joi, 31 iulie 2008

Logica politică

În media românească logica este ultima grijă a formatorilor, am uitat ghilimelele, de opinie. Un vârf inegalabil în excluderea logicii este Dan Diaconescu, năucitor şi genial în folosirea tuturor mijloacelor de siluire cu perversiuni şi fără contenire a logicii, un Terente mediatic. Azi am auzit la radio expresia "cadavrele animalelor moarte". Genial, cadavrele animalelor vii sunt de negăsit, ca Elodia. Şi atunci să încercăm să vedem cam ce nu vede media sau nu înţelege. Fară surse.

Ce-ar fi să ne uităm logic la scena politică românească.

Gigi Becali s-a plictisit, Steaua merge prost, pe la DNA i se fâlfâie dosarul, a înţeles logic că nu e de nasul lui politica, şi, că n-o să salveze neamul românesc, cu totul altele sunt interesele sale. Steaua ajută circul politic care la rândul lui ajută Steaua, omul vinde ce are şi nu are scopuri politice.

PRM-ul e în derută, tot partidul, oamenii care folosesc logica au văzut că nu mai intră în Barlament şi caută soluţii, adică alianţe sau părăsirea corăbiei, Tribunul nu vrea să folosească logica, orgoliul o întunecă, recurge la stilul Terentelui mediatic şi vrea să o aducă în Barlament pe Oana Zăvoranu, foloseşte chiar imaginile diaconesciene în speranţa unei minuni. Nu prea cred c-o să-i iasă dar e treaba lui mică de Tribun.

PC-ul şi-a pus scăunelul în curtea grandelui PSD, cum l-a lăsat PSD-ul pe el, PC, soluţie imorală? Simplu, PSD-ul a fost şantajat, ultima discuţie electorală din 2004 a fost la Antena1, aia Băse vs. Bombo, şi atunci a câştigat ăla apărat de Antene. Tunurile laptopice ale antenelor, folosind mijloace de tip Terente, cu Stan pe post de Oană Zăvoranu politică, au dat rezultate, restul e logic.

PIN-ul foloseşte logica "strugurilor acrii", nici folclorul nu l-a înţeles Guşă. Restul partidului, Lavinia, nu foloseşte logica.

Să trecem la barosani. Nea Nelu a dat-o pe aia că un colegiu e prea mic pentru el. În afară de ceva grandomanie, logică de altfel, are alte motive să nu candideze; de la televizor poate mult mai uşor să ajute partidul decăt de la Băicoi Prahova sau Guşoiu Dâmboviţa, la televizor e mai uşor decât pe câmp, are 78 de ani, mai e şi ceva frică, sistemul electoral poate să-l lase acasă şi atunci ar muri înfrânt, la vot, pe tarlaua politică.

Tot Nea Nelu este mintea lucidă a PSD-ului, a oprit gaşca veselă condusă de Geoană să împartă posturi iluzorii de ministru, se vedeau deja câştigători în combinaţie cu PNL-ul, io-te că se cam schimbă. Bombonel se vede deja prezidenţiabil, eu cred că o să se vadă cu DNA-ul, trimis de gaşca lui nea Nelu care o să-l mazilească pentru don doctor Oprescu. Pe Bombonel ego-ul şi dorinţa de revansă-l fac să uite de logică, tot ai lui l-au belit, nea Văcă stă bine merci ca numero due romeno.

Oprescu, acelaşi tip Terente, un om care a câştigat fără să spună nimic logic sau constructiv. Acum are sub nas consiliul PDL, PNG-ul e umplutură. Ce-o să facă? Logic, va face ceva scandal la început, va încerca să facă oareşce treabă de faţadă şi va merge pe burtă până la anul la alegerile prezidenţiale, dacă iese preşedinte, vezi cazul Băse, dacă nu, e sfârşitul carierei politice.

Tăriceanu foloseşte logica, a mers pe mâna câştigătoare la alegerile din 2004, după aia a mers singur, şi-a adus Finkelsteinul de serviciu, s-a bazat pe frica PSD-ului de alegeri şi a guvernat 4 ani, şi mai vrea 4. Cu cine în alianţă poate ajunge prim ministru, sub nicio formă cu PSD-ul, şi cine rămâne, logic PDL-ul care-i în cădere.

PDL-ul s-a crezut de jumate plus 1, o eroare logică, se guvernează în alianţă reală din 1996, poporul român a ieşit din epoca 90 când se vota în turmă. Când un partid devine prea mare, în mod natural, o parte din electoratul acestuia, cea logică, se mută în căutarea echilibrului politic. Armistiţiul cu PNL-ul readuce încrederea celor care nu ies la vot pentru că nu înţeleg morala politică, de a face ceea ce e imposibil posibil.

Şi acum Traian Băsescu. Pe scurt. După o perioadă în care puterea i-a luat minţile a redevenit lucid după locale. Mai e un an până la prezidenţiale, şi o să le câştige dacă nu-şi bagă nasul la alegerile parlamentare şi lasă PDL-ul de capul lui bocic, dacă nu mai face greşeli de limbaj sau ieşiri nesimţite şi dacă reuşeşte să belească măcar unul greu cu DNA-ul cu sau fără Morar. Şi cred că ăla e Bombo, un mic concubinaj nea Nelu Băse în pătuţ PNL.

UDMR-ul e maestrul de necontestat al mânuirii logicii, stă la guvernare cu o perseverenţă de catâr politic. Jos pălăria.

Scopul oricărui partid e să guverneze, restul sunt palavre. Logica-mi spune că cine guvernează are logică în atingerea scopurilor sale politice şi nu foloseşte morala.

Votanţii nu gândesc aşa.

miercuri, 30 iulie 2008

Flotare logică personală

Există 4 variante de guvernare, dacă mă iau după Ioska cu sondajul doar trei, dar eu cred că sunt patru, şi anume: PSD+PDL, PSD+PNL, PSD+UDMR, PDL+PNL. La oricare variantă vin minorităţile altele decât cea maghiară sau depinde de caz se adaugă şi UDMR.

1. PSD+PDL, n-o să se pupe Băse cu Nea Nelu cât de concilianţi s-ar da, Geoană e precum scuzaţi, în izmene, nu contează opinia lui, Năstase-şi numără ouăle şi vede ce multe are, în coşuleţul prezidenţiabil nu intră şi vreo prietenie subită cu El Prezidente. Nu merge.

2.PSD+PNL, cât e pe burtă mânăreala actuală, cu ameninţări închipuite şi susţineri pe la spate, pe la spate, merge. Pe faţă nu că-i belesc ăia de la Ioropa că fac parte din Internaţionala Socialistă sau liberală, după caz. Ştiu şi ei că e un rahat prea urât mirositor ca să-l scoată ca program comun de guvernare.

3.PSD+UDMR, dacă nu se vine la vot şi ungurii se mobilizează, de la redistribuire se mai strânge ceva, plus minoritarii poate să iasă de-un plus 1. Improbabil dar posibil.

4.PDL+PNL, asta are OK de la stăpânirea ioropeană. În ultima vreme e un soi de împăciuitorism, greu cuvânt, care bântuie ambele partide. Inimi dragi preşedintelui se înfig la colegii liberale, madam Săftoiu, nu se mai dau atacuri la baionetă, cât circ se putea face cu ocazia inundaţiilor, nu s-a făcut. Ba mai mult, de o vreme încoace nu se mai atacă reprezentanţii pe la tocşouri, fac alianţe în contra PSD. De aia tot ameninţă pesedeii cu moţiunea, căcat, n-au curaj s-o bage, e barbotaj. Crin Antonescu e rătăcit prin PNL, nu i-au spus sau n-a înţeles sau are el o marotă să creadă că schimbă linia partidului. A căzut pe post de păcălici.

Dacă PSD-ul ia la pachet grupul necunoscuto-bolnav de deputaţi peremei prin antena PC mai scade vreo 5, 10 procente. Şi oricum, ce poate să facă pesedeul cu Ghiţucă? Geoană dai o bere că ţi-am spus.

PS Partidul cu doi membrii a renunţat în proporţie de 50 la sută să se mai bage la Barlament, sper ca madam Şandru să treacă pe OTV că e păcat pentru studenţii la medicină, rezidenţi psihiatrie.

Pariu pe bere

Ţin următorul pariu. Viitorul guvern o să fie PDL+PNL, cine comentează şi zice c-o să fie altfel pune pariu pe o bere cu mine, se dă la Bucureşti într-o locaţie decentă.

Liniştea de dinaintea furtunii

După o sticlă de vin, acum vreo lună, m-a enervat unul la televizor, nu-mi aduc aminte personajul şi nu contează. Mi-am dat seama că n-am cum să mă revolt, n-am cum să mă exprim. Mi-am făcut blog, blogul meu personal cum râd de el zilnic, nu mă aşteptam să mă citească cineva. La început am vrut să dau cifre că sunt matematician, să arăt că nu e bine dar nici că e răul care aduce tiraj. N-a mers.

Apoi, pas cu pas am ajuns la concluzia simplă, spune ce te doare, nu scriu decât când un nou dobitoc apare pe firmament, politician, reclamă, reporter.

Par exemplu pentru Irealitatea: se spune podeţe nu podeţuri, vezi coteţe nu coteţuri. Mai trebuie să-i comunic Irealităţii că Guvernul n-are 100 de miliarde de lei pentru inundaţii, are doar 100 de miliarde de lei vechi adică vreo 3 bulioane de euroi.

Că am ajuns pe Hotnews, asta mă lasă cu gura căscată. Nu cunosc pe nimeni şi n-am pile. De ce dracu mă justific? De prost.

UPDATE: Nu sunt savuros că nu-s savarină, sunt cinic.

luni, 28 iulie 2008

Flotări politico-logice estivale

Băsescu face flotarea logică normală după raportul ioropei cu corupţia. Cheamă Barlamentul din vacanţă să-şi dea cu părerea despre şorţuleţele corupte ale lui Năstase şi Mitrea.

Barlamentarii sunt în vacanţă, şi aici divaghez că nu mă pot abţine, pe blogul personal al Corinei Creţu avem sfaturi despre vacanţa la Rio, la Cancun sau prin Thailanda. Domniţă, nu ţi-a spus Nea Nelu să zici de Geoagiu Băi sau Sovata că acolo se duc, dacă se duc, votaşii pesedei. Nesimţire inconştientă. Am încheiat divagaţia.

Ce-o să facă băieţii? Păi ăia n-au cvorum că sunt pe unde i-a trimis Corina Creţu. Pedeleii se întorc şi din Patagonia, pe restu-i doare-n cur. Geoană o să zică că e o manevră politicianistă, că Băse se foloseşte de raport ca să nu-l dea afară pe Morar. Peneleii se fac că plouă, ceea ce e real. Restul au probleme intestinale şi ăsta e ultimul lucru la care se răzgândesc.

Sau planul B, se strâng ei vreo 15 şi constată că iar n-au cvorum şi-l amână până la calendele greceşti, ştie el Cezar ce-s alea, nu Preda.

Băse-mi pare rău dar n-o să-ţi iasă. Mitrea dă-ţi demisia. Năstase nu te mai juca la termopane că le strici.

PS: Am făcut update

94 de ani

Secolul XIX s-a încheiat de fapt pe 28 iulie 1914. Cutia Pandorei s-a deschis acum 94 de ani şi din ea a ieşit primul război de dimensiune planetară. Din cutie a ieşit comunismul urmat de fascism şi nazism. Hitler şi Stalin, unul în 12 ani iar celălalt în 30, au ucis cât restul satrapilor lumii din toate timpurile la un loc. America şi URSS-ul s-au jucat de-a baba oarba cu globul pământesc 42 de ani. De 19 ani e linişte, a rămas după trei războaie căştigate doar America, şi a rămas nedumerită.

România a câştigat, pierdut recâştigat, repierdut teritorii. Am trecut prin două ocupaţii, germană şi sovietică, trei dictaturi şi câteva regimuri cât de cât democratice. De atunci România a avut patru regi, patru preşedinţi plus încă vreo cinci conducători comunişti cu diferite titluri.

Sunt oameni născuţi înainte de 28 iulie 1914 care trăiesc, vă vine să credeţi?

duminică, 27 iulie 2008

Inundaţii şi politicieni

Ce se întâmplă în Moldova e o tragedie, ştiu pentru că merg telefoanele şi am veşti de la soacră-mea la 2 ore.

Ce nu pricep toţi reporterii şi analiştii politici vis a vis de drumurile politicienilor pe acolo este imensul ajutor moral pe care apariţia personajelor politice, indiferent de culoare, partid şi capabilităţi de a face ceva practic, îl dau.

Şi Vadim Tudor cu Laszlo Tokes mergând de mânuţă la un pod dărâmat sunt un ajutor. Nu mai mâncaţi căcat din studiourile din Bucureşti, nu mai priviţi totul prin prisma voturilor, acolo se moare şi se suferă, oamenii ăia au pierdut tot.

Dacă un asemenea mod de-a gândi poate fi înţeles pentru membrii unui partid, trebuie să atace excursia duşmanului şi s-o laude pe a şefului său, la reporteri poţi să vezi din aceste momente tragice cât de aserviţi politic sunt.

Comentaţi reporteri şi analişti, comentaţi!

UPDATE1: Solidaritatea oamenilor şi eficienţa autorităţilor sunt un pas mare înainte faţă de 2005.
UPDATE2: Dacă drumul până în zona inundată al lui Băsescu e perfect normal, apariţia la întronizarea de la Craiova a mitropolitului Irineu e pură şi ruşinoasă demagogie.
UPDATE3: Evacuări forţate, oameni şi animale. de multe ori oamenii cred că vaca din bătătură trebuie apărată cu preţul vieţii, câtă frică de ziua de mâine.
UPDATE4: O surpriză plăcută, Cristian David, singurul penelist de sorginte Fenechiu care n-a fost o ratare.

sâmbătă, 26 iulie 2008

Nesimţire transfrontalieră cu iz de petrol

Din când în când apare la televizor un cocălar în cămaşe roşie, colan la gât, ochelari pă frunte şi faţă de taximetrist bazat care la stop se bagă în faţă peste linia de tramvai şi claxonează cu nesimţire.

Deci cocălarul respectiv, cu o aroganţă de parlamenar, ne spune în ce căcat am fi dacă Petrom nu şi-ar plăti impozitele. Parcă Petrom ne face nouă o concesie că le plăteşte, noi restul suntem nişte, vezi Doamne, susţinuţi economic, cărora Petromul le aruncă firimiturile.

Bă Petrom, tu ne vinzi petrolul nouă, românilor. Chiar dacă l-ai aduce din Venezuela, banii pe care trebuie să-i dai statului român sunt de la noi, nu i-ai făcut tu cu mintea ta de austriac cu apucături de imperiu scăpătat, au ajuns la tine de la noi.

Iar bă Petrom, petrolul ăla pe care-l vinzi e din subsolul românesc, vândut ţie de un alt derbedeu arogant, propun să schimbi în reclama cu pricina cocălarul cu deputatul cu cazierul nepătat de motorină, Adrian Năstase.

Nesimţirea este dublată de mentalitatea de boier care nu-şi bate şerbii, e mărinimos. Nu se găseşte niciun politician cu sânge în instalaţie care să-ţi dea dracu miliardul âla jumate din contractul tău beton şi să te trimită acasă să-ţi extragi petrolul din Austria.

Trăiască mersul pe bicicletă!

PS: Mă întreb care-i agenţia de publicitate care a făcut oroarea aia şi mai ales cine-i prostul care a aprobat-o. Pentru contabilul şef de la Petrom, bă, în Romania plătitul impozitelor e obligatoriu, al şpăgii facultativ, nu invers cum crezi tu.

65 de ani, uhhhhhh



LA MULŢI ANI! SIR


Aici e versiunea adevarata.

vineri, 25 iulie 2008

Varujan Vosganian - 50 de ani

Omului: La mulţi ani!
Omului politic: No Expectations

joi, 24 iulie 2008

Sever Voinescu , Cătălin Avramescu

Cei doi cetăţeni sunt judecaţi de parcă în ţara asta numai şmecherii politici actuali au voie să candideze pentru Parlament. Ştiu de ce atâta scandal, pentru că băieţii ăştia doi nu fac parte din gaşcă, sunt de pe margine.

Tremură chiloţii, cam cufuriţi în acest moment, ai marilor de prin partide că vor da faţa în faţă, prin teritoriul uninominal, cu cine ştie cine, vreun tânăr nervos care spune din casă hidoşeniile politice, sau nu pune botu' la mânăreala transpartinică de zi cu zi.

Cei doi sunt victime clare, dar merită salutat faptul că există. Romantismul politic e viu în România. Dacă reuşesc să treacă în Parlament, mă îndoiesc, vom vedea altceva decât feţe de tip Bolcaş, Buruiană, Onaca şi alţii.

Dacă PDL va pune în faţă altceva decât feţe murdare, politicieni hârşiţi prin traseism, scandaluri şi renaşteri politice obţinute prin trădare, şantaj sau pupincurism s-ar putea restul "clasei politice" să aibă o surpriză.

Să vedem cine cunoaşte mai bine poporul român.

Comunicare



Vrea nu ştiu ce parlamentăriţă să cenzureze blogurile, pula mea.

miercuri, 23 iulie 2008

Schizofrenia

Azi, între 7 fără un sfert şi 7 jumătate după amiază, în autobuzul 126, în Bucureşti, am trăit una din cele mai ciudate întâmplări din viaţa mea. În autobuz, în Piaţa Romană, s-a suit un cetăţean, aparent inofensiv. Imediat după ce am luat startul a început să vorbească. A vorbit, continuu, până la staţia Lt. Nicolae Găină, aşa-l cheamă, nu-i vina mea, 45 de minute.

Un om educat, vorbea coerent, logic, fără poticniri, care-şi exprima clar ideile. 50 de oameni stăteam cu ochii în pământ, fără un zâmbet, nu puteai să zâmbeşti, omul era bolnav de schizofrenie.

Avea o marotă cu violurile, susţinea că fiica lui şi fosta lui nevastă au fost violate, în grup, de EI. Cine erau EI? Tot felul de personaje, se amestecau foşti preşedinţi ai ţării cu profesori din Politehnică, din Catedra de Tehnologia Materialelor, vecini, prieteni, o adevărată conspiraţie.

Teoria conspiraţiei era omniprezentă. EI aveau tot felul de posibilităţi, aparate de control al gândului, controlau aura umană, controlau justiţia, temerile oamenilor, fricile, erau omnipotenţi.

Am revăzut teorii sociale, teorii despre lungimea zilei de lucru, universuri paralele şi imposibilitatea unei "Călătorii spre centrul Pământului" de Jules Verne.

În această frenezie de idei, exprimate decent şi logic dar pornind de la premise aberante am auzit următoarea frază:

"EI spun şi adevărul şi contrariul lui la începutul oricărui discurs, după aia pot explica orice."

Schizofrenia nu exclude logica, creează o lume paralelă care pleacă de la axiome false. Sunt matematician, şi pot spune că bietul om avea dreptate, logic poţi explica orice cu un sistem de axiome contradictoriu.

În presa românească artistul acestui artificiu este Cristian Tudor Popescu, impune la începutul oricărei discuţii premisele, unele false, apoi e de necombătut, dacă ai ratat primele trei minute poţi să pleci, ai pierdut deja.

Acelaşi truc l-au folosit comuniştii în procesele lor, logica acuzării era perfectă, nu te puteai apăra; capul de acuzare era fals, că aveai maşină de scris sau că ai fost la cârciumă în acelaşi timp cu vreun "bandit" renumit. Până şi Occidentul a înghiţit găluşca asta.

Exact aşa fac şi politicienii de azi, ăia cu ceva în cap, nu de tip madam Buruiană sau ex şeful ei. Ăia vorbesc doar pentru proşti. Spun ce proştii vor să audă; c-o să belească pe X şi aşa mai departe, un OTV politic.

Trucul cu măsluirea axiomelor discuţiei sau discursului e pentru alt gen; Geoană de pildă foloseşte şmecheria dar nu ştie să mintă, e necredibil. Mult mai bun la asta e Crin Antonescu. Boc citeşte din Constituţie, nu se pune.

Bietul om bolnav a coborât din autobuz, când o să coboare şi schizoizii din politica românească.

P.S. Povestea din autobuz e adevărată.

Un miliardar face un plan

Aici, un miliardar american ne spune că barilul ajunge în 10 ani la 300 dolari. Eu cred că mai repede. Partea interesantă e că băiatul vine cu un plan pentru US. Ceea ce e un lucru nou. Băieţii încep să se mişte şi când încep americanii nu prea mai pot fi opriţi. Dominaţia energetică arabo-rusească începe să sufere.



Cum stăm noi? Aici e strategia românească până în 2020, doar în stadiul de proiect.

Documentul este foarte interesant şi merită citit. Petrol şi gaze nu prea mai avem, dacă nu se întâmplă vreo minune, puţin de crezut. Mai avem ceva energie hidro de dezvoltat, merită investit. Stăm bine cu cărbunele, acolo trebuie investit dar nu cu termocentrale poluante ca Rovinari sau Turceni. Nu spunem nimic despre rezervele de uraniu, din datele culese de pe undeva reţin că mai avem pentru 10 ani, nu cred că informaţia e valabilă, ascundem noi ceva.

Partea interesantă este că avem un potenţial uriaş de economisire, la unitatea de PIB produs, noi folosim de 4 ori mai multă energie decât UE 25. Aici e un potenţial uriaş de eficientizare a consumului. Creşterea PIBului s-a decuplat de creşterea consumului de energie, lucru bun, mergem pe calea care trebuie.

Partea proastă e că instalaţiile energetice, în afară de centrala nucleară, sunt învechite, în marea lor majoritate.

Sunt multe de spus, mai bine citiţi docomentu'.

marți, 22 iulie 2008

Oameni care trăiesc printre noi









Când vedeţi un bătrânel gârbovit gândiţi-vă de două ori. Din cel mai atroce experiment al umanităţii - cel de la Piteşti.

Ipocrizie

Toată presa vuieşte relativ la comportamentul pitoresc al italienilor care beau Cico, sparg floare şi se prăjesc la soare lângă cadavrele unor fetiţe înecate. Toată lumea spune că fetiţele sunt de etnie romă.

Da' de ce mama dracu' nu spune nimeni şi trebuie s-o spun eu:

DE CETĂŢENIE ROMÂNĂ.

Presa română urlă că italienii ne amprentează dar se face că nu ştie că fetiţele sunt (au fost) cetăţeni români. Să vă fie ruşine.

luni, 21 iulie 2008

Revoluţie a la Geoană

Geoană ne spune că va face o revoluţie în administraţia ţării. Şi ne explică cum cu 6 procente creştere de PIB pe an, fără ca guvernul condus de el să facă ceva, apare nu ştiu ce sumă la educaţie. Păi domnule Geoană, nici guvernul ăsta nu a făcut nimic, a avut, măcar, bunul simţ să ne lase dracu în pace, că nu guvernul a crescut PIB-ul ci poporul român.

N-a avut specialişti guvernul actual? N-a avut, şi e bine că n-a avut, că ăştia s-au ocupat cu cârnaţi şi palincă nu cu privatizarea Petrom.

Ne promiteţi o revoluţie în care, fără să faceţi ceva, totul rămâne ca până acum. Domnule Geoană logica e o chestie care nu are legătură cu politica, ştiu deja, dar azi a fost prea de tot.

Poate o spuneaţi membrilor de partid şi s-a scăpat la televizor din greşeală şi ăsta-i sabotaj mediatic, aveţi trădători p-acolo. Sau poate dorinţa de imagine v-a întunecat uzul raţiunii.

Membrii de partid înţeleg altceva decât omul de rând? Sigur că da, la ei e vorba de comisioane, trafic de influenţă, grupuri de interese, contracte preferenţiale, licitaţii trucate, şamd.

A avut dreptate Nea Nelu. Şi domnule Geoană habar n-aveţi să înfieraţi cu mânie proletară, de mult vreau să vă dedic un clip cu Ana Pauker, dar nu-l găsesc.

Trebuie să-l citez pe Vanghelie: "Opriţi grătarele, vorbeşte domnul Geoană!"

N-a pus irealitatea pe youtube discursul şi nu l-am furat.

duminică, 20 iulie 2008

Godfather

Cum e condusă această ţară? Aveţi puterea şi vedeţi filmul Naşul, tot, trei filme de trei ore fiecare. Aţi trecut vreodată munţii prin pasul Oituz? O să vedeţi nişte reşedinţe incredibile, seamănă perfect cu cele din film, vorba unui prieten, dacă-ţi vine să te pişi la poartă nu apuci să ajungi în casă. Vorbim despre judeţul Bacău. Şi câte or mai exista prin ţara asta?

Băieţii ăia aveau respect, ăştia ai noştri sunt nişte căcănari. Nici măcar o mafie nu suntem în stare să facem.



UPDATE: Cineva mai inteligent a scris mult mai bine aici.

sâmbătă, 19 iulie 2008

A copia

Că tot se copiază peste tot în România, mi-am permis şi eu s-o copiez pe Lorena Lupu în postul anterior. Hai să-l copiem şi pe dono. Ce înseamnă să n-ai idei.

"Sweet Home Alabama", după o idee de Lorena Lupu

Prin anul 1974 o formaţie de americani sudişti, cu un nume imposibil, Lynyrd Skynyrd, cântând cu steagul confederaţiei sudiste în braţe, a lansat Sweet Home Alabama.



Prin 1977 formaţia şi-a cam dat obştescul sfârşit într-un accident de avion. Pe urmă au tot cântat cântecul ăsta tot felul de celebrităţi, nu merită enumerate că n-are legătură cu subiectul. Mai aduc aminte că sudiştii erau ăia cu sclavia dar au luat-o peste bot, în 1865, şi-au rămas doar cu nostalgia ei.

Trec ei anii şi cum cântecul tot hălăduieşte prin conştientul internaţional, nişte oameni serioşi, respectiv Corul Armatei Roşii, îndemnaţi de nişte cetăţeni mai puţin serioşi din Finlanda, pe nume Leningrad Cowboys, fac şi ei un cover


sponsorizat de Nokia.

Lăsând la o parte umorul nebun, o citez pe Lorena Lupu, mai e un lucru de întrebat. Mai ştiţi ceva despre Alabama?

Legătura României obiective este întrebarea: pe când un Moga, Dan Bălan sau alte "vedete" o să scrie un Sweet Home Romania? Măcar aşa, o ţară obscură ca România, să existe în lume.

Şi, apropos, ce dracu' a mai rămas din Războiul Rece?

vineri, 18 iulie 2008

Deşi e de plâns, cam aşa arată parohia ministrului Nicolăescu



Să mă ierte împricinatul dacă ajunge p-aici.

70 de ani de la moartea Reginei Maria , azi

Dacă nimeni nu-şi aminteşte am s-o fac eu.

"Serviciul adus României de regina Maria a fost unul crucial, deşi istoricii tind fie să-l exagereze, fie să-l treacă cu vederea. Când negociatorul şef al delegaţiei româneşti, primul ministru Brătianu, a început să piardă teren, regele a rugat-o pe regină să intervină, iar aceasta a plecat într-o misiune neoficială la Paris şi la Londra.

A rezultat astfel România Mare, care reunea provinciile istorice ale Transilvaniei, Bucovinei, Moldovei, Basarabiei şi Munteniei. Deşi rolul femeilor în politică era redus, Regina Maria a fost sfetnicul regelui Ferdinand până la moartea acestuia în 1927. În momentul în care fiul său a moştenit tronul, a izolat-o complet pe regină, care s-a retras din viaţa publică până la moartea ei, în 1938."




Cât de nerecunoscători suntem.

joi, 17 iulie 2008

Sfârşitul globalizării economice

Nu sunt adeptul scenariilor apocaliptice.

Că preţul petrolului creşte nu e un secret, am mai spus că s-a depăşit vârful producţiei mondiale, BP nu eu. Că ne uităm la pompă. Putem să folosim energia electrică produsă din diferite surse la multe lucruri dar nu la transportul mărfurilor pe distanţe lungi. Nu prin Europa care-i mică, ci din China în USA sau din Brazilia în Australia.

Şi atunci? Avem varianta vapoarelor nucleare, precum portavioanele americane, costă de te rupe un asemenea vapor. Nu sunt mulţi capabili să.l producă şi în plus foloseşte uraniu, o să se termine şi ăla. Ca o paranteză, simpatică şi sinistră, ruşii au făcut un avion nuclear, a zburat, singura problemă a fost că au murit iradiaţi piloţii că nu puteau izola cu plumb reactorul, era prea greu.

Cu pânze e o variantă fezabilă dar lentă, se va ajunge la asta. Nu mă lansez în varianta cu biofuel că o să ne coste producţia pe 5 ha ca să transportăm producţia de pe 3.

Oricum transportul pe distanţe lungi se va rări. Şi atunci vor trebui produse loco toate alea, mâncare, ţoale, maşini, etc. Asta oferă şanse regiunilor mai puţin dezvoltate aflate în preajma celor dezvoltate în care consumerismul va continua. Mexic lângă SUA, Romania în UE, s-or mai găsi exemple dar e clară ideea.

În funcţie de rentabilitatea transportului se va produce o regionalizare a producţiei şi o localizare a produselor disponibile pe o anumită piaţă. Adio cafea braziliană. Va trebui fie să plătim o cârcă de bani pe cafea fie, genetic, să inventăm cafeaua de Ghimpaţi, marcă celebră în Europa.

Creşterea preţului transporturilor va avea încă un efect, creşterea numărului de comercianţi pentru care costul transportului în marfa vândută este mic, asta înseamnă că producătorii sunt prin preajma comerciantului, ceea ce cam exclude de pe piaţă marii retaileri, adio supermarketuri cu 80 de case.

De asemenea ţările care nu au posibilităţi de a se autohrăni o s-o ducă nasol, ţările arabe, Bangladesh-ul, mulţi alţii, nu-i momentul să ne străduim să aflăm care-s, se ştiu ei.

Şi uite aşa, că vrem sau nu, o să revenim la normalitate, în vreo 50 de ani. Cine scapă va trăi liniştit într-o lume de secol XVIII dar cu beneficiile digitale.

Să vedem şi partea plină a paharului

"În calitate de reprezentant în Parlament al etniei tătare din România, îmi revine misiunea de a semnala un moment istoric deosebit de dureros.

La data de 18 mai 1944, s-a petrecut pentru întreaga naţiune tătară o mare dramă. Din păcate, faptul este prea puţin cunoscut. Aproape nici o istoriografie - ce greşeală! - nesemnalându-l, motiv pentru care am pornit aici, acasă, în România, un demers în acest sens.

Doar în România am reuşit noi, tătarii, să ne afirmăm şi în zona legislativă identitatea, exemple în acest sens fiind cele două legi dedicate în exclusivitate comunităţii noastre. Este vorba de Legea privind declararea zilei de 13 decembrie ca Zi a tătarilor şi Legea privind instituirea Premiului "Mehmet Niyazi" pentru promovarea literaturii, artei şi culturii tătarilor.

Sunt singurele legi din lume - şi accentuez acest amănunt - dedicate în exclusivitate comunităţii tătare. Doar în România am găsit cadrul necesar pentru a susţine o astfel de declaraţie politică: "

Aledin AMET

Restul se află aici.

Noi orizonturi în PSD, Nea Nelu nu mai candidează



De la foarte stânga spre stânga Geoană, Năstase şi Vanghelie

miercuri, 16 iulie 2008

Prevăd un nou scandal

Începe examenul de titularizare pentru profesori. Dacă nu se copiază 90 la sută nu trec clasa. Să ne mirăm că jumătate din elevi nu înţeleg ce citesc?

La ce să ne uităm în programele de guvernare

Strategia de dezvoltare durabilă a României este un document care radiografiază situaţia actuală a ţării şi propune ce trebuie făcut. Am mai vorbit despre ea dar să vedem ce ne-ar putea opri din drum şi citez:

• Ajustarea conjucturala a politicilor economice ca urmare a instabilitaţii politice si/sau a nerespectarii principiilor dezvoltarii durabile, în funcţie de configuraţia majoritaţii parlamentare sau de doctrinele partidelor politice aflate la guvernare;

Vedem după alegeri ce se respectă


• Întârzierea implementarii unui sistem îmbunataţit de luare a deciziilor si de
crestere a responsabilitaţii instituţiilor publice în raport cu rezultatele politicilor promovate, analizelor de impact si utilizarii tehnicilor de monitorizare sistematica si activa;

Responsabilitatea instituţiilor publice? Ce e aia?

• Continuarea actualelor tendinţe demografice negative, accentuarea declinului demografic si producerea unor dezechilibre structurale cu profunde implicaţii de natura economica si sociala;

40 de lei alocaţie


• Accentuarea neîncrederii faţa de imparţialitatea, transparenţa si operativitatea actului de justiţie;

Vezi ultimul raport de ţară, domnul Năstaseeeee?

• Cooperarea formala si ineficienta a instituţiilor publice cu sectorul privat
(patronatele), asociaţiile profesionale si partenerii sociali în elaborarea si implementarea politicilor publice si a masurilor pentru cresterea competitivitatii bazate pe sporirea productivitaţii resurselor materiale consumate si a muncii, precum si pe promovarea prioritara a exportului si asigurarea echilibrelor macroeconomice;

Aici nu e vorba de şpagă

• Selectarea dupa principii clientelare a prioritaţilor în alocarea financiara a
fondurilor cu caracter public în detrimentul proiectelor cu impact economico-social major si efecte pozitive asupra mediului, bazate pe evaluarea competenta a raportului efect/efort financiar, pe termen mediu si lung;

Aici e vorba de şpagă dar zice că nu e bună

• Întârzierea descentralizarii si a masurilor pentru cresterea substanţiala a capacitaţii administrative, a potenţialitaţii de a genera proiecte eligibile pentru finanţare din punctul de vedere al eficienţei economice, sociale si ecologice si de a executa asemenea proiecte în cadrul termenelor stabilite prin studiile de fezabilitate; amânarea acestor masuri poate reduce gradul de accesare a fondurilor UE si a posibilitaţilor de acoperire a deficitului de cont curent;

Aici e de văzut

• Eficienţa limitata a politicilor orientate spre continuarea procesului de dezinflaţie, ceea ce poate avea o influenţa nefavorabila serioasa asupra echilibrelor macroeconomice si cresterii economice sustenabile;

Domnul Geoană, cum e cu salariul ăla minim?


• Capacitatea limitata de a anticipa apariţia unor fenomene meteorologice extreme ca urmare a schimbarilor climatice (perioade prelungite de seceta, inundaţii, epidemii) si de a lua masuri pentru limitarea efectelor posibile ale acestora asupra sanataţii si bunastarii populaţiei, agriculturii si preţurilor la produsele agro-alimentare;

Asta nici Nea Nelu n-o poate rezolva


• Continuarea tendinţelor de crestere exagerata a creditelor de consum si a
importurilor pentru consumul curent;

Tocmai le-a mai tăiat BNRul din avânt


• Cresterea veniturilor în neconcordanţa cu evoluţia productivitaţii muncii ca
urmare a adoptarii unor decizii populiste în perioadele pre-electorale;

DOMNUL GEOANĂ S-AUDE?

• Amânarea implementarii politicilor adecvate pentru reducerea intensitaţii
energetice si a masurilor pentru asigurarea necesarului de energie, în condiţii sustenabile,pentru funcţionarea economiei si consumul populaţiei;

De văzut


• Utilizarea ineficienta a fondurilor publice destinate formarii iniţiale si continue a resurselor umane si stimularii activitaţilor de cercetare-dezvoltare-inovare care reprezinta domenii de importanţa majora pentru dezvoltarea durabila.

Suntem cu 3 patente internaţionale în 2007



Deja arată rău şi nici n-am început bine.

marți, 15 iulie 2008

Program de guvernare



Fiecare cu partidu' lui.

Legea electorală - partea a 4a

Acu' să tragem concluzii.

Numărul de mandate este, în mare, proporţional cu numărul de voturi la nivel naţional, oricum s-ar desena colegiile, teoretic. Asta la prima uitătură.

Dar dacă trasăm colegii care cuprind tarlale numai de la un partid atunci boboru' votător care e în contra partidului desenator din colegiile respective e descurajat şi nu votează. Uite aşa scade numărul de voturi ale fraierilor repetenţi la desen - pedelei, respectiv, la nivel de ţară. Mai mult, asta ajută şi catindaţii desenatorilor din celelalte colegii din circumscripţie la redistribuire.

Mai este un avantaj să ai talent la desen, barosanii tăi au loc asigurat că scot jumate plus 1, barosanii netalentaţi au şanse la redistribuire s-o sfeclească şi să rămână pe din afară.

Numărul trei, logistic, pun barosanul la colegiul bine desenat, ăsta câştigă aproape sigur aşa că poate face campanie prin vecini, la ăia mai amărăşteni la imagine. Barosanul pus la bătaie într-un colegiu echilibrat nu prea poate ajuta pe nimeni că are treabă la el în colegiu.

Desenatorii au avantajul că ştiu cum să-şi pună candidaţii, ceilalţi sunt în derută. De asemenea desenatorii pot să-şi canalizeze mai bine resursele, fac mai puţină propagandă unde câştigă sigur, bagă mult unde au şanse bune şi nu se interesează de rest prea mult. Netalentaţii trebuie să lupte peste tot pentru că sunt răspândiţi relativ egal prin toate colegiile.

Mai e o chestie mai subtilă, de multe ori locul trei e mai avantajat decât locurile unu şi doi, mai ales spre sfârşitul redistribuirii când ăia mari şi-au terminat mandatele pe ţară. O să vedem tot felul de pitoreşti prin Barlament, nu că acum n-am avea. Şi locul trei e PNL. Sunt curios cine face prima mişcare şi spune cine pe unde candidează.

luni, 14 iulie 2008

Legea electorală - partea a 3a

Împârţirea mandatelor se face tot în două etape. Prima oară la judeţ. Ăia care-au luat jumate plus 1 s-au ales cu deputăţie. După care o dau în aritmetică, se pun p-o listă, în fiecare colegiu, în ordine descrescătoare, catindaţii după numărul de voturi împărţit la coeficientul electoral de circă, calculat în episodul unu. La listă calculează cu 8 zecimale, dacă-s 2 la egalitate nu le ajung nici 100 de zecimale să-i departajeze, cum nu-s cu milioanele prin circumscripţie le ajungeau vreo 6, sau chiar 4, da' aşa e deputatul scrufulos, (scuze pentru derapajul teoretic). Se ordonează lista pe circă descrescător.

Acu' dacă ăia cu jumate plus 1 sunt mai mulţi într-un partid decât avea partidul mandate atribuite în circă, ăia rămân cu ele şi vedem mai încolo, caz greu de presupus.

Am intrat în etapa următoare. Se ia lista aia cu 8 zecimale şi se începe împărţeala la cea mai rămas după etapa unu, la rând, partidul căruia i s-a terminat numărul de mandate chiar dacă e mai în faţă e sărit, la fel şi dacă s-a ocupat deja locul la colegiul la care a candidat. O ţinem aşa până la epuizarea locurilor.

Acum iar o dăm în concesii. Dacă un partid nu apucă câte mandate avea el pe ţară stabilite se mai adaugă deputaţi peste număr, la completare, pe unde au ăia scoruri mai bune după formula cu 8 zecimale.

Legea electorală - partea a 2a

Până acum a fost uşor, ştim câte mandate are fiecare partid la nivel de ţărişoară. BECul se ocupă de chestia cu împărţirea pe circi. Intr-o circumscripţie avem rămăşiţele de care vorbeam în episodul anterior. Adică partidul a avut, să zicem 40000 de voturi, coeficientul electoral e de 15000, i-au rămas partidului 10000 de voturi în circumscripţia aia. Se împarte asta la câte voturi a avut în toată ţara, să zicem 3 milioane, şi ce ne iese înmulţim cu câte mandate are partidu'n ţară, să zicem 100. Avem rezultatul 0.3, ce facem cu ăsta?

Păi punem la nivel de ţară totul, pentru toate partidele, la grămadă şi ordonăm descrescător şi la fel în fiecare circumscripţie. De aici e groasă.

Într-o circumscripţie, să zicem că au rămas 3 mandate, se ia numărul 3 din lista de circă şi aflăm, aşa-i zice, repartitorul de circă.

Aveam şi lista aia pe ţară, primul număr din ea, să zicem vine de la partidul X şi este la Prahova, şi avem şi repartitorul de circă la Prahova, împărţim cele 2 numere şi iese numărul de mandate ale partidului X în Prahova. Şi tot aşa pe listă la vale, dacă se termină numărul de mandate pe ţară ale partidului se merge înainte fără el, dacă iese sub 1 raportul se dă un mandat. Cam mare bulibăşeala.

Acum legea devine interesantă, cică dacă nu merge după tehnologia anterioară, unde-s mai multe voturi la partid în circă dar sub coeficientul electoral sau are el mai mulţi candidaţi a trecut clasa.

Acum, dacă nici aşa nu s-au dat toate, Hrebe, Olteanu, Berceanu şi restu' se târguiesc şi atribuie după barbotajul politic ce a mai rămas, dacă nu se înţeleg se dă cu banu'.

Io-te ca-m împărţit şi pe circumscripţii.
Episodul 3, cui le dăm.
Palpitant?

Legea electorală - partea întâi

După lupte seculare am găsit aici legea electorală. Că vreau să mă lămuresc de ce se bat ăştia pe colegiile electorale. Şi aici vine drama, mă credeam băiat deştept, nu mă ridic la nivelul barlamentarilor.

Întâi pragul electoral - intră într-o cameră a Barlamentului partidele care scot 5% din numărul total de voturi valabil exprimate pentru camera respectivă în toată ţara, se mai adaugă la alianţe 3% şi aşa mai departe, neinteresant. Mai există varianta să te clasezi pe locul întâi la 3 colegii pentru Senat şi 6 pentru Cameră chiar dacă n-ai 5% pe niciunde, punctul ăsta-i pentru UDMR. Pentru minorităţile alelalte se numără pe ţară cu câte voturi valabil exprimate e ales în medie un deputat şi dacă minoritarul trece de 10% din media asta a intrat.

După bla, blau-urile de rigoare ajungem la împărţirea colegiilor. Cine şi cum a câştigat. E complicat rău. Sâ zicem că au trecut 5 partide.

Intâi BEC le spune ălora din circumscripţii cine-a trecut pragul electoral. Ăştia de la judeţe trec la etapa 1 de dat mandate. Se face iar coeficient electoral de circumscripţie adică se adună toate voturile valabil exprimate în circumscripţie pentru Cameră, să zicem, şi se împarte la numărul de deputaţi pe care trebuie să-l dea circa respectivă. La fel şi pentru Senat.

Pentru fiecare partid se împarte căte voturi are în circă în total la coeficientul electoral de circă, vezi pasajul anterior. Le dă cu virgulă da' nu se complică. Obţin aşa numărul de locuri pe care le dă circumscripţia fiecărui partid din prima. Dacă esti independent ai nevoie de jumate plus 1 ca să treci clasa. Normal că nu se ocupă toate locurile că era cu virgulă şi mai sunt şi voturile pentru ăia care n-au trecut pragul.

Ce număr voturi n-au utilizat ăştia, ce era după virgule mai exact plus ratangiii, se trimite la BEC să le socotească la nivel naţional.

Etapa a 2a. (e la fel şi la Senat)
Strânge BECul de prin toată ţara rămăşiţele astea şi face chestia următoare, le adună pentru fiecare partid. Mai află el, BECul, şi câte mandate n-au putut ăia de la circi să dea, să zicem 23. Acum au şi lista cu câte voturi a strâns fiecare partid şi fac următoarea şmecherie, se ia pentru fiecare partid şi se împarte numărul de voturi, pe rând la 1,2,....,23. Am zis că au rămas 5 partide peste prag. Avem 5x23=115 numere, le ordonâm descrescător şi ăla de pe locul 23 este noul prag electoral.

Buuuun, acu se împarte numărul de voturi pentru fiecare partid la noul coeficient electoral, le dă cu virgulă dar se fac că nu văd şi aşa mai împart o serie de mandate.

Până acum am reuşit să aflăm câte mandate are fiecare partid. În episodul următor cine le ia şi unde.

Tiparniţa

Vedem aici cum americanii o să dea drumul la tiparniţă, asta o să inflameze şi mai rău inflaţia şi-o să umfle şi mai rău preţul petrolului. Dacă se sperie chinezii şi vor să scape de mia aia jumate de miliarde de dolari pe care-o au prin banca naţională o să avem un leu egal cu dolarul. E groasă fraţilor.

duminică, 13 iulie 2008

Petrol

Cum am mai zis aici se împute treaba. Iată că şi la ruşi se închide ţeava cu petrol.
E o cursă contratimp între epuizarea resurselor şi noile tehnologii. Fac pariu că o să se discute subiectul peste vreo trei zile. Vezi cu amprentarea, incapacitatea elevilor României de a înţelege ce citesc şamd. Sunt cu trei zile înaintea irealităţii.

Cu ce va rămâne Băsescu în istorie - 26 iulie

Spre deosebire de Emil Constantinescu, Traian Băsescu va rămâne în istorie, în istoria de scurtă durată, vezi aici o analiză pertinentă a termenului. Asta e, chiar dacă nu place inamicilor politici, ca să nu zic duşmani. Tipul nu-mi e simpatic dar e singura opţiune, mă distrează cetăţenii care se pregătesc să-şi oblojească botul după prezidenţialele ce o să vină, bloggerul Năstase par exemplu, având el credinţa că acum e mai cu ouă decât în trecut, mai e şi Nea Nelu pe fir, să vedem dacă-l lasă să candideze pe Bombonel.

Băsescu va rămâne în mica istorie cu 2 lucruri. Unu, l-au suspendat papagalii ăia fără idei personale-n tărtăcuţă care alcătuiesc Parlamentul pe care noi l-am ales, şi pe care tot noi l-am făcut de căcat invalidând ce-a zis cu 75 de procente, de parcă ăia erau acolo puşi de altcineva. E o dovadă clară a rupturii între clasa politică şi bobor, sau, mai ales între bobor şi realitatea politică,.

Dar Băsescu va rămâne în istoria scurtă pentru introducerea, sper definitivă, a votului uninominal. Că prostia parlamentară e nelimitată stă dovadă legea electorală. Confuză, dubioasă în declaraţii dar mai ales incorectă local, poate corectă la nivel naţional ca proporţionalitate. Alegerea câştigătorilor prin colegii este de multe ori aleatoare.

Cu toată legea asta strâmbă, de ce n-au făcut un uninominal în două tururi nu ştiu, poate pentru că era sprijinit de Băsescu şi atunci nu era bun chiar dacă-i ajuta, e o mare schimbare. Deci, cu toată legea aiuritoare ca repartizare a mandatelor, schimbul de generaţii politice chiar se vede. Dinozaurii sunt speriaţi (vezi Nea Nelu care se dă grande dar vrea, doar, să tragă sfori nu să dea ochi cu aligatorul). Filialele locale spumegă indiferent de partid, PDL, PSD şi mai puţin PNL au toate probleme interne. Apar pe scena candidaturi politice neaşteptate, noi actori care nu seamănă cu cei vechi.

Cu asta va rămâne, pe bune, în istoria scurtă, Traian Băsescu, cu dezintegrarea clasei politice direct descendentă a partidului comunist. Şi ca orice revoluţie adevărată o să-l înghită şi pe el.

sâmbătă, 12 iulie 2008

Ţârcădău şi tovarăşul Vanghelie (premoniţii cu tovarăşul Oprescu şi deputat PSD)



Şi-a dat demisia.

Lansarea PSD plus PC



Nu prea pot să comentez, că nu prea am cum, Soluţia imorală.
Mi-e naturelul simţitor.

vineri, 11 iulie 2008

Clasa politică

George Constanza


"George believes that pigeons and humans "have a deal" (pigeons are to move out of the way when humans approach, and humans will overlook the pigeons' statue defecation), and that the pigeons have broken the deal."

Cred că aşa trebuie să privim noi clasa politică. Din păcate se cacă-n capul nostru.

Independenţa energetică

Raportul dependenţei sau independenţei energetice se găseşte aici.

E depăşit, noi avem acum 2 reactoare nucleare. Dacă onor guvernarea, de orice culoare ar fi, şi-ar da silinţa să construiască hidrocentrale, doar jumătate din potenţial e instalat, n-am mai depinde de Sovietsky Soiuz.

Modernizarea termocentralelor pentru scăderea noxelor, cărbuni avem, ne-ar aduce şi mai aproape de independenţă.

Investiţiile în energie regenerabilă se lasă aşteptate, să sperăm că nu prea mult, sunt vorbe prin cartier că s-ar face câte ceva.

Încă 2 noi reactoare nu-s o mare sfârâială că devenim dependenţi de uraniul australian, mai avem uraniu pentru vreo 10 ani la consumul actual, da-s australieni nu ruşi.

Să vedem cu Insula Şerpilor cum iese. Dacă se duce la Petrom.....

joi, 10 iulie 2008

Gross National Happiness - GNH

Buthanul , o ţară care are alţi indicatori de dezvoltare decât ai restului lumii, mi-a dat o idee. Cum putem măsura fericirea în România.

Am bântuit România cam peste tot, mai am nevoie de doi ani şi-o să pot spune că mi-am văzut, în mare, ţara.

Acu' câteva zile am avut o revelaţie, dacă te uiţi în curţile oamenilor şi pe stradă vei vedea, sau nu, flori. Cu cât sunt mai multe cu atât GNH e mai mare. Dacă vreţi să vedeţi unde sunt oamenii mulţumiţi de viaţa lor vedeţi curţile, parcurile, dacă există, rondurile, locurile în care florile pot fi plantate.

Deşi e subiectivă estimarea cred că este cea mai corectă. Mai treceţi prin Oltenia de sub munte sau Bucovina sau Transilvania, pe astea le-am văzut în ultima vreme.

Comunismul, imperiile civilizatoare cred că au avut ceva de spus.
Plantaţi flori şi aveţi grijă de ele.

miercuri, 9 iulie 2008

De la Salma Hayek vedere

N-am să intru în detaliile tirajelor din media tipărită, moda vânzării unui ziar cu o carte sau un DVD, mai curând a unei cărţi sau DVD cu un ziar a cuprins aproape toate gazetele. Chestia asta se poate face bine sau rău.

Cotidianul de azi cu cartea "bebeluşul" o carte care vorbeşte despre maternitate, oricine a trăit cu o mamă şi înainte de naştere ştie că există o transformare profundă, despre asta e vorba-n carte. Nici genială, nici penibilă carte, decentă şi cu un subiect relativ deosebit.

La acelaşi chioşc, cu revista Capital, era agăţat filmul Ask the Dust, sponsorizat de o firmă Benvenuti, film de top ziceau ei.

Pe copertă Salma Hayek, din sentimente nelegate de virtuţile ei actoriceşti zic să-l iau şi-n naivitatea mea mă gândesc că revista Capital nu o să pună prostii acolo. Şi de aici începe balamucul.

Dau eu drumul la film şi-ncepe reclama lui Benvenuti, normal, nişte prezentări de modă cu chiloţi. Totul culminează cu un musculos în chiloţi negrii, cu nojiţe, mască şi bicorn napoleonian de un kitsch absolut aiuritor. Se termină şi trag concluzia că Benvenuti face haine pentru renumitele pitzipoance şi cocălari cu bani. Ok, ciudat pentru Capital, dar asta e. Începe filmul. O melodramă siropoasă, n-o să-l povestesc, cu 2 lucruri bune, nişte scene cu Halma - punct ochit şi apariţiile lui Donald Sutherland. Un film telenovelistic, de serie B, cu target gospodinele.

Se termină şi încep cercetările, aflu că Benvenuti distribuie încălţări. Şi pe site apare un alt musculos într-un body roşu, cu breteluţe, cu coif care se vrea roman şi nojiţe la încălţări. Piesa de bază e însă un scut cu care se fereşte, parcă, de meteoriţi, un fel de acoperiş portabil.

Concluzionând, cred că revista Capital e în plină derută sau secetă financiară, bagă revista cu filme treacă, meargă, dar e un semn, sponsorizată de un distribuitor de încălţăminte e OK, ăsta a vrut, cu target al filmului gospodinele, aici e derutant, vrea Capital să-si schimbe target-ul din manageri în gospodine sau vrea să dea pe brazdă managerii spre o lume mai crătiţăcioasă, nu pot preciza.

Benvenuti şi-a pus în reclamă musculoşii ăia ridicoli fără legătură cu profilul şandramalei, or presupuneau că văd managerii şi ăştia ştiu ce-s ei, Bienvenuţi, şi le sugerau să-si cumpere bicoarne sau săndăluţe cu nojiţe, sau varianta B, văd gospodinele reclama şi o să dea iama la Cipăndei unde un Bienvenut o să le spună să-şi ia pantofi.

Aştept alte variante.

P.S. Am aruncat ambele ziare fără să le citesc

Io-te un articol interesant

Aci. Banca Naţională face în al 10, 11, 12 - lea ceas ceea ce trebuia, cred eu, de mult. Huoooo bă că nu sunteţi americani. Cunosc persoană care si-a luat fier de călcat pe credit. Pe câţiva ani. Ăştia sunt cretinii mici.

Cunosc altă persoană, 24 de ani, femeie, care a cumpărat o garsonieră de 45 de metri pătraţi, prin centru' capitalei, cu 100000 euro, cu credit pe 38 de ani. Ăştia sunt cretinii mari.

Cretinii mici nu se automutilează prea rău, mai curând sunt trendy. Cretinii mari se sclavizează pentru jumătate din viaţă pentru 45 de metri într-un loc poluat din toate punctele de vedere. Cu 25000 luai o căsuţă la 150 de kilometrii şi cu ceva pământ pe deasupra, mai băgai 25, şi aveai o casă confortabilă, mai mare de 45 de metri.

Eu nu sunt împotriva creditelor ci a prostiei.

marți, 8 iulie 2008

Despre şcoala românească

Să ne uităm din nou în Strategie ca să aflăm că:

"Pâna în anul 2005 nu a existat un sistem explicit, cuprinzator si unitar la nivel naţional pentru asigurarea calitaţii educaţiei. În aceste condiţii, referirile la relevanţa si, respectiv, calitatea educaţiei si formarii profesionale s-au putut face numai pe baza evaluarilor externe. Evaluarea realizata în 2006 dupa metodologia Organizaţiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) în sistemul PISA (Programme for Internaţional Student Assessment) pentru performanţa generala a tinerilor de 15 ani situeaza România pe locul 47 din 57 de ţari participante, 52,7% din elevii români fiind sub nivelul alfabetizarii stiinţifice. Mediocritatea rezultatelor este mai îngrijoratoare prin raportare la evaluarea PISA din anul 2000, faţa de care se înregistreaza o scadere a performanţelor scolare."

Deci mai mult de jumătate din elevi sunt nişte papagali care au repetat mecanic ce le-a fost pus în faţă dar nu au înţeles nimic. Şi ne mai mirăm de strălucitoarele perle de la bacalaureat. Şi n-am redus numarul idioţilor cu diplomă, l-am crescut.

Asta merge până la facultăţi, la alea de stat, de aia n-avem niciuna în top 500. Să se dea examen la facultate, cu medie minimă de intrare. Scade numărul de studenţi la stat dar măcar nu sunt idioţi. Acum raportăm la uniune că-s mulţi, da-s proşti dragă uniune. Să se ducă la facultăţile private. Subiectele de final, alea comune, să fie făcute pentru cei de la stat. Să vezi cum sar studenţii de la private de cur în sus că e greu.

Sunt naiv să cred că lista lungă de idioţi care populează ministerul în cauză se va opri curând.

Adomniţei ai legătura, Andreea....

luni, 7 iulie 2008

Apă chioară

Mă învineţesc citând d-aci. Acu să nu obosesc publicu' citez:



De-a lungul anilor, activitaţile antropice au afectat calitatea apelor de suprafaţa si celor subterane, îndeosebi a celor freatice. Doar 57,5% din lungimea totala a râurilor monitorizate calitativ reprezinta ape apte a fi utilizate pentru alimentarea centralizata cu apa potabila. Din totalul resurselor potenţiale, doar 45,5% sunt tehnic utilizabile în special datorita contaminarii resurselor. Ca urmare, resursa de apa utilizabila este în România de 2.660 metri cubi pe locuitor pe an (faţa de potenţialul de 5.930 metri cubi/an/locuitor) în comparaţie cu media Europeana de peste 4.000 metri cubi/an/locuitor, ceea ce plaseaza România printre statele cu resurse utilizabile de apa relativ scazute.


Deci nici cu apa de băut n-o ducem satisfăcător. Bem bere în lipsă. O să caut statistici despre alcoolism.

duminică, 6 iulie 2008

Cred, realmente, că lumea a luat-o razna

Doi copii, creştini presupun, au fost pedepsiţi că nu s-au rugat lui Allah. În Marea Britanie. Huuuuuuuooooooo bă politicăl corectneşi ce sunteţi. Decât voi mai bine aşa:



Se cheamă Sympathy for the Devil pentru necunoscători.

Boul Iancu

Că mă enervez îngrozitor. De cănd e lumea şi pământul dacă o să cumperi un kil de cartofi sau 100 de kilowaţi e un preţ, dacă o să cumperi o tonă de cartofi sau 2 gigawaţi e alt preţ şi E MAI MIC. Demagogic, purtătorul titlului postului, încearcă să ne convingă că în Romania trebuie să fie invers. Propun să-l punem pe boul Iancu să facă el energie ieftină din sectorul lui privat prin ataşarea unui motor electric la neuronul stingher pe care-l posedă.

Domnu' Vosganian

Din Strategia de Dezvoltare...., din care o să vă citez până la învineţire, am aflat că 17% din suprafaţa de teren arabil a României a fost lăsată pârloagă, adică 2.2 milioane hectare. 2.5 tone de grâu la hectar fac 5.5 milioane tone de grâu. Dacă luăm 190 euro tona, ştiu de la Viaţa Satului aflată în desfăşurare, obţinem 1 miliard de euro. Că sunt băieţi care fac 6 tone la hectar e altceva, eu am spus-o la minim. Problema e că nu merită miliardele astea că-s obţinute cu muncă şi investiţii. Dar dacă la anul e 400 euro tona ce ziceţi don ministru?

sâmbătă, 5 iulie 2008

Corupţia noastră de zi cu zi

Vezi aci în ce hal suntem. Practic dă în cap Parlamentului absolut ruşinos pe care, cu onor, l-am ales. Dacă vă uitaţi prin posturile trecute vedeţi în toate statisticile că suntem în rahat, corupţi până în măduva oaselor. Şi strategia de dezvoltare ne spune la fel, şi asta-i făcută la noi în patrie. Cred că e necesar un comisar Cattani sau cum l-o chema. Sau atacuri cu specific naţional cu furci şi coase.

Şi fac pariu că o să se găsească cetăţeni de bine să spună că amărâtul ăla de belgian e cumpărat de forţele băsesciene, nu că Năstase nu poate fi sub nicio formă dus până la tribunal, ca orice om într-o ţară normală. Pădurea domnilor, pădurea, nu copacii.

Preţul făinii

The Guardian ne spune aici că trei sferturi din creşterea preţului la alimente vine din biofuel. Americanii recunoşteau 15 procente. Iată cum OPEC o primeşte peste bot cu preţurile la hrană în schimbul preţurilor la petrol. Cu mămăligă poţi trăi, cu petrol nu. Statele arabe, în special, se vor simţi în curând supuse presiunii de a scădea preţul, asta dacă nu sunt tâmpiţi şi o ţin pe a lor ceea ce ne trage pe toţi într-o spirală inflaţionistă mondială şi ne îndreaptă spre o criză mondiale de tip 1929. Sper să nu fiu vreo Cassandră dâmboviţeană. Cumpăraţi argint şi aur, pământ agricol, seminţe organice, găsiţi un loc bogat în apă potabilă şi dacă puteţi cumpăraţi mijloace de apărare. Doamne fereşte!

Hitler redivivus, al IV-lea Reich

Plecând de aici încep să mă întreb dacă UE nu începe să revină la practicile celui de-al treilea Reich. Schimbăm evreii cu ţiganii şi începem să-i amprentăm, e real, în 2008, în Italia. Americanii amprentează tot ce prind, asta e ok, e ţara lor şi le ocupă tot timpul, o amprentare selectivă pe baze rasiale e pur şi simplu de neacceptat. Cine nu-şi cunoaşte istoria e condamnat s-o repete!

vineri, 4 iulie 2008

Despre "Strategia Naţională......."

Am citit-o. Se sar primele 20 de pagini şi se citeşte cu atentie partea a 2a, situaţia actuală, o situaţie mai obiectivă a României n-am văzut, nu credeam că vreodată cineva are curajul să publice un asemenea rechizitoriu la adresa României, jos pălăria domnilor, clar şi documentat.

Staţi liniştiţi, e făcută de români, o blegim la mijloc.

Când intrăm in partea a 3a urmează cel mai apocaliptic text de sorginte comunist, pupincuristă la adresa UE pe care l-am citit. Dacă vreţi să vă reamintiţi de cuvântările comuniste aici aveţi dorinţele îndeplinite, şi am să citez (oricum nu peste tot, se vede că nu a existat un cetăţean care să lege textul, şi aici sunt lungi pasaje coerente şi documentate) dar nu astea:

"Este deci necesara modificarea, prin politici si instrumente adecvate, în concordanţa
cu principiile economiei de piaţa si cu reglementarile UE în domeniu, a mentalitaţii
consumeriste si a apetitului de a maximaliza câstigurile pe termen scurt. În acest scop se
impune, în perioada imediat urmatoare, o analiza de profunzime a factorilor care
influenţeaza evoluţiile semnalate si stabilirea, pe aceasta baza, a politicilor economice
care sa stimuleze cresterea semnificativa a productivitaţii resurselor."

"Se va extinde treptat, conform deciziilor UE, etichetarea produselor în funcţie de
performanţele lor ecologice si se vor realiza campanii coerente de informare a
consumatorilor, cu participarea societaţilor comerciale de desfacere cu amanuntul, a
organismelor de reglementare a pieţei si a organizaţiilor societaţii civile, pentru
promovarea produselor si serviciilor eco-eficiente, inclusiv a celor rezultate din
agricultura organica."

"Introducerea în rapoartele anuale de bilanţ si în bugetele de venituri si cheltuieli
ale operatorilor economici a indicatorului „productivitatea resurselor”, masurat prin
raportul dintre valoarea adaugata bruta si valoarea consumurilor materiale totale.
Introducerea acestui indicator face posibila stabilirea unei culturi de performanţa în
rândul managerilor cu privire la eficienţa valorificarii achiziţiilor, vizând atât latura
tehnologica cât si cea comerciala, precum si evaluarea mai corecta de catre acţionari a
calitaţii administrarii si managementului din punctul de vedere al evoluţiei durabile...".

"Cresterea calitaţii sociale a cercetarii prin generarea de soluţii conceptuale si
tehnologice cu impact direct în elaborarea si implementarea politicilor publice si
corelarea acestora în special în domenii precum sanatatea publica, protecţia mediului,
infrastructura, amenajarea teritoriului si gestionarea durabila a resurselor naţionale pe
baze eco-responsabile."

Dacă schimbăm UE cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi evoluţie durabilă cu principiile socialismului l-am găsit pe Nea Nicu Văcăroiu descriind România anului 1989. Citatele sunt de la început, nu le-am ales pe cele mai savuroase. Trebuie spus că partea tehnică pare coerentă.

În partea a 4a factorii de risc sunt cei pe care-i ştie o ţară întragă, corupţie, pomenile electorale....., iar revenim la stilul sec, clar şi la obiect. Oricum şi aici mai apar intarsii comunistoide dar textul e coerent. La fel şi ultima parte.

Luată una peste alta părerea mea este că este coerentă la obiect şi ne pune în banca noastră, cam într-o rână- Dacă ne iese jumătate suntem tari. Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României

E aici. Toţi o invocă, nimeni n-o citează, câţi o citesc? Mai vorbim.

miercuri, 2 iulie 2008

Moartea nu are prieteni

Toată lumea se agită în preajma salariului minim pe economie. Şi are şi de ce. Nu se iveşte nicio minte luminată să ne spună de ce nu poate creşte, e o problemă de PR sau de stupizenie? Creşte inflaţia, asta e evident, aşa cum a crescut după măririle aberante ale pensiilor de anul trecut. Nu s-o găsi niciun economist p-acolo să facă un tabel şi să ne spună că dacă maresc salariul cu 40 de lei creşte inflaţia cu 12 la sută. Ne tot spun că nu se poate, din nefericire ştiu că au dreptate, dar mie-mi trebuie o explicaţie raţională, nu toţi suntem idioţi. Încă o dovadă a dispreţului, cazul pozitiv, sau a prostiei oficialităţilor, cazul negativ.

Toate creşterile de preţuri, fără mărirea salariilor sau pensiilor, fac să scadă inflaţia, un factor pozitiv pentru dezvoltarea noastră ulterioară. E foarte strânsă marja de joc a guvernului. O inflaţie mare ne adânceşte, pe toţi, într-o mocirlă din care nu ştiu cum putem ieşi fără să sacrificăm ceva.

Moartea nu are prieteni.

Internet


Ca să vezi ce bine stăm la viteză, locul 5, înaintea SUA. De aici am aflat. Dă click pe poză să vezi mai bine.

marți, 1 iulie 2008

De la geologul Hubbert la preţul făinii şi al terenului lăsat pârloagă în România

În 1956 geologul Hubbert a prezis că producţia (extracţia) oricărei resurse neregenerabile (petrol, gaze naturale, cărbune, metale) pe o suprafaţă dată urmează o curbă care seamănă cu o căciulă, cam aşa. La un moment dat producţia atinge un vârf după care urmează un declin inexorabil mai mult sau mai puţin rapid. S-a întâmplat în anii 70 în SUA cu petrolul, mai recent cu Marea Britanie şi Norvegia ca să vorbim doar de producătorii mari de petrol. Şi cred că şi Arabia Saudită a intrat pe trendul descendent, de la 9,5 milioane barili pe zi în 2005 la 8.7 în 2007, tot despre petrol vorbim.

British Petroleum susţine (vezi aici ceva informaţii) că producţia mondială zilnică maximă a fost atinsă în 2006. Dacă veştile sunt adevărate urmează declinul şi dacă mă uit la preţul actual al petrolului cred că sunt adevărate. Preţul crescut şi noile tehnologii nu fac decât să îndulcească caderea, să facă agonia mai lungă sau pozitiv să ne dea timp să găsim alternative, la fel ne putem uita şi la războiul din Irak, e mai curând un factor pozitiv (dacă suntem puţin imorali), amână căderea.

Ca să concluzionăm, cam gata cu creşterile producţiei de petrol mondiale, a început declinul şi n-o spun eu ci următorii:
  • 2006-2007 Bakhitari, A.M.S. Iranian Oil Executive,
  • 2007-2009 Simmons, M.R. Investment banker,
  • After 2007 Skrebowski, C. Petroleum journal Editor,
  • Before 2009 Deffeyes, K.S. Oil company geologist (ret.),
  • Before 2010 Goodstein, D. Vice Provost, Cal Tech.
Nu toţi sunt de acord:
  • Around 2010 Campbell, C.J. Oil company geologist (ret.),
  • After 2010 World Energy Council World Non-Government Org.
  • 2010-2020 Laherrere, J. Oil company geologist (ret.),
  • 2016 EIA nominal case DOE analysis/ information,
  • After 2020 CERA Energy consultants,
  • 2025 or later Shell Major oil company,
  • No visible peak Lynch, M.C. Energy economist.
şi aici devin subiectiv, cred că primii au dreptate (toate datele sunt de aici).

Dacă am dreptate, o să tot crească preţul la carburanţi şi niciun guvern, preşedinte sau parlament n-o să-l poată opri, economia globală de piaţă nu iartă.

Vorbeam despre soluţii, una este biofuel-ul, Brazilia şi USA sunt campionii producţiei de biofuel. Ce fac dânşii, simplu, în loc să exporte producţia agricolă suplimentară o transformă în gaz pentru maşini. O sută de litri de bio hrănesc un om un an, orice SUV american consumă la sută hrana unui om pe trei luni, ca să fiu un domn. Chiar George Bush recunoaşte aici că "85 percent of the world's food prices are caused by weather, increased demand and energy prices", and recognized that "15 percent has been caused by ethanol". He added that "the high price of gasoline is going to spur more investment in ethanol as an alternative to gasoline. And the truth of the matter is it's in our national interests that our farmes grow energy, as opposed to us purchasing energy from parts of the world that are unstable or may not like us."

Despre vreme nu prea avem ce să vorbim, e cald şi bine, producţia de hrană scade din cauza biofuel-ului şi a schimbărilor climatice, evidente de altfel. Şi asta nu e totul, două ţări. China şi India, adică 40 la sută din lume a început să evolueze vertiginos, clasa medie, sute de milioane în cazul dat, vor să mănânce friptură (eu nu cred că n-au voie), ceea ceea ce nu pare cine ştie ce, dar 200 de milioane de mâncători de friptură necesită o grămadă de porci şi vaci care trebuie hrănite şi iată cum scade iar suprafaţa destinată hrănirii oamenilor. Luată una peste alta scade suprafaţa destinată hrănirii populaţiei din cauza biofuel-ului, a schimbărilor climatice, a deşertificării produse de despăduririle necesare obţinerii de noi suprafeţe de teren arabil şi schimbărilor alimentare din ţările emergente, şi noi suntem în tabăra asta, şi una peste alta ucide ţările sărace. Creşterea preţurilor la alimente e absolut naturală, economia nu iartă. Deci preţul făinii e corect la nivel mondial.

Ba mai mult, terenul arabil urmează aceeaşi lege a domnului Hubbert iar populaţia creşte mai ales în ţările sărace. ONU a pierdut bătălia cu eradicarea foametei.

Acum trebuie să ne ocupăm de România. Ca teren arabil suntem pe minunatul, fără ironie, loc 12, procentual din suprafaţa ţării noi avem 40 de procente teren arabil, întrega lume 11 procente. Ca suprafaţă absolută suntem pe 27 în lume. Mai contează ceva, pe ce loc ne aflăm la suprafaţa per capita iar acolo suntem pe locul 25. Din păcate n-am statistica pârloagelor mondiale, cred că am sta bine.

Aceste cifre ne comunică faptul că terenul lăsat pârloagă costă mult mai mult decât e actualul preţ, oriunde s-ar afla. Foamea mişcă oamenii. Cine a înţeles ştie ce are de făcut.

Mai bine cu burta plină pe întuneric decât goală şi la lumina becului.