Harababura din mintea noastră

Un clip despre necampania electorală, lipsit de mesaj dar evident reprezentativ pentru România. Se poate neglija că l-au făcut toţi praf.



Şi aşa cum părerile sunt total împărţite aşa vor rămâne până pe 30 noiembrie. Nimic din campania electorală nu pare să pună lucrurile în ordine. Nu există apariţii convingătoare. Se duc lupte pe panouri, pe afişe, pe spaţii verzi, pe criză, pe necriză, pe blonde, pe brunete, pe clipuri, pe ce nu vă trece prin cap.

Legea nu permite votul "în deplasare", vor fi milioane de cetăţeni care nu vor putea să-şi exercite dreptul de vot. Cine e în general "în deplasare", persoanele active. Pe lângă lehamitea generalizată se adaugă şi faulturile legislative. Nu era greu să poţi vota oriunde cu niţică minte din partea legiuitorului dar de unde nu e nici Dumnezeu nu cere.

Există o metodă logică de a vedea măcar partidul mai responsabil, şi cum habar n-avem cine sunt piţiponcii şi piţipoancele care candidează, măcar să nimerim partidul. Cum nu pot să analizez programele de guvernare, PSD nici n-are decât câteva pagini scrise mare şi cu poze, mergem invers, ne uităm ce trebuie să nu facem.

Strategia de dezvoltare durabilă a României este un document care radiografiază situaţia actuală a ţării şi propune ce trebuie făcut. Am mai vorbit despre ea dar să vedem care sunt pericolele interne (pag. 99):

"• Ajustarea conjucturala a politicilor economice ca urmare a instabilitaţii politice si/sau a nerespectarii principiilor dezvoltarii durabile, în funcţie de configuraţia majoritaţii parlamentare sau de doctrinele partidelor politice aflate la guvernare;

• Întârzierea implementarii unui sistem îmbunataţit de luare a deciziilor si de
crestere a responsabilitaţii instituţiilor publice în raport cu rezultatele politicilor promovate, analizelor de impact si utilizarii tehnicilor de monitorizare sistematica si activa;

• Continuarea actualelor tendinţe demografice negative, accentuarea declinului demografic si producerea unor dezechilibre structurale cu profunde implicaţii de natura economica si sociala;

• Accentuarea neîncrederii faţa de imparţialitatea, transparenţa si operativitatea actului de justiţie;

• Cooperarea formala si ineficienta a instituţiilor publice cu sectorul privat
(patronatele), asociaţiile profesionale si partenerii sociali în elaborarea si implementarea politicilor publice si a masurilor pentru cresterea competitivitatii bazate pe sporirea productivitaţii resurselor materiale consumate si a muncii, precum si pe promovarea prioritara a exportului si asigurarea echilibrelor macroeconomice;

• Selectarea dupa principii clientelare a prioritaţilor în alocarea financiara a
fondurilor cu caracter public în detrimentul proiectelor cu impact economico-social major si efecte pozitive asupra mediului, bazate pe evaluarea competenta a raportului efect/efort financiar, pe termen mediu si lung;

• Întârzierea descentralizarii si a masurilor pentru cresterea substanţiala a capacitaţii administrative, a potenţialitaţii de a genera proiecte eligibile pentru finanţare din punctul de vedere al eficienţei economice, sociale si ecologice si de a executa asemenea proiecte în cadrul termenelor stabilite prin studiile de fezabilitate; amânarea acestor masuri poate reduce gradul de accesare a fondurilor UE si a posibilitaţilor de acoperire a deficitului de cont curent;

• Eficienţa limitata a politicilor orientate spre continuarea procesului de dezinflaţie, ceea ce poate avea o influenţa nefavorabila serioasa asupra echilibrelor macroeconomice si cresterii economice sustenabile;

• Capacitatea limitata de a anticipa apariţia unor fenomene meteorologice extreme ca urmare a schimbarilor climatice (perioade prelungite de seceta, inundaţii, epidemii) si de a lua masuri pentru limitarea efectelor posibile ale acestora asupra sanataţii si bunastarii populaţiei, agriculturii si preţurilor la produsele agro-alimentare;

• Continuarea tendinţelor de crestere exagerata a creditelor de consum si a
importurilor pentru consumul curent;

• Cresterea veniturilor în neconcordanţa cu evoluţia productivitaţii muncii ca
urmare a adoptarii unor decizii populiste în perioadele pre-electorale;

• Amânarea implementarii politicilor adecvate pentru reducerea intensitaţii
energetice si a masurilor pentru asigurarea necesarului de energie, în condiţii sustenabile,pentru funcţionarea economiei si consumul populaţiei;

• Utilizarea ineficienta a fondurilor publice destinate formarii iniţiale si continue a resurselor umane si stimularii activitaţilor de cercetare-dezvoltare-inovare care reprezinta domenii de importanţa majora pentru dezvoltarea durabila."

Poate ajută pe cineva.