joi, 17 septembrie 2009

Lupta anticorupţie din punct de vedere matematic

Tot ascult palavrele din România despre lupta anticorupţie, pentru a lupta împotriva corupţiei trebuie să avem un model al fenomenului pe care să-l influenţăm în vederea eliminării flagelului. Lupta anticorupţie nu înseamnă arestarea miniştrilor, înseamnă condamnarea oricărui fapt de corupţie, inclusiv a miniştrilor, şi, mai ales, un mecanism de prevenire a ei.

Am prezentat un model de societate aici, părţile teoretice sunt aici. Pentru că fenomenul corupţiei nu este specific României am găsit modele matematice care modelează fenomenul şi care ne spun care sunt factorii pe care societatea, presa, instituţiile statului şi clasa politică trebuie să-i schimbe. Ca bază am lucrarea lui Andreas Krueger. E cam tehnică (adică lăsaţi orice speranţă) dar cei care se pricep la matematică pot să vadă cât de serioasă este.

Modelul de răspândire al corupţiei în societate este cel specific contagiunii, cu exemple ca moda, subiecte discutate, opinii, etc.

Există trei factori care caracterizează contaminarea, depăşirea unui anumit grad de corupţie în vecinătatea unui nod, noduri care sunt deja corupte, grad care depăşeşte un anumit nivel şi atunci creşte probabilitatea de infectare a nodului în cauză; numărul total de noduri corupte din întreaga societate şi rata de dezinfectare la nivel global.

La nivel local mecanismele sunt: "Dacă toţi fac asta eu de ce nu?", la îndemnul "rezolvării problemei" prin mijloace corupte, naivitate. La nivel global nivelul corupţiei este cel perceput, oamenii, din informaţiile pe care le au din media sau relaţii interpersonale, au o anumită percepţie despre nivelul corupţiei şi sunt tentaţi să ocolească legea în funcţie de această percepţie, nu neapărat conformă cu realitatea. Tot la nivel global se manifestă ca efect contrar exemplificarea reuşitelor luptei anticorupţie, exemplele personale şi lupta oficială împotriva acestui flagel, eliminarea nodurilor corupte din societate.

În funcţie de parametrii care apar se poate ajunge la corupţie generalizată, la fixarea corupţiei pe un palier, la coabitarea unor zone corupte cu unele curate, la apariţia şi dispariţia de focare de corupţie.

Faptul că societatea este de tip lume mică şi existenţa hub-urilor importante conduce la răspândirea corupţiei, în cazul în care acestea sunt corupte. De asemenea o concluzie importantă a studiului este că gradul de ierarhizare a reţelei este în legătură directă cu răspândirea corupţiei, cu cât structura este mai centralizată cu atât societatea este mai predispusă la corupţie.

Concluziile diferite faţă de ce ne spun politicienii sunt;
1. Descentralizarea este un factor important şi esenţial în lupta anticorupţie.
2. Prezentarea în media a cazurilor de corupţie nepedepsite creşte nivelul de corupţie. Ca şi reversul, prezentarea celor pedepsite o scade.
3. Eliminarea marii corupţii este esenţială, asta o spun şi ei.
4. Societate are răspunderea ei, exemplul personal, prezentarea faptelor de corupţie, "turnarea corupţilor" este o datorie dacă vrem să scăpăm de ea.
5. Clusterizarea în găşti favorizează corupţia, un minister monocolor este mai susceptibil decât unul în care sunt prezenţi reprezentanţi din mai multe partide în cazul unei coaliţii.
6. Politizarea, în acest moment legală, a întregii structuri conduce la corupţie. De aceea este necesară existenţa unei clase de funcţionari publici apolitici.
7. Independenţa Justiţiei este esenţială, politizarea acesteia conduce la corupţie.
8. Justiţia trebuie să-şi facă datoria cât mai repede. Cu cât cazuri celebre de corupţie rămân nepedepsite cu atât creşte corupţia şi percepţia asupra grupului din care presupul corupt face parte ca fiind în întregime corupt.

Pentru clasa politică. Descentralizare, depolitizare, eliminarea cazurilor de presupusă corupţie din rândul partidelor cât mai repede posibil. Cazurile Năstase sau Ridzi sunt elocvente, cazul Năstase a terfelit întregul PSD până la sinonimitatea cu corupţia iar pentru PDL cazul Ridzi a dus la "toţi sunt la fel". Văd că Ridzi continuă scandalul, este cea mai păguboasă politică, treaba lor.

Pentru presă. Prezentarea cu fervoare a reuşitelor sistemului nu numai a nereuşitelor. Chiar dacă reuşitele sunt mai puţine şi mai puţin importante. Prezentarea în media a tuturor cazurilor de corupţie şi urmărirea acestora până la finalizare.

Pentru Justiţie. Judecarea în regim de urgenţă a cazurilor de corupţie. Adică exact invers decât face acum. Mai ales cele de mare corupţie. Auto-eliminarea corupţilor din rândurile sale.

Pentru omul de rând. Intoleranţă faţă de corupţie. Indiferent de nivel. Prin rezistenţă la nivel personal, exemplu personal, ruperea legăturilor cu persoanele corupte, denunţarea cazurilor cunoscute atât oficialităţilor cât şi în media.

Ca o concluzie personală. Actuala coaliţie luptă doar declarativ cu corupţia dar ia măsuri care conduc la corupţie, în loc de eliminare a agenţiilor acestea sunt practic centralizate, s-a trecut la politizarea legală a funcţiilor din teritoriu, în loc de acordarea unei totale independenţe financiare a Justiţiei se încearcă politizarea ei. Justiţia nu-şi face datoria în domeniu, nu elimină proprii corupţi, nu judecă rapid cazurile de corupţie, deciziile sunt ridicole de foarte multe ori. Media încă luptă dar de cele mai multe ori neprofesionist iar ce facem noi este să înţelegem că situaţia este intolerabilă şi să începem să ne manifestăm.

PS Regulile comentariilor sunt aici, încălcarea lor se pedepseşte cu ştergerea fără avertisment.

15 comentarii:

Shanti spunea...

excelenta lectie! totul este atat de simplu, partea proasta e ca NU SE VREA!

Anonim spunea...

foarte bună lucrarea dlui Krueger, mulțumesc de informație, până acum nu auzisem de modelarea respectivă

Anonim spunea...

Bravo S...y, la asa ceva ma asteptam din partea unui matematician!

Foarte buna lectia, ar trebui s-o intelegem cu totii si sa actionam la nivelul nostru asupra parametrilor la care avem acces. Concluziile sunt f. utile mai ales ca unele sunt contra-intuitive (ex. 1). Multa bafta!

DorinD

Dan Selaru spunea...

Multumesc pentru aprecieri, eu n-am facut decat sa adaptez concluziile la situatia noastra.

Anonim spunea...

* ultimul comentariu
da, dar esențial este efortul de descoperire a materialului ;). că tot vorbeați acum ceva timp de căutarea informațiilor și noul tip de jurnalism

Anonim spunea...

Intr-un proces ce a avut loc la Jud
ecatoria din Campeni,Jud.Alba am fo
st tot amanat panba s-a prescris.Ac
um in alt proces de la Judecatoria
Mun.BRAD,Jud.Hunedoara pentru o rec
tificare de carte funciara sant ama
nat de trei ani.Magistratii milita
ri ar trebui sa ia conducerea struc
turilor civile pentru cativa ani si sa instaureze ordinea in acest si
stem.Actuala greva,protest aduce grave prejudicii de imagine tarii
si pagube imense cetatenilor.

Anonim spunea...

Thank you for those items!

Anonim spunea...

bun, bun

Anonim spunea...

Excelent material. De cand cautam asa ceva... Apropos de dinamica retelelor liber scalabile, pe asta o stiai? http://hbswk.hbs.edu/archive/2906.html

Dan Selaru spunea...

Ma mir ca a placut. Ultimului anonim, merci, sa o valorificam.

Anonim spunea...

Cu placere. Admir efortul tau de a aduce in atentia cititorilor elemente din domeniul complexitatii. Uite si originalele:
http://arxiv.org/PS_cache/cond-mat/pdf/0002/0002374v1.pdf
si
http://www.exponentialimprovement.com/cms/uploads/WealthHappens_R0204Cp2.pdf

Dan Selaru spunea...

Le-am gasit. :-)

Anonim spunea...

Din pacate, dincolo de modelarea matematica zace trista realitate... Unul din efectele perverse ale democratiei (asta neimplicand in vreun fel ca exista un sistem mai bun) este ca, in general, propulseaza la putere indivizi reprezentativi pentru ansamblul societatii. Daca ati obliga un grup oarecare de oameni sa se suie intr-un avion si sa voteze cine sa fie pilotul, vor alege fara sa clipeasca un profesionist, fie ca acesta se afla deja printre ei, fie ca ar fi nevoiti sa angajeze unul din afara. Din pacate in materie de alegeri democratice lucrurile nu mai sunt atat de evidente ca in exemplul cu avionul si multi fac alegerea dupa cu totul alte criterii decat capacitatea si competenta dovedita a celui ce clameaza puterea de a si face ceea ce spune. Intr-un sistem populat cu oameni inteligenti si rationali nu veti vedea niciodata ajungand in postura de prim ministru o persoana care are foarte vagi cunostinte de economie (in ultimii 20 de ani functia de prim ministru a fost ocupata la noi de o persoana cu studii de specialitate doar vreo 7 ani). Asadar e un cerc vicios. Cat timp electoratul are un nivel de inteligenta scazut nu va face alegeri inteligente. Prin urmare si de coruptie nu se vor ocupa unii care stiu de unde sa apuce problema, ci aceeasi gargaragii.

Francesco spunea...

Michelle Malkin a scris "Cultura Coruptiei", la noi nu s-a scris o carte de acest fel. Nu este nevoie? Ba da, mai mult decat in America.

Anonim spunea...

Cand privesc la baronii si baronetzii locali ( si chiar la multi dintre cei cu o oarecare putere economica, administrativa, etc in sistem:directori de scoli, magistrati, politisti si chiar manageri de firme), incep sa ma indoiesc de validitatea concluziei no. 1, aceea cu descentralizarea. Poate ca una dintre premizele/ipotezele/datele modelului matematic nu se potriveste la noi?

casandra