Se afișează postările cu eticheta Panflet. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Panflet. Afișați toate postările

joi, 29 iulie 2010

Un mic, o ţuică, un brand de ţară?



Dacă toate studiile s-au făcut în Occident de ce s-a făcut lansarea în China dar fără chinezi? Pentru că chinezii nu merită.

joi, 8 iulie 2010

Frank Zappa

Cum mă uitam eu prin presă văd aici un filmuleţ care susţine că la Püspökladány, Ungaria se vede chipul lui Isus dacă ne uităm pe Google Maps.

Coordonate 47.345811N, 21.11829E. Părerea mea este că seamănă cu Frank Zappa.



Să ne uităm şi la Frank Zappa în concert.



Cred că pentru toată lumea asemănarea e evidentă. Se vede şi chitara şi microfonul.

vineri, 11 iunie 2010

Sachiel

Sachiel este unul din Îngerii Duminicii, având interval de funcţionare între orele 6 ;i 7 şi 18 şi 19. Program duminical, are şi alte atribuţii, în general războinice. Aveţi aici legătura.

Dar acesta mai are şi alte calităţi. Este patronul zilei de joi şi este asociat culorii violet. Şi are ceva treabă cu Jupiter. Aşa spun unii analiştii politici pe aici. Şi nu numai. Este considerat îngerul milei.

De ce ne aduce nouă aminte asta? Joi, violet? Ahaa!

Ce zi a fost ieri? Joi. Cine este stăpânul local al flăcării violet joia, vezi victoria în alegeri.

Ăsta e adevăratul motiv al încercării mutării datei de discutare a moţiunii. Restul sunt biete încercări de analiză politică bazate pe sindicate, prezenţă la vot, chiul parlamentar, pensionari dezlănţuiţi, troc politic şi alte normalităţi locale. Lovitura de ieri a fost a flăcării violet.

De data aceasta Geoană, deja pârlit pe toate părţile de flacără şi placat cu azbest de Hrebenciuc a avut puterea de a riposta. Prin noncombat. O dovadă de maturitate politică. Sachiel, îngerul milei, de data asta a stat împotriva discipolului lui Aliodor. Să vedem Curtea Constituţională.

Lupta continuă, oştile îngereşti sunt dezlănţuite, Boc ascute coasa, oxiacetilenicele îşi schimbă culoarea. Din cei patru călăreţi ai Apocalipsei doi au venit, ceilalţi sunt pe drum, au probleme cu vămile, că nu introduci caii în ţară ca pe vremuri. AC/DC a avut probleme la ieşire. Ăştia au la intrare. Se rezolvă sigur cu o şpagă.

Să ne rugăm lui Sachiel. Să-ţi fie ruşine, Dinu Patriciu!

PS N-am avut clip onorabil cu flăcări şi am dat cu ploaie violet. Contrariile se atrag. Clar m-am inspirat de aici. Să-ţi fie ruşine, Dan Şelaru!

marți, 4 mai 2010

Victoraş, du-te şi pârăşte-i

Remus Cernea n-a fost lăsat să candideze din partea Partidului Verde pe motiv că dacă o să câştige ar intra în Parlament un partid care n-a trecut pragul electoral.

UNPR-ul n-a trecut pragul electoral, nici n-avea cum, dar e bine merci în Parlament. Cred că tu, Victoraş, ar trebui să pui nişte întrebări pe la Curtea Constituţională.

Vorba lui Pumnea "Am dat şi eu!", că numai cu carduri de mall nu pui stânga românească pe picioare. Şi vezi că ţi-au luat şi sindicatele şi micii. Nea Nelu e la Stambul, a greşit Poarta, iar Adiţă-l face cavaler de Cornu pe Mândruţă.

Aici.

sâmbătă, 27 februarie 2010

Eu cam asta am înţeles

Portretele din blogroll. Cei neportretizaţi să nu se supere, ori nu-i cunosc prea bine ori n-am avut inspiraţie. Cei portretizaţi se pot supăra că ştiu că o să mă ierte. Sau nu.



Doc, că tot caută el toate stricăciunile. Aşa şi Tommy Lee Jones, cum vede un râu găseşte un evadat şi-l fugăreşte până la capăt.



Lia, încă n-a oprit-o nimeni. Şi nu-l văd bine pe ăla care încearcă.



Viorica, o doamnă iubitoare de patinaj şi coreeni. Sărutmâna.



Dan Popa, poza spune tot.



Dan Iancu, "suntem nişte viermi simpatici. atît cît se poate. uneori mai înceţi, alteori mai obraznici, de ce le mai multe ori neatenţi."



Flavian, prea multe dileme existenţiale strică.



Khris, nu cred că a scăpat ceva analizelor lui. Un Kaizer Souze al statisticii.



Alin Farcaş, culoarea spune tot.



Constantin Gheorghe, un luptător pentru ideile lui. Aproape singurul de stânga.




Nenea Cosmos, el e şi călăreţul şi calul. Realmente îl iubesc.



Patruped bun: biped rău, nu toţi băieţii buni sfârşesc bine.




Theophyl, un domn, de dreapta.



Turambar, asemănările cu judecătorul Roy Bean sunt prea multe.




Confruntă durerea, mai bine nu.




Lorena Lupu
, poate bănuieşti unde începe dar niciodată unde se termină.



Jean Claude, un om care se transformă.




Camil Stoenescu, cam aşa trece el neobservat.

vineri, 26 februarie 2010

Şi mai adevărata revistă a presei şi un autodenunţ

Dan Popa face adevărata revistă a presei. A mea a rămas să fie şi mai adevărată.

În numărul 5 din 25 februarie, anul curent, al ediţiei tipărite, revista "Ioana" ne comunică faptul că zorelele şi salvia au devenit, în urma noilor reglementări, oficial, droguri.



Ţin să anunţ oficialităţile că am aruncat salvia pe care o aveam în frigider şi am stârpit zorelele de la fereşti.

De asemenea, mă autodenunţ că posed în casă mai multe materiale compromiţătoare cu privire la folosirea salviei, respectiv un număr de cărţi de bucate pe care nu le-am distrus.

Să le ard sau pot să le păstrez cu condiţia să nu citesc acele reţete care mă duc la pierzanie? Şi scoateţi dracu' salvia din supermarketuri.

PS E pe bune, mă întreb până unde poate merge reglementarea. O să se interzică şi cuţitele, şi şurubelniţele, şi furculiţele. Unul şi-a băgat un bec în anus, să interzicem becurile sau anusul? Iată o dilemă pentru politicieni.

marți, 23 februarie 2010

Pantera Roz şi Cristian Diaconescu

Cine l-a trimis prin şantaj la colţ, pe coji de nucă pe Cristian Diaconescu? Tanti Aglaia, mătuşa Tamara, Marean, Băse, juna Jucan nu ne spune.

Cu ce mogul s-a întâlnit diplomatu', de creştea pipota în pesedistul votaş de-l călcau în picioare? Cu Vântu sau cu Patriciu? Că nu se întâlnea cu Felix, că nu era de şantaj. S-o fi întâlnit cu vreun rege de-al asfaltului că ăia-s oranjulii? Sau cu vreun băiat de ăla care se ocupă cu armament, că şi la SRI s-a dus după urma scutului.

Şi umbla şi degizat prin buricul târgului. Asta trebuie ilustrat, că fără ilustraţie n-o să înţelegem niciodată gravitatea faptului.



Dar să continuăm dilema, trilema, problema. Ce-o fi făcut el, nefericitul candidat, să trebuiască să-şi ia votanţii şi să-i trimită ca semn de vasalitate nefericitului Prostănac. Şi să intre pentru totdeauna în rândul cadavrelor politice care populează partidele. Nici nu contează.

Aş ilustra-o şi pe asta dar nu mă lasă iutubul. Dar pun un link. Arta cere sacrificii.

Oricum, suspansul o să rămână perpetuu. Şi niciodată n-o să ştim al cui o să fie câinele de mai jos.



Un subiect umflat (v-am spus să vă uitaţi la clipul ăla cu link, voi Batman, Batman, na, că nu ştiţi despre ce vorbesc) care ne arată încă o dată că tanti Secu e bine merci şi-şi face treaba.

O poveste mai credibilă e aici. Dar e mai bună a mea.

duminică, 21 februarie 2010

Marea bălăcăreală sau cum derbedeul de la Rio l-a bătut p-ăla din Ferentari

Victorie! Nea Nelu s-a străduit 5 ani să se răzbune pe şmecherii care i-au luat jucăria, partidul. Acum îl conduce iar.

Las la o parte episoadele sclipitoare, apariţia vrăjitoarelor şi lupta lui Pandele cu Vanghelie, care merită să rămână în istoria social-democraţiei româneşti. Şi trec direct la concluzii.

A fost o răfuială penibilă. Cu tertipuri şi dezertări programate. Iar Nea Nelu a rânjit satisfăcut. Che Guevara de Constanţa a dat tonul iar Marean n-a avut verbul la el. Şi flacăra violet l-a pârlit încă o dată pe Geoană. O social-democraţie ceva? Un mic, o bere, o reformă? Vicepreşedinţii sunt tot ăia de dinainte. Păcat că a plecat Micky Şpagă. Dar n-a plecat departe, a plecat la Gabi Oprea, la guvernare, la enteresul naţional. Vrăjitoarele au venit pentru Diaconescu, pe surse.



PS Acum mi-a venit. Marele Pitulescu l-a făcut şef pe Micul Titulescu.

miercuri, 17 februarie 2010

Băieţii ăştia e nebuni la cap

Se pare că în faţa primarului "care este" nimeni nu mai poate face faţă. Se dezertează pe capete, alaltăieri Năstase, ieri Nea Nelu. Amândoi alfabetizaţi. Sprijinul în favoarea lui Geoană acordat de Vanghelie pare hotărâtor.

Şi dacă Vanghelie reuşeşte şi, cu îngăduinţa lui Geoană sau prin şantaj, acaparează tot partidul? Părea o glumă dar începe să nu mai fie. Pur şi simplu conduce la mafiotizarea partidului cu cele mai multe voturi din România, anul trecut era la guvernare.

Mentalitatea PSD-ului o ştiam dar faptul că s-a ajuns la jurăminte pe Biblie mă depăşeşte. Într-un partid social-democrat?

Plecarea lui Năstase nu e o dramă dar eliminarea lui Nea Nelu este. Am fost şi rămân un adversar al acestuia dar, de multe ori, a reuşit să păstreze un echilibru în lumea lor comunistă. Cine l-a temperat pe Năstase? Părăsirea corăbiei în mâinile lui Geoană, pilotat de Vanghelie, este o tragedie. Cu personaje ca Copilul Minune (ştiu, asta e situaţia) promovate de Vanghelie nu mai ajungem niciunde, e pus să facă politici publice. Astea sunt elitele partidului?

Până acum erau hoţi dar aveau măcar gulerele albe, erau alfabetizaţi, acum sunt interlopi de-a binelea.

Oricine, numai Geoană nu. Victoria lui Geoană înseamnă distrugerea partidului. Între ticăloşie şi prostie aleg prostia. Între ticăloşi îl aleg pe cel mai cultivat.

"Opriţi grătarele. Vorbeşte domnul Geoană" - Marian Vanghelie

Asta e doctrina noului partid.

vineri, 8 ianuarie 2010

Vineri, zi dramatică pentru Bugetul României

Religia noastră ortodoxă face din miercuri şi vineri zile de adâncă durere pentru bugetul naţional. Durerea vine din posturile religioase. În aceste zile, noi, poporul vicios şi iraţional mâncătoriu de produse de fast-food, carne, dulciuri şi alte lucruri la care orice subnutriţionist responsabil s-ar uita cu adâncă indignare, suntem afurisiţi să nu aducem prinos bugetului naţional prin noua taxă pe viciul înfulecării.

Cu adâncă smerenie, spre binele bugetului, cer dezlegare perpetuă pentru întreg poporul român de la Preafericitul Daniel de la respectarea posturilor religioase, măcar până la sfârşitul cel din urmă al crizei. Că călători suntem spre "modernizare şi reformă a Statului" şi din buget multe biserici se ctitoresc.

Aşa să-l ajutăm pe Vlădescu şi să-l slăvim pe antemergătoriul lui, Pogea, că mult o să-l regretăm pe întâi stătătorul de forfetar. Să ne-ndopăm, că aşa reforma o s-o facem, în vecii vecilor. Amin.

miercuri, 25 noiembrie 2009

Sfaturi pentru doamna Nina

Doamnă Nina, sunteţi o persoană decentă şi pe care o respect în mod deosebit, sunt chiar serios. Pe perioada campaniei electorale vă rog să-i rechiziţionaţi basca lui Nea Nelu, aduce prea mult a Lenin. Puteţi să-i spuneţi că e la curăţat.

Când vrea să plece de acasă nu-l lăsaţi să ajungă la televizor. Ştiu că Geoană e prostănac, nu-l lăsaţi să-l facă prost de-a binelea. Poate că are cămaşa necălcată, poate nu-şi găseşte pantofii. O nevastă are mereu argumente.

Şi, dacă tot am pornit pe drumul ăsta, putem să-i sugerăm, împreună, lui Năstase să numere ouă, sau oo pentru Vanghelie? Care şi el trebuie să stea pe acasă, prin sector. Hrebe poate pleca în vacanţa, cred că e spre binele tuturor.

Doamna Nina, sunteţi ultima şansă pentru Geoană. De Dumneavoastră depinde. Glumesc?

Mulţumesc tuturor coautorilor acestui post, Sorin şi Monica. E o glumă şi o să şterg orice comentariu care iese din decenţă.

duminică, 1 noiembrie 2009

marți, 27 octombrie 2009

Economia moaştelor pentru începători

Domnul Bogdan Glăvan, profesor de economie, face o analiză economică a fenomenului moaştelor din România.

"Am văzut astăzi cu ochii mei aglomeraţia de pe Dealul Mitropoliei. Cu ochi de economist, vreau să zic, şi mă grăbesc să vă transmit impresii.

Avem de-a face clar cu o problemă economică. Ori de câte ori cantitatea cerută depăşeşte cantitatea oferită, apare îmbulzeala. Nici nu este de mirare, acolo unde preţul este zero, aşa cum este în cazul moaştelor. Conform manualului de economie, pe termen scurt, există două soluţii:
1. Soluţia “de piaţă”, presupune creşterea preţului, astfel încât accesul la bunul respectiv să fie restricţionat strict la cei care doresc să plătească pentru a-l avea. În cazul nostru, ar trebui pus un preţ pe vizitarea moaştelor
2. Soluţia „administrativă”, presupune raţionalizarea consumului, după principiul „să se dea câte una ca să ajungă la fiecare”. Concret, în ceea ce priveşte moaştele, raţionalizarea poate lua una din următoarele forme:
• limitarea timpului de vizitare (maxim două închinăciuni per capita)
• limitarea celor care le pot vizita (interzis minorilor şi celor peste 99 de ani; un singur membru de familie; interzis celor fără studii teologice; acces nelimitat din doi în doi ani – în anii cu soţ, femeile, în anii fără soţ, bărbaţii ş.a.m.d.)
• descurajarea cererii prin stabilirea diferenţiată a impozitului pe venit în funcţie de frecvenţa cu care indivizii vizitează moaştele, etc.

Pe termen lung, echilibrarea pieţei se poate realiza doar prin creşterea producţiei. Propun astfel să fie luate în calcul, următoarele măsuri care ar duce la creşterea cantităţii oferite de moaşte: extinderea perioadei de vizitare a moaştelor la durata întregului an, inventarea unor moaşte noi (nu vi se pare că, vorba aia, în secolul cunoaşterii, religia e un domeniu în care inovaţia are de suferit?), liberalizarea importului de moaşte (să nu uităm că globalizarea este benefică!) – organ decizional: Biserica

Dincolo de dezechilibrul persistent, care trebuie eliminat cumva spre binele societăţii, analiza mai atentă arată câteva detalii interesante. Astfel, ca vag element de asemănare cu pieţele mature, avem investitori instituţionali – politicienii – care se detaşează de restul poporului prin faptul că vizitează moaştele în mod profesionist, pe baza unui atent calcul cost-beneficiu al cărui rezultat variază, desigur, în funcţie de faza ciclului… electoral. Marea parte a cererii este formată însă din investitori simpli, motivaţi în acţiunea lor nu de o analiză economică serioasă, ci de simple preferinţe subiective. Acţiunea lor se caracterizează prin lipsa constituirii unui portofoliu şi comportament de turmă. Ca atare, lipsa de sofisticare a investitorilor şi eşecul de coordonare constituie elemente care definesc foarte bine eşecul pieţei în alocarea eficientă a moaştelor. Este important astfel ca statul să intervină mai activ în acest domeniu – religia şi Biserica – pentru internalizarea externalităţilor şi stabilizarea pieţei.

Aceste observaţii îşi propun doar să aducă în discuţie un subiect puţin abordat în literatură. Concluziile prezentate mai necesită verificare şi aştept cu nerăbdare rezultale cercetărilor viitoare.
"

miercuri, 21 octombrie 2009

Compunere - Toamna

A venit toamna, păsările călătoare şi-au luat zborul spre ţările calde. Parfumul gutuilor umple cămările. Ce altceva putea să facă parfumul gutuilor? Tractoarele şi combinele duduie, economia nu, pe ogoare, executând lucrări specifice, aratul, grăpatul; (pauză de respiraţie) tocmai a venit subvenţia pentru motorină.

Toamna se numără boboci. Nu lipseşte un i, lipsesc bobocii. Mustul a dat fiert în ca şi clasa politică. Mai avem puţin şi dăm şi noi. Pogea încă numără bani. Găseşti parale-n drum şi tot trebuie să le numeri.

Azi s-a ivit soarele din perdeaua groasă de nori. Odată cu el Nea Nelu. Geoană şi Băse s-au folosit de prilej şi s-au înscris la bec. Aş da-o niţel în simbolistică dar nu se face.

La nunţi băieţi şi fete tropotesc în ritmul dulcelui cântec românesc. Alaiuri pestriţe umplu curtea Biroului Electoral Central. Se pregăteşte România cu viitorul gospodar (gaspadin - limba rusă, n-am chirilice) să se ia spre buna guvernare.

Fete cu cosiţe blonde îmi trimit scrisori în care spun că satul nostru, Drumul Taberei, are metrou, are spital, s-a amenajat Parcul Drumul Taberei şi Lacul Morii, ce sat frumos avem. Ca şi cosiţele, "realizările" sunt doar pentru campanie.

Nu pot încheia fără câteva vorbe de duh ale poporului nemuritor.

"Cine caută pe dracu' întotdeauna îl găseşte.
Cine cheltuie peste ce câştigă n-are-n casă mămăligă.
Obiceiurile cele nouă fac risipa ţărilor şi pieirea domnilor.
Când ai vreo grabă atuncea se sperie calul.
La Dumnezeu şi-n Ţara Românească toate sunt cu putinţă.
"

Proverbe româneşti din "Apa trece, pietrele rămân" -BPT, 1966

Dacă mai apuc următorul anotimp, iarna, vă mai scriu. Aşa se lasă campania peste câmpurile şi căsuţele noastre, ca vălătucii de nori peste dealuri.

PS Regulile comentariilor sunt aici, încălcarea lor se pedepseşte cu ştergerea fără avertisment. Nu sunt ziarist, n-am legătură cu mogulii sau partidele.

joi, 27 august 2009

Basm cu inginer şi licitaţie publică

Cum funcţionează licitaţiile pentru achiziţii publice? Toată lumea ştie. Se face un caiet de sarcini în care ai nevoie de un inginer. Caietul de sarcini pune condiţii de genul "câştigătorul trebuie să aibă peste 50 de ani, să fie inginer, chelie, ochelari şi două fete majore plus un nepot şi-un Tico maro". Licitaţia apare azi 27 august, ofertele sunt necesare până pe 29, licitaţia e evident anunţată cu surle şi trâmbiţe într-un colţ, cu litere mici de tot.

Când te uiţi la câştigâtor ai revelaţia că ai în faţă un inginer de peste 50 de ani, cu chelie şi ochelari, două fete, un nepot şi-un Tico maro. Exact ce trebuie, nimic mai puţin. Alegerea perfectă. Şi care a şi aflat pe 28 de existenţa licitaţiei, un adevărat noroc. Ba, ca să treacă de licitaţie şi-a vopsit şi Tico-ul în nuanţa cerută, doar că a început vopsitul pe 25 ca să fie gata până pe 28. A avut el un vis pe 24 că trebuia să-l vopsească, poţi să conteşti visele omului?

Şi totul e legal. Ba, întrebat inginerul de un grup de fraieri cum de a fost atât de potrivit răspunde că el a propus un inginer de peste 50 de ani, cu chelie şi ochelari, două fete, un nepot şi-un Tico maro şi că e normal să câştige. Dacă nu câştiga dădea Statul în judecată că se foloseşte de descrierea lui.

Orice comparaţie cu realitatea denotă reavoinţă, manipulare, moguli, 322, maliţiozitate, interese ascunse.

PS Regulile comentariilor sunt aici, azi o să şterg doar comentariile injurioase şi atacurile la persoană, e doar o poveste, nu?

miercuri, 5 august 2009

Măsură complexă anticriză




Avem Autoritate Natională Antigrindină. Ce dacă imbecilii ăia de americani consideră că nu există nicio metodă certă de prevenire. Ce dacă un nene de la meteo zice la fel. Guvernul ştie mai bine.

Pe vremuri se băteau clopotele. Putem să facem la fel şi acum, efectele sunt aceleaşi, tot avem în planul de investiţii 800 de biserici noi. În acest fel rezolvăm problema, punem şi clerul la treabă, băgăm şi un proiect în care educăm şomerii să devină clopotari antigrindină deci facem şi reconversie profesională. Putem să facem şi un contract să cumpărăm nişte maşini cu clopot deasupra ca să revigorăm industria auto şi pe cea siderurgică, avem astfel şi grupuri mobile antigrindină. Maşinile neapărat SUV-uri că nu se ştie unde trebuie grindina combătută. Dacă mă mai gândesc mult scriu şi un proiect pe fonduri structurale de vreo 5 milioane (RON) în care fac un proiect pilot şi dezvolt şi cercetarea. Asta măsură anticriză. Propun un program naţional cu astfel de măsuri complexe.

Prima idee, calcularea deficitului bugetar şi a PIB-ului prin metode astrologice de către Netty Sandu dar cred că asta deja se aplică.

Şi două citate care mi-au plăcut, fără legătură.

"România este ca un avion în picaj în care piloţii s-au luat la bătaie, inclusiv cu pilotul automat." Bogdan Chireac

"Suntem o ţară cu conducere bicefală, un şef de bostănărie şi un cosaş fruntaş. Şeful de bostănărie pare independent dar are în spate un primar de sector, cosaşul are în spate un preşedinte şi nu pare independent. "-nu ştiu autorul

joi, 30 iulie 2009

Miraculosul Mugur Isărescu în viziunea lui Emil Boc

" * Acesti bani nu ajung la Ministerul Finantelor sau la vreunul dintre ministri. Nu sunt utilizati pentru proiecte de infrastructura sau cheltuieli de personal.

* BNR va putea sa diminueze, astfel, rezervele minime obligatorii, pentru a putea ajunge sa adoptam moneda euro. Si returnarea datoriei va apartine tot BNR. Niciun roman nu va plati niciun leut pentru imprumutul de la FMI, pentru ca banii merg la BNR, si tot BNR ii va returna.

* Tot ceea ce ia Guvernul din imprumutul de aproape 20 de miliarde de euro sunt 5 miliarde de euro. Acesti bani vor fi utilizati de Guvern pentru lucrari de infrastructura. Acesti bani ii returneaza Ministerul Finantelor, restul nu reprezinta o datorie directa a statului roman.
"

Autorul? Premierul Emil Boc.

Se iau 5 miliarde de la FMI şi se duc la BNR, BNR eliberează băncilor 5 miliarde din rezerva acestora. Guvernul ia cele 5 miliarde de la bănci cu o dobândă mult mai mare decât cea pe care o s-o plătească BNR la FMI. Domnule Emil Boc, cele 5 miliarde despre care vorbim o să fie cheltuiţi pentru personal majoritatea şi pentru investiţii o sumă mult mai mică.

Faptul că spuneţi că nu poporul român plăteşte împrumutul ci BNR mă lasă mut de admiraţie în faţa puterilor nebănuite ale Guvernatorul BNR. Sper că n-o să intre Isărescu în casă peste mine să-i dau partea mea din datorie şi dobânda.

Metoda, nu-l întrebaţi pe Pogea că nu ştie, este ca BNR să scoată de la tiparniţă o grămadă de lei, să cumpere euroi de pe piaţă, să crească inflaţia şi cu asta basta. Totul cu ţărăita să nu ne prindem, în ani de zile de acum încolo. Datoria o să fie în preţul la lame de coasă, gresie şi alte produse de care orice premier are nevoie. Aşa că tot noi o plătim, şi datoria şi dobânda, şi datoria Guvernului, şi dobânda la aceasta.

Iar toţi banii Ministerului Finanţelor vin, atât cât mai vin, Pogea ştie, din taxe şi impozite plătite tot de poporul român, nu-i pirogravează seară de seară Pogea şi acum e obosit şi de aia avem deficitul mare.

Aş vrea să vă spun că Mugur Isărescu nu este Merlin, nu este Midas, Găina cu ouă de aur, un alchimist celebru sau alte personaje din cărţile de economie studiate de Domnia Dumneavoastră.

PS Şi pentru deştepţii care spun că BNR se autofinanţează, una e să te autofinanţezi şi una e să faci profit 15 miliarde de Euro ca să dai datoria înapoi. La sfârşitul lunii martie BNR era practic pe zero plătind toate restanţele. Şi 80 de procente din profitul BNR se duce la Stat. Aşa că biata BNR ar trebui să facă un profit de 75 de miliarde ca să plătească ea singură datoria. Sper că nu e nimeni sănătos la cap care să creadă aberaţiile lui Boc, cât de portocaliu la suflet ar fi.

sâmbătă, 11 iulie 2009

Sunt o zdreanţă!

În nimicnicia mea, ca un câine turbat, eu am crezut ce-am văzut cu proprii ochi, adică poza asta din Adevărul preluată, ce ironic, din Cuvântul Libertăţii.



Sunt o zdreanţă pentru că m-am îndoit de calitatea membrilor PDL de frunte, inclusiv de cei care au ajuns în Guvern, de Justiţia română care face grevă, pe bună dreptate, nu? Sau de competenţa Parchetului.

Sunt o zdreanţă aşa cum eşti şi tu, cititorule. Suntem buni de spălat podeaua, de stat legaţi în lanţuri cu o pancartă legată de gât. Cum avem îndrăzneala să credem ce vedem? Să acuzăm un om pe nedrept? Să-i stricăm imaginea? Să facem Justiţie televizată?

Iartă-ne Don Costel. Te rugăm.

joi, 9 iulie 2009

O tempora! O mores!

"La ţepe băieţi, în piaţa Victoriei după 28 noiembrie!" - Traian Băsescu

"Ce vremuri! Ce moravuri!"

Cicero, discurs prin care, la 7 noiembrie 63 î. Cr, marele orator, consul în acel an, denunţa în faţa Senatului conspiraţia patricianului Lucius Sergius Catilina (108 – 62) împotriva Senatului. Vorba s-a folosit mereu ca expresie retoricâ a indignârii împotriva stricăciunii vremilor şi a societăţii.

(Francois Bluche, De la Cezar la Churchill, Editura Humanitas) via Bucăţi din cărţi.