Prin Evul Mediu toată lumea credea că există doar lebede albe. O lebădă neagră era un lucru imposibil. În secolul XVIII în Australia s-au descoperit lebede negre şi metafora a intrat în istorie.
"Lebăda Neagră" e o carte scrisă de Nassim Nicholas Taleb care ne spune că istoria e modelată de evenimente bruşte, imprevizibile şi care au un impact major. Omul e un sceptic cu simţul umorului.
Evoluţia ştiinţei se face cu paşi mici, cărămidă peste cărămidă. Dar câteodată, din senin, apare cineva care dărâmă teorii, deschide drumuri noi, schimbă paradigme, duce lumea înainte. Să dăm exemple ca să nu fie o vorbă goală, oameni precum Copernic, Newton, Mendeleev, Einstein, Darwin, Poincare, Heinsenberg se înscriu în definiţie. Sunt mult mai mulţi şi nu ăsta e scopul textului.
Nu numai ştiinţa este supusă întâmplării ci şi istoria. Mici întâmplări schimbă cursul istoriei. Apariţia şi moartea prematură a lui Alexandru cel Mare, Isus, Muhammad, Lenin, Hitler sunt personaje care au schimbat faţa lumii.
Există o manie pe care noi oamenii o avem. De a găsi explicaţii logice faptelor din trecut. De a prezice. De a fi siguri. De a găsi legi şi structuri. De a ne simţi în siguranţă într-o lume guvernată de legi cunoscute.
Dar există sau nu aceste legi şi structuri? Într-o mare măsură da. Dar nu totdeauna. Legile şi structurile închipuite de om sunt doar un model al realităţii. omplexitatea lumii îm care trăim face ca nimeni să nu poată calcula urmările unei întâmplări la o primă vedere banală.
Nu cumva ne iluzionăm că înţelegem ce se petrece în jurul nostru? Nu cumva inventăm explicaţii pentru o istorie pe care n-o înţelegem? Nu cumva supraestimăm informaţiile, întotdeauna parţiale, pe care le avem despre un eveniment? Nu cumva cerem elitelor intelectuale să explice nişte fapte care sunt pur şi simplu rodul întâmplării?
Din trecut nu se poate extrage nimic despre viitor cum nici din experienţa altuia un om nu are nimic de învăţat. Trăim într-o lume atât de complexă că devine total impredictibilă. Şi asta nu are legătură cu capitalismul sau socialismul, cu Bush sau Obama, cu prostiile din toate teoriile conspiraţiei.
Hazardul este cel care ne construieşte viaţa aşa cum omenirea a trăit mii de ani. Raţionalismul nu a durat decât câteva sute de ani în care am avut impresia că deţinem controlul. Dacă la început eram slabi în faţa naturii acum suntem slabi în faţa lumii pe care am construit-o. Lebedele negre au început să fie mai multe decât ne dorim.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
12 comentarii:
"Hazardul este cel care ne construieşte viaţa aşa cum omenirea a trăit mii de ani. Raţionalismul nu a durat decât câteva sute de ani în care am avut impresia că deţinem controlul. Dacă la început eram slabi în faţa naturii acum suntem slabi în faţa lumii pe care am construit-o. Lebedele negre au început să fie mai multe decât ne dorim."
Subscriu.
Allah inseamna in araba Dumnezeu. Inclusiv crestinii arabi folosesc termenul de Allah. Nu cumva confunzi pe Allah cu Muhammad ?
Corect, merci.
Ma bucur ca apar si ca sunt promovati astfel de ganditori. Tipul este foarte interesant, cu o cultura solida iar rodul reflectiilor de-o viata l-au adus sa scrie doua carti foarte accesibile si cu un impact important asupra felului in care notiunea de risc este inteleasa, in viata in general dar mai ales pe pietele financiare, acolo unde a lucrat.
Recomand de asemenea: fooled by randomness.
Si pt d-l Selaru. Imi place foarte mult blogul dumneavoastra si pasiunea vie pentru carti si idei.
Am invatat multe de cand urmaresc blogul asta, iar acum ca scrieti despre un autor pe care il pretuiesc, nu puteam sa nu intervin.
Merci. Incerc si eu sa mai schimb cate ceva.
Nu-s de acord, Dane.
Pentru că nu cred în hazard.
A crede în asta nu e decât o altă formă de limitare religiosă.
Înseamnă printre altele negarea principiului cauzalităţii, care mi se pare foate bine fundamentat.
Nu zic că nu pot exista teorii care să lovească în el şi să-l zdruncine olecuţă, dar ele trebuie să posede argumente, nu să lovească cu ....lipsa lor.
Unele evenimente le "înţelegem" şi le "acceptăm" în virtutea faptului că ele corespund modelului cauzal construit.
În momentul în care apar unele pe care nu le putem explica prin cauze anterioare, nu putem spune că nu există cauzele respective.
E hilar.
E infinit mai logic că noi nu le-am identificat.
Din cauza (că şi asta are o cauză:D ) limitării noastre ca fiinţe imperfecte.
Mie mi se pare mai degrabă un exerciţiu filosofic de weekend, bun pentru păstrarea elasticităţii articulaţiilor neuronale.
E bun şi sudoku.
Cred ca n-ai auzit nimic despre teoria haosului determinist. E de la Poincare citire, de peste 100 de ani. Hazardul, in sensul cartii si al meu, nu violeaza principiul cauzalitatii, e doar imposibila previziunea evenimentelor cu toate ca stim perfect legile dupa care se petrec. Asta in matematica. In realitate nici macar nu cunoastem legile.
Concentreaza-te pe sudoku. poti sa ai chiar si succesuri.
Din trecut nu se poate extrage nimic despre viitor cum nici din experienţa altuia un om nu are nimic de învăţat
Chiar asa? Unii mai invata cate ceva.
Mda, Nassim Taleb se inscrie in linia ganditorilor practici, fosti traderi pe piata de capital, precum George Soros, ori quanti, precum Emanuel Derman.
In principiu interesante, aceste viziuni trebuie privite din prisma experientei autorului. Nassim Taleb si-a facut un fel de religie din a miza tocmai pe lebada neagra. Lui i-a mers, si se pare ca aceasta abordare s-a potrivit perioadei. Daca ar fi trait in alta perioada, poate alta i-ar fi fost experienta de viata.
Iata un alt matematician / ganditor practic, care vede lumea ca un urias joc de poker "Texas Hold'Em" http://www.forbes.com/2009/04/03/banking-andy-beal-business-wall-street-beal.html (detalii premiul de 100000 dolari pe care-l ofera in schimbul rezolvarii problemei de matematica aici: http://www.bealconjecture.com/)
Lumea se uita la oamenii astia care au castigat purcoaie de bani ca la niste guru. E trist ce se intampla cu cei care-l asculta pe Warren Buffett, un tip nu prea etic, insa foarte practic. Taleb o fi din alta categorie, insa e bine sa-i privim ideile cum grano salis / with a grain of salt.
Poate ca si dumneata ai fi de aceeasi parere, insa ai considerat ca tema merita un post pe blog. Subscriu la aceasta opinie.
1-Poate ca in afara de cauze initiale sau favorizante mai exista si cauze (sau cauza) finala, chestie indelung ignorata de "rationalisti".
2-Predictibilitatea presupune intelegere prealabila. Intelegerea asta se concretizeaza in adevar, iar adevarul poate fi cert dar partial intotdeauna. Altfel...nu ne-ar mai trebui sa-l cautam.
Asa ca putem sa avem o imagine corecta dar nu amanuntita asupra viitorului.
3- Hazard este ceea ce le lipseste "ratiomnalistilor" pentru a intelege lumea. Le lipseste atat de desavarit, incat nici nu stiu cum se cheama, si atunci i-au zis hazard.
einstein visa la o ecuatie care sa dovedeasca determinismul total. e oricum mult mai simplu sa ai pe cine sa dai vina (dumnezeu, destin etc) decit sa accepti ca nu ai cum sa prevezi totul.
p.s. ce gust are dom'le, asta neagra?
N-am servit, inca.
Trimiteți un comentariu