Intai vii cu asa o tema de dezbatere si pe urma inserezi un fragment din Jesus Christ Superstar. O asemenea profunzime coroborata cu o vadita consideratie pentru subiect (religie) ma face sa zic pas.
Pas: 0 - 11 puncte (sau 0 - 9 puncte, depinde de sistem). Fara lungime. Fara putinta de baraj sau semi-baraj. Cu exceptia deschiderii la nefla, caz in care adversarii pot chema arbitrul.
Deschidere de rahat. Carte de rahat. Doamne, macar Tu ai niste puncte in mana, sa deschizi? Zi si matale o trefla, acolo, sa stiu ca existi...
Fratilor scopul intrebarii e serios. Cine suntem si ce vrem. Parerea mea este ca indiferent daca Dumnezeu exista sau nu, folosirea notiunii de religie presupune opium.
In acelasi timp excluderea moralei in favoarea eticii, a regulii impotriva simtirii presupune dictatura. Vezi orice teorie care include corectitudinea politica.
Suntem o specie de animale. Constient, creieros, vrem multe. Practic, vrem un singur lucru: supravietuirea si perpetuarea speciei.
Se poate si morala fara biciul religiei. Nu e imposibil. E drept ca sunt mai multe cazuri in care motivarea ordinii sociale este data (si) cu ajutorul religiei decat fara, dar se poate. Intreaba'i pe scandinavi. Intreaba'i pe japonezi.
Dictatura? Scratch that. Inlocuieste cu disciplina. Greu, dar se invata. Gandeste'te cum erau suedezii acum 200 de ani, acum 100 de ani si acum.
Daca n-as sti ca Dumnezeu exista mi-as trage in secunda urmatoare un glont in cap, fara cea mai mica ezitare :) And I mean it! A vorbi de religie deja presupune deja un teren de discutie mlastinos, de obicei religia are conotatii destul de negative. Si daca e sa continuam discutia pe subiectul asta, da, se poate spune ca religia poate fi vazuta si ca opiu pentru popoare. Dar deja cand spun "popoare", iar trasez un cadru de referinta ce ma ingradeste in directia definita de expresie, ca si cum popoarele sunt tinute in frau de catre conducatori prin intermediul religiei. Posibil.
Dar deja cand spui "religie" te-ai si indepartat de Dumnezeu. Ce are-a face religia cu Divinitatea? Termenul de religie are pt mine conotatii sociologice ce tin de o impartire pe categorii a populatiei date. Ceea ce conteaza pentru mine e cum ne vede Dumnezeu pe noi, indiferent ce ceea ce credem noi despre El.
Referitor la excluderea moralei in favoarea eticii, o s-ajungem si la vremea in care a sustine ca esti crestin, musulman etc va fi pedepsita de lege in virtutea a ceea ce numim "political corectness"
Probabil religia poate fi asociata cu un soi de opiu, dar ce vina are Dumnezeu daca omul e o fiinta tampita?
7 comentarii:
Da :) Cu un singur comentariu: in cazul asta, e hasis pentru popoare, nu opiu.
Try not to beee woooorieeed...
:)
Intai vii cu asa o tema de dezbatere si pe urma inserezi un fragment din Jesus Christ Superstar. O asemenea profunzime coroborata cu o vadita consideratie pentru subiect (religie) ma face sa zic pas.
Pas: 0 - 11 puncte (sau 0 - 9 puncte, depinde de sistem). Fara lungime. Fara putinta de baraj sau semi-baraj. Cu exceptia deschiderii la nefla, caz in care adversarii pot chema arbitrul.
Deschidere de rahat. Carte de rahat. Doamne, macar Tu ai niste puncte in mana, sa deschizi? Zi si matale o trefla, acolo, sa stiu ca existi...
:)
Fratilor scopul intrebarii e serios. Cine suntem si ce vrem. Parerea mea este ca indiferent daca Dumnezeu exista sau nu, folosirea notiunii de religie presupune opium.
In acelasi timp excluderea moralei in favoarea eticii, a regulii impotriva simtirii presupune dictatura. Vezi orice teorie care include corectitudinea politica.
Asa ca, putin modificata, intrebarea ramane.
Suntem o specie de animale. Constient, creieros, vrem multe. Practic, vrem un singur lucru: supravietuirea si perpetuarea speciei.
Se poate si morala fara biciul religiei. Nu e imposibil. E drept ca sunt mai multe cazuri in care motivarea ordinii sociale este data (si) cu ajutorul religiei decat fara, dar se poate. Intreaba'i pe scandinavi. Intreaba'i pe japonezi.
Dictatura? Scratch that. Inlocuieste cu disciplina. Greu, dar se invata. Gandeste'te cum erau suedezii acum 200 de ani, acum 100 de ani si acum.
Se poate. Se poate.
Pana atunci, mai jucam o dona de bridge.
N-am mai jucat din facultate cand era interzis.
Daca n-as sti ca Dumnezeu exista mi-as trage in secunda urmatoare un glont in cap, fara cea mai mica ezitare :) And I mean it!
A vorbi de religie deja presupune deja un teren de discutie mlastinos, de obicei religia are conotatii destul de negative. Si daca e sa continuam discutia pe subiectul asta, da, se poate spune ca religia poate fi vazuta si ca opiu pentru popoare. Dar deja cand spun "popoare", iar trasez un cadru de referinta ce ma ingradeste in directia definita de expresie, ca si cum popoarele sunt tinute in frau de catre conducatori prin intermediul religiei. Posibil.
Dar deja cand spui "religie" te-ai si indepartat de Dumnezeu. Ce are-a face religia cu Divinitatea? Termenul de religie are pt mine conotatii sociologice ce tin de o impartire pe categorii a populatiei date. Ceea ce conteaza pentru mine e cum ne vede Dumnezeu pe noi, indiferent ce ceea ce credem noi despre El.
Referitor la excluderea moralei in favoarea eticii, o s-ajungem si la vremea in care a sustine ca esti crestin, musulman etc va fi pedepsita de lege in virtutea a ceea ce numim "political corectness"
Probabil religia poate fi asociata cu un soi de opiu, dar ce vina are Dumnezeu daca omul e o fiinta tampita?
Trimiteți un comentariu