei de muncă pentru oamenii liberi era lipsită de moralitate.
Aristotel are meritul de a pune pe prim plan proprietatea privată dar consideră îmbogăţirea fără limite ca un factor care scade coeziunea socială şi duce la prăbuşirea societăţii.
PS Ăsta e primul episod.
Pentru Platon lucrurile sunt simple, proprietatea e la comun, un soi de comunism incipient. Astfel se păstrează coeziunea societăţii.
Aristotel a fost mai subtil. A priceput că proprietatea privată e mult mai eficientă. A văzut banii însă cu un singur scop, ai o marfă, o dai pe bani şi cumperi o altă marfă. S-a opus "îmbogăţirii fără limite", ai bani, cumperi marfă, o vinzi mai scump şi faci şi mai mulţi bani. Iar ideea de a da bani cu dobândă era pur şi simplu o blasfemie. Doar transferul marfă-bani-marfă era acceptat ca fiind moral.
De la Aristotel avem ideea veniturilor "după merit". Un mare pas înainte faţă de Platon. De asemenea Aristotel se opune vânzării "forţei de muncă", e adevărat că pe vremea lui sclavii erau la îndemână, erau o marfă, vânzarea forţei de muncă pentru oamenii liberi era lipsită de moralitate.
Aristotel are meritul de a pune pe prim plan proprietatea privată dar consideră îmbogăţirea fără limite ca un factor care scade coeziunea socială şi duce la prăbuşirea societăţii.
PS Ăsta e primul episod.
vineri, 1 octombrie 2010
Traian Băsescu, Emil Boc şi Poliţia Rutieră
N-am avut altă rimă! Să vedem cine râde la urmă. Cred că ei. Jerry Lewis e genial, Boc e tragic. Sau noi suntem? Că nu-mi e clar. Ce-ţi e şi cu şedinţele astea de CSAT! Pierdut buldog, nu ofer nicio recompensă.
PS La mulţi ani, nea Vasile!
PPS Care "ei"? Depinde de cine întreabă.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
