Cine mai citeşte şi ce? Eu, pentru că nu cred că palavrele care se varsă prin tuburile catodice înseamnă valoare, o fac.
Aici există nişte oameni care citesc şi recenzează cărţi. Habar n-am cine sunt. Dar fac o treabă bună.
Azi am citit recenzia cărţii "A TREIA FORŢĂ: ROMÂNIA PROFUNDĂ" de Ovidiu Hurduzeu, Mircea Platon, n-am auzit de ei. Cartea se va lansa pe 23, luna asta, în librării.
Şi am să citez din carte, via recenzie.
“România îşi va fi revenit când va avea nu cinci miliardari, ci 30.000 de croitori buni, nu când va avea cinci baroni ai impexurilor agricole, ci doar când va avea o economie ţărănească prosperă şi 200 de soiuri de vin bun”
“Intelectualii spiritualişti se vor introvertiţi într-o “biserică interioară”. Vor să fie singuri cu Dumnezeu. Dar le ia multă bibliografie ca să ajungă acolo. Unui ţăran român îi lua doar o îngenuchere. Uneori, prin părţile Basarabiei, şi câteva gâturi de tărie.”
“Dacă sistemul economic actual, îţi oferă o prostituată, personalismul îţi propune o nevastă drăgăstoasă; în loc de un hamburger, înfulecat la volanul maşinii, o friptură într-o grădină de vară, la un pahar de vorbă; în loc de mall-ul impersonal, magazinul din colţ unde vânzătorul îţi spune pe nume; în loc de o filozofie abstractă, un om întreg care-ţi vorbeşte; în loc de revoluţii, utopii şi experimente, născute din haos şi plictiseală, evenimente desfăşurate în rânduială.”
Bucolic şi utopic. Dar clar mai bun decât ce avem acum. Am să mă duc să-mi cumpăr cartea. Dacă nu putem să punem în practică măcar să avem un plan de rezervă.
Postări
TAROM renunță la patru aeronave A318
Acum o oră
12 comentarii:
Suna a amestec intre Virgil Madgearu si C. Radulescu Motru. Hm, nu stiu daca niste idei vehiculate prin perioada interbelica (statul taranesc, personalismul energetic) sint azi foarte utile ca ghid de actiune...
Mda, dar ideea e ca societatea bazata pe energie ieftina se va duce in curand. Si atunci semipasunismul o sa fie o necesitate. De asta-mi pare interesanta cartea.
Păşunismul e mort. Şi va muri odată cu agricultura. Demografia vorbeşte.
CÂnd vom fi 20 de miliarde o să fie cam aglomerat pe păşuni şi prin satele bucolice. O să mâncăm nu roşii ci pastile modifcate genetic (după ce roşiile modificate genetic vor fi înlocuite de pastilele naturale). Iar Mallul va fi cât judeţul Vâlcea. Şi vom fi al dracului de impersonali. Numărul ne va învinge. Nu genetica de laborator, ci propria noastră genetică, aia naturală. O să ne împuiem până o să-i trebuiască Pământului două săptămâni să se învârtă în jurul propriee axe, atât de mulţi şi atât de greu vom atârna. SSIngura şasnă a păşunismului e un cataclism. În ruma căruia cei 247 rămaşi vor al dracului de bucolici alergând să prindă găini sălbatice şi să le aducă în grotă, în timp ce intelectualul turmei va descoperi fericit focul.
Deşi eu sunt dintre cei care cred în dispariţia speciei umane. Şi nu cred că e vreo nenorocire în asta. Ba chiar un pic de schimbare şi aerisire e necesară. Pământul va supravieţui fără să-şi aducă aminte de secunda noastră (cam atât reprezintă istoria speciei umane din istoria existenţei Pământului).
Omule ce spui tu e fara baza energetica. Nu se mai poate. N-o sa avem bani sa transportam rosiile decat cu magarul. Vreo 3 km. Care mall, ca ma apuc acum sa scriu despre ce trebuie sa facem, nu mai avem energie, punct. Am avut varful de energie in 79, sunt aproape 30 de ani. E adevarat ca pentru 256, au mai scapat cativa, avem.
Energie sexuală avem cât să ne împuiem până la 20, 30 sau 50 de miliarde.
Iar de găsit energie d-astalaltă se găseşte. Le vine ăstora vreo idee. O să facem d-alea eoliene şi o să stăm la rând să suflăm în ele.
Însă agricultura va dispărea prima. Din lipsă de spaţiu. Toate păşunile o să arate ca Woodstock. Numai că pe scenă n-o să cânte nimeni.
O să ne mirosim şosetele la comun până ne-o veni rău. N-o să ne mai iubim aproapele, o să ne urâm exagerat de aproapele. Eu nu cred deloc în revenirea la natură şi la satul ancestral (nici măcar în binefacerile stului patriarhal nu cred - individul era mai impersonal şi mai rotiţă atunci decât acum,chiar dacă unii inventează amintiri comunitare). Eu cred că o să crăpăm cu toţii. Nu cred, sper.
Pana si pentru mine esti prea depresurizat :-), o sa trecen si peste asta.
Vorbesc serios. Pe mine mă distrează şi mă face curios viitorul omenirii. Nu cred că avem vreo misiune sau că specia umană ar fi cine ştie ce sculă mai presus de euglena verde sau parameci însă cred ne aşteaptă vremuri interesante şi aglomerate. Şi oricum, cred că ne-am cam trăit traiul şi ne-am mâncat mălaiul. Dar suntem prea vanitoşi să acceptăm asta.
Aici sunt de acord.
Dle Selaru, deci nici o sansa de o Lume Noua? Nici macar una mica, mica?
Exista, si nu ma mai domni, ca nu-s genul. O sa traim la tara, cu internet, o sa cumparam de la piata. Pana ajungam acolo e drumul greu.
intra si tu pe www.tvkritik.blogspot.com
participa la vot ... doar la cel de pe site
Dupa ce termini cartea despre care vorbesti, iti recomand: "The brain that change itself", scrisa de Norman Doidge.
Cora_
Trimiteți un comentariu